Procedură : 2014/2829(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0038/2015

Texte depuse :

B8-0038/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/01/2015 - 11.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 132kWORD 79k
12.1.2015
PE547.461v01-00
 
B8-0038/2015

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană


referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2015 (2014/2829(RSP))


David Borrelli, Fabio Massimo Castaldo, Dario Tamburrano, Valentinas Mazuronis, Rolandas Paksas, în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2015 (2014/2829(RSP))  
B8‑0038/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind programul de lucru al Comisiei pentru 2015 (COM(2014)0910),

–  având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, în special anexa IV,

–  având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE se confruntă cu cea mai gravă criză economică, socială și politică de la înființarea sa;

B.  întrucât criza economică și criza datoriilor au evidențiat necesitatea unei abordări noi, în cadrul căreia statele membre să aibă posibilitatea să își pună în aplicare propriile politici fiscale și economice;

C.  întrucât este absolut necesar să se creeze o strategie de ieșire din zona euro care să le acorde statelor membre libertatea de a decide;

D.  întrucât criza mondială a dus la stagnare și recesiune, care au avut, la rândul lor, un impact negativ uriaș asupra ocupării forței de muncă;

E.  întrucât sunt esențiale noi proceduri pentru a se evita un buget necontrolat al UE, acordându-se o atenție specială realizării de economii de câte ori este posibil;

F.  întrucât reducerea costurilor administrative ale UE este importantă într-o perioadă de constrângeri economice;

G.  întrucât politicile UE de creare și dezvoltare a unor rețele transeuropene în sectorul infrastructurii de transport s-au dovedit ineficace, excesiv de costisitoare și uneori chiar dăunătoare;

 

H.  întrucât ar trebui să se acorde o mai mare atenție sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care sunt principala sursă de locuri de muncă în Europa;

I.  întrucât nivelul șomajului și, în special, al șomajului în rândul tinerilor din numeroase state membre blochează consolidarea potențialului economic al acestora, înrăutățind justiția socială și coeziunea socială în general;

J.  întrucât politicile de austeritate impuse de UE nu au dat rezultate și s-au dovedit dăunătoare;

K.  întrucât este important să se garanteze munca egală pentru un salariu egal;

L.  întrucât o formă de democrație directă în care cetățenii adoptă decizii directe ar conferi legitimitate și ar spori participarea la procesul decizional;

M.  întrucât orice noi tratate sau modificări ale tratatelor în vigoare trebuie supuse votului cetățenilor, prin intermediul unor referendumuri naționale libere și echitabile organizate în statele membre,

Priorități-cheie

1.  solicită insistent reexaminarea guvernanței economice, pentru a trece de la politicile de austeritate la o nouă libertate de acțiune mai extinsă pentru statele membre; consideră că toți indicatorii economici și statistici arată o tendință spre recesiune periculoasă și larg răspândită în Uniunea Europeană, din cauza restricțiilor economice impuse la nivelul UE; subliniază că este absolut necesar să se modice complet abordarea actuală, acordându-le statelor membre posibilitatea de a-și pune în aplicare fără constrângeri propriile politici fiscale și economice;

2.  observă că articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că un stat membru poate să se retragă din Uniune, dar nu conține nicio dispoziție privind posibilitatea de a renunța la moneda unică europeană; subliniază, prin urmare, importanța de a se acorda statelor membre această opțiune, ținând cont și de opțiunea de neparticipare garantată Regatului Unit și Danemarcei;

3.  insistă că o mai bună utilizare a banilor contribuabililor este fundamentală; subliniază importanța reducerii costurilor administrative ale UE într-o perioadă de constrângeri economice; atrage atenția asupra faptului că este inacceptabil să avem un buget UE scăpat de sub control și insistă asupra necesității realizării de economii de câte ori este posibil, începând cu costul excesiv al birocrației UE;

4.  solicită un control și o auditare mult mai extinse ale bugetului UE; invită Comisia să obțină, drept cerință obligatorie, o declarație de asigurare fără rezerve din partea Curții de Conturi în termen de doi ani; subliniază importanța unei responsabilități sporite pentru cheltuielile UE, invitând fiecare comisar să semneze în mod obligatoriu raportul anual de activitate al direcției generale de care răspunde;

5.  consideră că, în domeniul migrației și al afacerilor interne, este important să existe o monitorizare și analiză constante ale modului în care sunt cheltuite fondurile UE pentru afaceri interne, ținând cont în același timp de fondurile de urgență destinate acțiunilor din domeniul migrației și azilului, al controalelor la frontieră și al luptei împotriva traficului de persoane și a filierelor de imigrație clandestină, pentru a le evalua eficacitatea și a preveni posibilele abuzuri și gestionări defectuoase; solicită ca această analiză să fie însoțită de o evaluare a fondurilor legate de politica externă și de dezvoltare a UE care vizează soluționarea cauzelor profunde ale migrației;

6.  constată că politicile UE de creare și dezvoltare a unor rețele transeuropene în sectorul infrastructurii de transport s-au dovedit ineficace, excesiv de costisitoare și uneori chiar dăunătoare; consideră că tot mai mulți pasageri aleg transportul aerian pentru deplasările pe distanțe lungi; subliniază că este necesar să se regândească și să se reexamineze actualele proiecte planificate, lăsând deoparte ideea susținerii unor proiecte de anvergură cu un impact financiar și de mediu major; solicită ca sistemele de transport să respecte mediul înconjurător și să recurgă la intermodalitate ca instrument pentru reducerea costurilor și a poluării, consolidând totodată interconectarea între diferite mijloace de transport, conform dorințelor individuale ale fiecărui stat membru;

7.  subliniază că actuala politică energetică a UE nu funcționează și necesită o abordare diferită; constată că noi surse alternative de energie și tehnologii inovatoare fac posibilă regândirea actualului set de politici europene privind clima și energia, identificând noi planuri de acțiune pentru sisteme sustenabile și eficace; subliniază că este necesar să se abandoneze actuala strategie a UE și să se adopte forme diferite;

8.  regretă profund că abordarea noii Comisii în privința actelor cu caracter legislativ și nelegislativ ce urmează a fi adoptate în 2015, în special în anumite domenii politice-cheie cum sunt mediul, sănătatea și transporturile, a dus la retragerea multor propuneri în curs de adoptare sau deja adoptate, creând astfel un nivel ridicat de insecuritate juridică și în materie de reglementare și o lipsă de încredere; subliniază că aceasta este una dintre problemele majore pe care trebuie să le abordeze Comisia însăși pentru a remedia decalajul de investiții din Europa;

9.  îndeamnă Comisia să mențină toate propunerile specifice din pachetul de măsuri privind economia circulară, în special pe cea privind deșeurile, astfel cum a fost adoptat de către Comisie la 2 iulie 2014, precum și toate propunerile incluse în pachetul de măsuri pentru un aer curat, astfel cum a fost adoptat la 18 decembrie 2013, având în vedere potențialul lor ridicat de creare de locuri de muncă, de îmbunătățire a securității resurselor, de protecție a mediului și o mai mare siguranță în materie de reglementare;

10.  subliniază că cultura și turismul ar putea ajuta economia europeană să depășească criza actuală, stimulând IMM-urile care își desfășoară activitatea în aceste sectoare; ia act de faptul că, deși cultura și turismul nu se încadrează în domeniile de competență ale Uniunii Europene în afara unui sistem de coordonare și de sprijin de bază pentru statele membre, este necesar să se promoveze dezvoltarea patrimoniului natural, cultural și turistic important, cu un sprijin mai mare și mai bun pentru crearea unui sistem solid de întreprinderi capabile să asigure creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă de calitate; subliniază că este necesar să se țină seama de caracteristicile individuale ale fiecărui stat membru, cum ar fi diferențele în ceea ce privește sectorul gastronomic; subliniază, de asemenea, faptul că ar trebui acordată o atenție specială patrimoniului cultural și turismului religios în vederea favorizării dezvoltării acestora;

11.  își exprimă regretul cu privire la faptul că Fondul de garanție bancară inclus în programul-cadru „Europa creativă” a suferit întârzieri majore și că demararea activităților sale operaționale a fost amânată pentru 2016, cu toate că industriile culturale și creative și, în special, IMM-urile au fost afectate timp îndelungat de criza creditelor, în special din cauza cerințelor exagerate ale băncilor în ceea ce privește garanțiile financiare; solicită o majorare a resurselor economice care să consolideze instrumentele formative, operaționale și de garanție financiară pentru a sprijini în mod eficace sectorul cultural și creativ;

12.  subliniază faptul că, la nivel european, statisticile culturale care oferă date privind întreprinderile din sectoarele culturale, șomajul din sectoarele culturale, comerțul exterior cu bunuri culturale, participarea culturală și alte statistici culturale nu sunt disponibile nici până în prezent, afectând astfel grav elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii personalizate care să abordeze provocările majore asociate diversității culturale europene;

13.  ia act de faptul că fenomenul de dumping social s-a dovedit a fi răspândit și problematic, în special având în vedere procesul actual de liberalizare și libera circulație a persoanelor și a mărfurilor în întreaga UE; ia act de faptul că externalizarea producției către țări în care legislația muncii este mai puțin strictă sau în care costurile forței de muncă sunt mai scăzute este o problemă importantă care conduce la denaturări ale pieței muncii; subliniază faptul că este, prin urmare, necesar să se elimine fenomenul de dumping social;

14.  subliniază faptul că libera circulație a mărfurilor și a persoanelor a determinat un nivel semnificativ de internaționalizare a activităților de transport de către întreprinderi din diferite state membre; constată că activitățile ilegale de cabotaj permit întreprinderilor să funcționeze într-o situație de concurență neloială, întrucât acestea oferă aceleași servicii într-un alt stat membru, profitând în același timp de diferitele costuri sociale și de muncă din țara lor de origine; subliniază că este necesar să se combată acest fenomen;

15.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că femeile riscă să se confrunte cu discriminarea pe piața muncii, atât în ceea ce privește accesul la ocuparea forței de muncă, cât și desfășurarea de activități cu caracter personal; constată că este necesar să se opună oricărei forme de discriminare la locul de muncă și, în special, împotriva oricăror „plafoane de sticlă” care pot împiedica femeile să avanseze în carierele lor; subliniază, în plus, că este necesar să se combată munca ilegală în rândul femeilor și exploatarea acestora în poziții „invizibile” sau în „societăți fictive”, fără o implicare reală în activitățile profesionale;

16.  își exprimă îngrijorarea față de rata alarmantă a șomajului și consideră că este esențial să se combată ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor; condamnă orice legislație UE care impune sarcini administrative și alte obstacole de natură birocratică pentru IMM-uri, care sunt principala sursă de locuri de muncă și de creștere economică; subliniază că ar trebui să se acorde o mai mare atenție sprijinirii IMM-urilor, care sunt principala sursă de locuri de muncă în Europa;

17.  subliniază necesitatea ca sistemele de venit minim corespunzător să asigure un grad mai mare de convergență socială între statele membre și să contribuie la reducerea sărăciei;

18.  consideră că cea mai bună modalitate de a promova creșterea economică și de a stimula ocuparea forței de muncă este de a reduce costul impozitării forței de muncă; se opune cu fermitate măsurilor de austeritate impuse de UE statelor membre, măsuri care exercită presiuni asupra salariilor și a forței de muncă;

19.  își exprimă îngrijorarea față de neadecvarea competențelor, ceea ce reprezintă un obstacol pentru viitorul tinerilor, ducând, în același timp, la existența a mii de posturi neocupate pe întreg continentul, din cauza unui decalaj cronic în ceea ce privește competențele; consideră că trebuie să se ia în considerare o nouă abordare care să se concentreze mai mult asupra formării cu privire la meseriile și competențele de care economia fiecărui stat membru are nevoie;

20.  subliniază faptul că criza financiară a avut un efect dramatic asupra investițiilor publice; ia act de faptul că, în general, acestea s-au redus cu 20 % în termeni reali între 2008 și 2013 și cu 60 % în statele membre cele mai afectate; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la problema facturilor neplătite ale UE (pentru perioada 2011-2012 acestea au fost de 11 miliarde EUR, pentru perioada 2012-2013 de 16 miliarde EUR, iar pentru perioada 2013-2014 ajungând până la 23,4 miliarde EUR) și în privința întârzierilor în punerea în aplicare a programelor operaționale; consideră că această situație nesigură poate crea probleme pentru cetățeni și anumite întreprinderi; își exprimă îngrijorarea cu privire la discordanța dintre pretinsul obiectiv al Comisiei privind creșterea nivelului de performanță al fondurilor structurale și de investiții europene, cu mai multe rezultate vizibile, și situația actuală;

21.  solicită Comisiei să sporească transparența în negocierile comerciale care au un efect direct asupra cetățenilor și a serviciilor publice; salută decizia de declasificare a documentelor Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și consideră că aceeași procedură ar trebui urmată pentru alte acorduri multilaterale și bilaterale, cum ar fi Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) sau acordurile de investiții cu Japonia, Vietnam și China;

22.  consideră că o formă de democrație directă în care cetățenii iau în mod direct decizii legate de Comunitate ar trebui pusă în aplicare pentru a spori participarea acestora; își reiterează opinia că astfel de măsuri sunt absolut necesare într-o societate democratică, care să permită protejarea justiției, a libertății și a participării;

23.  subliniază importanța supunerii la vot de către cetățeni, prin intermediul unor referendumuri naționale libere și echitabile în statele membre, a noilor tratate sau a oricărei modificări a tratatelor în vigoare;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

Aviz juridic - Politica de confidențialitate