Propunere de rezoluţie - B8-0100/2015Propunere de rezoluţie
B8-0100/2015
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la măsurile de combatere a terorismului

4.2.2015 - (2015/2530(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Judith Sargentini, Jan Philipp Albrecht, Eva Joly, Ulrike Lunacek, Jean Lambert în numele Grupului Verts/ALE

Procedură : 2015/2530(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0100/2015
Texte depuse :
B8-0100/2015
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B8‑0100/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurile de combatere a terorismului

(2015/2530(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale, articolele 2, 3 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele relevante din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări”[1],

–       având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri[2],

–       având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012),

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE[3],

–       având în vedere Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului,

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la Strategia de securitate internă a UE[4],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 referitoare la tabloul de bord al UE privind justiția (COM(2013)0160),

–       având în vedere raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European - Raportul anticorupție al UE (COM(2014)0038),

–       având în vedere concluziile privind lupta împotriva terorismului adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 19 ianuarie 2015 și, în special, decizia de a îmbunătăți schimbul de informații cu țările partenere și de a promova cooperarea consolidată cu țările arabe și țările din bazinul Marii Mediterane, care include memorandumul de înțelegere cu Liga Statelor Arabe,

–       având în vedere Cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate la 25 iunie 2012,

–       având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în Cauzele conexate C-293/12 și C-594/12 - Digital Rights Ireland Ltd Kärntner Landesregierung, Michael Seitlinger, Christof Tschohl și alții și avizul Serviciului juridic al Parlamentului,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât respectarea drepturilor fundamentale este un element fundamental al politicilor eficiente de combatere a terorismului,

B.     întrucât gravele atacuri teroriste care au avut loc pe teritoriul UE de la atentatele de la 11 septembrie 2001 au avut un impact semnificativ asupra sentimentului de securitate în rândul cetățenilor UE și al persoanelor care își au reședința în UE;

C.     întrucât de la 11 septembrie 2001 UE a introdus 239 de măsuri de combatere a terorismului sub diferite forme: 26 de planuri de acțiune și documente de strategie, 25 de regulamente, 15 directive, 11 decizii-cadru, 25 de decizii, 1 acțiune comună, 3 poziții comune, 4 rezoluții, 111 concluzii ale Consiliului și 8 acorduri internaționale[5];

D.     întrucât, în bună măsură, lipsește o evaluare adecvată și sistematică a acestor măsuri;

E.     întrucât în ultima vreme s-a constatat o creștere alarmantă a rasismului și a xenofobiei, inclusiv a antisemitismului, a ostilității la adresa romilor și a islamofobiei;

F.     întrucât există o necesitate urgentă pentru o definiție juridică uniformă a conceptului de „elaborare a profilului”, bazată pe drepturile fundamentale relevante și standardele de protecție a datelor pentru a reduce incertitudinea cu privire la activitățile care sunt interzise și la cele care nu sunt interzise;

G.     întrucât potrivit cifrelor publicate de Comisia Europeană pentru Eficientizarea Justiției (CEPEJ) există diferențe considerabile în investițiile realizate de statele membre UE în sistemele lor de justiție penală[6],

1.      își exprimă sincerele sale condoleanțe victimelor recentelor atacuri teroriste de la Paris și din întreaga lume, precum și familiilor acestora;

2.      subliniază că o dimensiune esențială a luptei împotriva terorismului trebuie să fie includerea politicilor pentru a proteja și a sprijini victimele și familiile lor; prin urmare, invită toate statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

3.      își reafirmă angajamentul de a susține libertatea de exprimare, drepturile fundamentale, democrația, toleranța și statul de drept;

4.      insistă asupra unei abordări cuprinzătoare împotriva radicalizării și a terorismului care pune accentul pe consolidarea coeziunii sociale, prevenirea criminalității, elaborarea de politici cu scopuri precise și activități de securitate bazate pe suspiciunea individuală sau amenințările concrete stabilite de persoane, nu de mașini; subliniază, în plus, nevoia de a înăspri regulile referitoare la achiziția și posesia de arme, normele de export și combaterea traficului ilegal de arme; insistă, de asemenea, asupra acordării de resurse adecvate profesorilor, lucrătorilor sociali, psihologilor, ofițerilor de poliție locală, investigatorilor, procurorilor, judecătorilor și personalului din administrațiile penitenciare, punând capăt măsurilor de austeritate care au afectat atât de grav structura societăților europene;

5.      subliniază faptul că nu ar trebui să subminăm libertățile pe care încercăm să le susținem în combaterea terorismului prin aplicarea de măsuri represive în mare parte simbolice, măsuri de supraveghere în masă și de control la frontiere, care vor crea o Uniune Europeană în care oricine este suspect, nimeni nu este liber și principiul liberei circulații este anulat; de asemenea, avertizează în legătură cu efectul de stigmatizare al creării profilurilor în cadrul societăților noastre asupra persoanelor cu care încercăm să îmbunătățim relațiile;

6.      subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană, statele sale membre și țările partenere să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; subliniază, în plus, că acțiunile externe ale Uniunii de combatere a terorismului internațional ar trebui să vizeze, în primul rând, prevenirea;

7.      subliniază că, la fel ca și în cazul atacurilor anterioare, autorii atacurilor comise la Paris erau deja cunoscuți autorităților de securitate și fuseseră supuși investigațiilor, adoptându-se și măsuri de supraveghere în ceea ce îi privește; își exprimă preocuparea cu privire la măsura în care datele existente legate de aceste persoane ar fi putut fi schimbate între respectivele autorități și, după caz, între colegi din alte state membre, folosindu-se efectiv bazele de date ale UE și stabilind colaborări cu agențiile UE;

8.      invită Comisia și Consiliul să facă o evaluare cuprinzătoare a măsurilor UE de combatere a terorismului, precum și a măsurilor conexe, în special în ceea ce privește aplicarea acestora în legislația și în practica statelor membre și măsura în care statele membre cooperează cu agențiile UE în acest domeniu, îndeosebi Europol și Eurojust și să realizeze o evaluare corespunzătoare a lacunelor existente, precum și a respectării obligațiilor UE în domeniul drepturilor fundamentale, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE; insistă asupra faptului că dimensiunea externă a măsurilor UE de combatere a terorismului trebuie, de asemenea, să fie inclusă în această evaluare, care urmează să fie publicată împreună cu Agenda europeană privind securitatea în mai 2015;

9.      insistă asupra faptului că trebuie să existe control democratic și supraveghere din partea justiției asupra politicilor de combatere a terorismului; subliniază faptul că trebuie abolite măsurile care, în urma analizei retrospective, nu se dovedesc necesare, eficace și proporționale în vederea combaterii terorismului; trebuie adoptate măsuri de remediere și de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale și se impune dezvoltarea unor noi forme de control democratic, care să aibă la bază competențele conferite Parlamentului European și parlamentelor naționale în temeiul Tratatului de la Lisabona; insistă asupra includerii în astfel de măsuri și acorduri a unor clauze de caducitate sau de reautorizare periodică; respinge folosirea securității naționale ca pretext pentru subminarea drepturilor fundamentale, cum ar fi confidențialitatea în relația avocat-client; solicită o clarificare urgentă a noțiunii de securitate națională în contextul legislației europene;

O abordare globală pentru combaterea radicalizării și a terorismului

10.    subliniază faptul că politicile economice, educaționale și sociale pot contribui la combaterea excluziunii și impactului rapidelor schimbări socio-economice, care provoacă nedreptăți și frustrări care ar putea fi exploatate de extremiști violenți; solicită, așadar, politici care să îmbunătățească fundamental incluziunea economică și socială, dialogul, participarea, egalitatea, toleranța și înțelegerea între diferite culturi și religii;

11.    invită statele membre să investească în programe educaționale pentru respectarea demnității umane, promovarea egalității de șanse, combaterea tuturor tipurilor de discriminare și promovarea integrării de la o vârstă fragedă; subliniază că aceasta înseamnă și formarea profesorilor cu privire la aspecte sociale și diversitate;

12.    avertizează asupra faptului că lipsa perspectivelor de a participa pe deplin în societate din cauza sărăciei și a șomajului poate crea anumitor persoane un sentiment de neputință și chiar le-ar putea determina să adopte un comportament distructiv de autoafirmare de natură extremistă, atacând societatea ca atare; invită statele membre să își intensifice eforturile depuse în vederea reducerii sărăciei, oferind perspective de încadrare în muncă și asigurând posibilități de autoafirmare la nivel individual și un tratament bazat pe respect;

13.    relevă faptul că discriminarea și discursul instigator la ură pot contribui în unele cazuri la intensificarea tendințelor de radicalizare și de adoptare a unui comportament violent; subliniază că standardele referitoare la egalitate și nediscriminare trebuie să fie instrumentul principal, completat de strategii politice specifice de combatere a tuturor formelor de discriminare;

14.    își exprimă preocuparea cu privire la efectele disproporționate pe care le-au avut practicile post-9/11 asupra comunităților musulmane, în special folosirea profilurilor bazate pe rasă;

15.    subliniază că introducerea și consolidarea cooperării cu comunitățile relevante din fiecare stat membru în parte este vitală, atât pentru identificarea riscurilor specifice, cât și în cadrul strategiilor generale de deradicalizare; își exprimă sprijinul pentru programele al căror obiectiv este capacitarea comunităților marginalizate, astfel încât acestea să poată contribui la ameliorarea statutului social și economic al respectivelor comunități, pe termen mediu spre lung, atât la nivel local, cât și regional; în această privință, remarcă faptul că radicalizarea în UE nu este limitată la anumite grupuri etnice sau religioase;

16.    subliniază că în toate statele membre ale UE au fost puse în aplicare măsuri relevante de asigurare a respectării legii:

-  datele care figurează în pașapoartele pasagerilor (în cadrul Sistemului de informații prealabile privind pasagerii - APIS) sunt verificate deja în bazele de date care conțin informații privind persoanele implicate în activități criminale sau considerate neadmisibile;

-  autoritățile de aplicare a legii pot accesa datele referitoare la pasageri și datele din telefonul acestora, în cazul suspecților sau al grupurilor de suspecți a căror activitate reprezintă o amenințare concretă;

-  Sistemul de Informații Schengen prevede supravegherea discretă a persoanelor și arestarea și extrădarea lor rapidă în cazul în care reprezintă o amenințare la adresa securității, intenționează să comită o infracțiune sau sunt suspectate de săvârșirea unei infracțiuni;

consideră că autoritățile de aplicare a legii trebuie să acorde prioritate utilizării acestor instrumente și să își intensifice cooperarea, inter alia prin crearea unor echipe comune de anchetă și cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Europol, Eurojust și Colegiul European de Poliție (CEPOL);

17.    consideră că lupta împotriva traficului de arme de foc ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale organizate grave; consideră, în special, că trebuie consolidată în continuare cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea, precum și distrugerea de arme interzise; subliniază, de asemenea, că statele membre ar trebuie să respecte în mod strict poziția comună privind definirea normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie militară și echipament militar;

18.    solicită punerea în aplicare corespunzătoare a acquis-ului privind combaterea spălării banilor astfel încât să fie identificate din timp cazurile de finanțare a terorismului;

19.    subliniază că, în cazul anumitor persoane care beneficiază în prezent de dreptul la liberă circulație, există deja posibilitatea efectuării unor controale punctuale la trecerea frontierelor externe, în anumite perioade de timp, la utilizarea anumitor rute sau la anumite puncte de trecere a frontierei, în funcție de nivelul amenințării; insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin și cu mai multă eficiență cadrul Schengen aflat în vigoare și să aloce resursele necesare, în loc să încerce să reintroducă controale la frontieră care depășesc posibilitățile existente în prezent;

20.    reamintește că în aprilie 2014 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat validitatea Directivei privind păstrarea datelor, motivând că reținerea datelor nu este în conformitate cu garanțiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dacă nu există o relație „între datele a căror păstrare este prevăzută și o amenințare pentru siguranța publică”; subliniază că această legătură este de cea mai mare importanță nu numai pentru Directiva privind păstrarea datelor, ci și pentru orice alt sistem de reținere a datelor care implică stocarea datelor celor care nu sunt suspecți; reamintește criticile Curții în legătură cu faptul că „nu se limitează păstrarea fie a unor date aferente unei perioade temporale și/sau unei zone geografice determinate și/sau unui cerc de persoane determinate care ar putea fi implicate, într-un mod sau altul, în săvârșirea unei infracțiuni grave, fie a unor date referitoare la persoane care ar putea contribui, pentru alte motive, prin păstrarea datelor lor, la prevenirea, la detectarea sau la urmărirea penală a infracțiunilor grave”[7];

21.    invită Comisia să revizuiască în mod oficial propunerea UE privind registrul cu numele pasagerilor din perspectiva criteriilor stabilite de Curtea de Justiție în hotărârea referitoare la Directiva privind păstrarea datelor; încredințează Serviciului Juridic sarcina de a realiza o revizuire similară în termen de șase săptămâni de la adoptarea prezentei rezoluții; insistă asupra faptului că nu poate fi adoptat „un program general de supraveghere”[8], precum cel sugerat de propunerea UE privind registrul cu numele pasagerilor, înainte de a se pronunța Curtea de Justiție asupra sesizării Parlamentului din noiembrie 2014[9] cu privire la acordul UE-Canada referitor la transferul și folosirea datelor din registrul cu numele pasagerilor;

22.    subliniază că măsurile de limitare a drepturilor fundamentale pe internet în scopuri antiteroriste trebuie să fie necesare și proporționale și, mai ales, să fie bazate pe o definiție adecvată a terorismului, care în prezent lipsește; subliniază, de asemenea, că eliminarea conținutului cu caracter infracțional ar trebui efectuată pe baza unei autorizații judiciare, și nu prin acțiuni de poliție privată făcute de furnizorii de servicii de internet;

23.    reiterează apelul pentru promovarea criptării comunicațiilor, în general, inclusiv a comunicațiilor prin e-mail și prin SMS[10]; subliniază că interzicerea criptării ar dăuna protecției datelor cu caracter personal din comunicații, rețele comerciale și financiare și sisteme de infrastructură guvernamentale esențiale, făcându-le vulnerabile la interceptări infracționale sau de alt tip;

24.    reiterează faptul că schimbul și colectarea de date, inclusiv la nivelul agențiilor UE, precum Europol, ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să fie întemeiate pe un cadru coerent de protecție a datelor, care oferă standarde obligatorii din punct de juridic privind protecția datelor cu caracter personal, în special în ceea ce privește limitarea scopului, reducerea la minimum a datelor, informarea, accesul, rectificarea, ștergerea și căile de atac; solicită adoptarea rapidă a pachetului privind protecția datelor, inclusiv prin adoptarea unei abordări generale în cadrul Consiliului, atât cu privire la Regulamentul, cât și la Directivă, respectând standardele minime prevăzute în Directiva 95/46/UE;

25.    invită statele membre să intensifice cooperarea judiciară între acestea pe baza instrumentelor UE disponibile, precum Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă, respectând, totodată, principiul proporționalității și drepturile fundamentale; de asemenea, invită statele membre să convină rapid asupra tuturor măsurilor propuse, în conformitate cu foaia de parcurs privind drepturile procedurale și să ia în discuție deciziile privind arestarea preventivă și condițiile de detenție într-o etapă ulterioară;

26.    solicită statelor membre să investească în sistemele lor de justiție penală pentru a asigura cercetări și judecări adecvate, rapide și care respectă drepturile omului;

27.    reafirmă faptul că scopul sistemului nostru de justiție penală ar trebui să fie reabilitarea persoanelor, astfel încât acestea să nu mai reprezinte un risc pentru societate atunci când sunt puse în libertate; invită statele membre să asigure disponibilitatea resurselor umane necesare în acest scop; își exprimă sprijinul pentru inițiativele privind deradicalizarea, cum ar fi cea dezvoltată în orașul danez Aarhus;

28.    avertizează în legătură cu tentația de a reveni la practicile anterioare, limitate și ineficiente, de complicitate cu regimurile autoritare, în numele securității și stabilității; îndeamnă UE să își revizuiască profund strategia față de țările din sudul Mediteranei, în contextul procesului de revizuire a politicii europene de vecinătate (PEV), aflat în curs și să se concentreze pe sprijinirea țărilor și actorilor care sunt cu adevărat angajați pe calea unor valori comune și a reformelor;

29.    solicită politici externe mai coerente care să se concentreze asupra cauzelor fundamentale ale conflictelor violente, extremismului și radicalizării, cum ar fi vulnerabilitatea și subdezvoltarea și, în special, creșterea decalajului în materie de inegalitate în lume;

30.    subliniază că UE ar trebui să consolideze dialogul politic cu lumea musulmană pentru a disocia legăturile între terorism și islam care domină în prezent dezbaterile publice; reiterează faptul că politica externă a UE de combatere a terorismului trebuie să urmeze o abordare bazată pe justiția penală care respectă strict dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar și susține eforturile în domeniul deradicalizării și combaterii extremismului violent; invită UE să nu sprijine tendințele represive din țările terțe;

31.    insistă asupra faptului că proiectele de asistență pentru combaterea terorismului ale Comisiei și statelor membre, împreună cu țările terțe, trebuie să respecte drepturile omului și, după caz, drept internațional umanitar, în special cerințele referitoare la un proces echitabil; hotărăște să realizeze o evaluare a garanțiilor în materie de drepturi ale omului și a orientărilor aplicate de UE și statele sale membre în proiectele de combatere a terorismului, în special în țările din vecinătatea sudică; hotărăște să organizeze o audiere privind controlul parlamentar asupra activităților de combatere a terorismului și a legislației în materie cu participarea parlamentelor și a actorilor societății civile din regiunea euro-mediteraneeană;

32.    reamintește Serviciului European de Acțiune Externă, Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului și statelor membre angajamentul asumat în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația adoptat în iunie 2012 de a garanta că aspectul drepturilor omului este abordat în toate formele de dialog privind combaterea terorismului cu țările terțe;

33.    reamintește statelor membre și agențiilor UE obligațiile asumate prin Carta drepturilor fundamentale și dreptul internațional al drepturilor omului, precum și obiectivele politicii externe a UE, care le interzic să facă schimburi de date care pot duce la încălcări ale drepturilor omului într-o țară terță sau să folosească informații obținute în urma torturii în afara UE;

34.    își exprimă dezacordul ferm cu privire la folosirea dronelor în scopul execuției extrajudiciare a persoanelor suspectate de terorism și solicită mai multă transparență și responsabilitate în folosirea dronelor, inclusiv printr-o poziție comună a UE care să stabilească un cadru juridic pentru folosirea dronelor în conformitate cu rezoluția Parlamentului adoptată la 27 februarie 2014[11];

35.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate