Procedură : 2015/2530(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0127/2015

Texte depuse :

B8-0127/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 11/02/2015 - 9.18
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0032

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 150kWORD 102k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0122/2015
4.2.2015
PE547.532v01-00
 
B8-0127/2015

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la măsurile de combatere a terorismului (2015/2530(RSP))


Birgit Sippel, Jörg Leichtfried, Claude Moraes, Enrique Guerrero Salom, Juan Fernando López Aguilar, Miriam Dalli, Ana Gomes, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Viorica Dăncilă în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurile de combatere a terorismului (2015/2530(RSP))  
B8‑0127/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53,

–       având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări(1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri(2),

–       având în vedre Avizul nr. 01/2014 al Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal instituit prin articolul 29 privind aplicarea conceptelor de necesitate și proporționalitate și protecția datelor pentru asigurarea respectării legii,

–       având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)(3),

–       având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne(4),

–       având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(5),

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE(6),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Tabloul de bord al UE privind justiția – Un instrument pentru promovarea justiției eficace și a creșterii” (COM(2013)0160),

–       având în vedere Raportul anticorupție al UE prezentat de Comisie la 3 februarie 2014,

–       având în vedere concluziile privind lupta împotriva terorismului adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 19 ianuarie 2015 și, în special, decizia sa de a îmbunătăți schimbul de informații cu țările partenere și de a promova cooperarea consolidată cu țările arabe și țările din bazinul Mării Mediterane, inclusiv prin intermediul memorandumului de înțelegere cu Liga Statelor Arabe,

–       având în vedere Cadrul strategic și planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate la 25 iunie 2012,

–       având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în Cauzele conexate C-293/12 și C-594/12 - Digital Rights Ireland Ltd împotriva Minister for Communications, Marine and Natural Resources și alții și Kärntner Landesregierung și alții - și avizul Serviciului juridic al Parlamentului privind interpretarea acestei hotărâri(7),

–       având în vedere Rezoluția 2178(2014) a Consiliului de Securitate al ONU din 24 septembrie 2014,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât terorismul, radicalizarea și extremismul violent se numără printre amenințările majore la adresa securității și a libertăților noastre; întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre au responsabilitatea comună de a proteja cetățenii europeni;

B.     întrucât respectarea drepturilor fundamentale este un element fundamental al politicilor eficace de combatere a terorismului;

C.     întrucât, după atentatele de la 11 septembrie 2001, pe teritoriul UE au avut loc o serie de atentate teroriste grave, cel mai recent fiind cel din ianuarie 2015, care au avut un impact semnificativ asupra sentimentului de securitate în rândul cetățenilor UE și al persoanelor care își au reședința pe teritoriul UE;

D.     întrucât UE este foarte preocupată și de atentatele teroriste la nivel global soldate cu pierderea de vieți omenești;

E.     întrucât, în prezent, printre amenințările teroriste se numără terorismul sprijinit de stat și cel finanțat de stat, terorismul economic, terorismul și războiul informatic și atacurile cibernetice;

F.     întrucât intensificarea rasismului, inclusiv a antisemitismului și a islamofobiei, contribuie la creșterea sentimentului de nesiguranță în rândul cetățenilor UE;

G.     întrucât de la 11 septembrie 2001 UE a introdus 239 de măsuri de combatere a terorismului: 26 de planuri de acțiune și documente de strategie, 25 de regulamente, 15 directive, 11 decizii-cadru, 25 de decizii, 1 acțiune comună, 3 poziții comune, 4 rezoluții, 111 concluzii ale Consiliului și 8 acorduri internaționale(8);

H.     întrucât este necesar să se stabilească de urgență o definiție juridică uniformă a conceptului de „terorism” cu scopul de a spori securitatea juridică;

I.      întrucât este necesar să se elaboreze de urgență o definiție juridică uniformă a conceptului de „stabilire a profilului”, bazată pe drepturile fundamentale relevante și standardele de protecție a datelor pentru a reduce incertitudinea cu privire la activitățile care sunt interzise și la cele care sunt permise;

J.      întrucât, potrivit cifrelor publicate de Comisia Europeană pentru Eficacitatea Justiției (CEPEJ), există diferențe considerabile între statele membre UE în ceea ce privește investițiile realizate în sistemele lor de justiție penală(9),

1.      își exprimă sincerele sale condoleanțe victimelor recentelor atacuri teroriste de la Paris, din regiunea Île-de-France și din întreaga lume, precum și familiilor acestora;

2.      subliniază că o dimensiune esențială a luptei împotriva terorismului trebuie să fie elaborarea de politici ce vizează protejarea și sprijinirea victimelor și a familiilor lor; prin urmare, invită toate statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

3.      condamnă cu fermitate și în mod categoric toate atacurile teroriste, promovarea terorismului, glorificarea persoanelor implicate în acte de terorism și sprijinirea ideologiilor extremiste violente, indiferent de locul din lume unde se desfășoară sau sunt promovate; subliniază că nu există libertate fără siguranță și nu există siguranță fără libertate;

4.      reamintește că terorismul în toate formele și manifestările sale reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa păcii și a securității internaționale; reamintește că toate actele de terorism sunt de natură criminală și nu se justifică, indiferent de motivul pentru care sunt comise, momentul în care sunt comise și de identitatea făptașilor;

5.      își reafirmă angajamentul de a sprijini dreptul fundamental al cetățenilor la securitate și libertate;

6.      își reafirmă angajamentul de a sprijini libertatea de expresie, drepturile fundamentale, democrația, toleranța și statul de drept;

7.      subliniază, mai ales, necesitatea ca UE, statele sale membre și țările partenere să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum se prevede în acquis-ul european privind drepturile fundamentale și în dreptul internațional al drepturilor omului; subliniază, de asemenea, că acțiunile externe ale Uniunii Europene de luptă împotriva terorismului internațional ar trebui să vizeze, în primul rând, prevenirea și combaterea actelor teroriste și urmărirea în justiție a celor ce le săvârșesc;

8.      subliniază că, în multe cazuri, autorii atacurilor teroriste sunt deja cunoscuți de autoritățile de securitate și au făcut obiectul investigațiilor, adoptându-se măsuri de supraveghere în ceea ce îi privește; își exprimă preocuparea cu privire la măsura în care datele existente legate de aceste persoane ar fi putut fi schimbate între autoritățile de securitate și, după caz, între colegi din diferite state membre; invită statele membre să îmbunătățească schimburile de informații pertinente pentru combaterea terorismului, atât între ele, cât și, după caz, cu țări terțe, utilizând în mod eficace bazele de date ale UE prin intensificarea colaborării cu agențiile UE;

9.      invită statele membre să asigure cooperarea deplină cu agențiile specializate, în special cu Eurojust și Europol, cu scopul de a sprijini cât mai eficace posibil anchetele în curs privind atacurile teroriste în Europa; este preocupat de faptul că se pare că statele membre transmit Eurojust și Europol doar 50 % din informațiile legate de terorism și de crima organizată pe care le dețin;

10.    invită Comisia și Consiliul să efectueze o evaluare cuprinzătoare a măsurilor UE de combatere a terorismului, precum și a măsurilor conexe, în special în ceea ce privește implementarea acestora în legislația și în practica statelor membre, analiza gradului în care statele membre cooperează cu agențiile UE în acest domeniu, în special cu Europol și Eurojust, precum și o evaluare corespunzătoare a lacunelor existente, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE, și să publice această evaluare împreună cu Agenda europeană privind securitatea în mai 2015; invită Comisia să evalueze, de asemenea, eventualele lacune existente în ceea ce privește urmărirea în justiție;

11.    solicită asigurarea unui control democratic și judiciar solid al politicilor de combatere a terorismului și al activităților serviciilor de informații; subliniază că trebuie să se facă o distincție clară între asigurarea respectării legii și activitățile de colectare a informațiilor; subliniază faptul că trebuie abolite măsurile de combatere a terorismului care, în urma analizei retrospective, s-au dovedit a nu fi necesare, eficace sau proporționale și că trebuie adoptate măsuri de remediere și de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale, impunându-se dezvoltarea unor noi forme de control democratic, care să aibă la bază competențele conferite Parlamentului European și parlamentelor naționale în temeiul Tratatului de la Lisabona; insistă asupra includerii în astfel de măsuri și acorduri a unor clauze de caducitate sau de reautorizare periodică;

12.    consideră că este imperativ să se promoveze o abordare armonizată la nivelul întregii UE în ceea ce privește noile infracțiuni legate de fenomenul îngrijorător al cetățenilor UE care călătoresc în străinătate cu scopul de a se antrena și de a lupta pentru organizații teroriste;

O abordare globală pentru combaterea radicalizării și a terorismului

13.    subliniază faptul că în toate statele membre există deja acte legislative și măsuri relevante în domeniul combaterii terorismului; astfel:

– datele care figurează în pașapoartele pasagerilor (Sistemul de informații prealabile privind pasagerii - APIS) sunt verificate deja în bazele de date care conțin informații privind persoanele implicate în activități criminale sau considerate neadmisibile,

– autoritățile de aplicare a legii pot accesa datele referitoare la pasageri și datele din telefonul acestora, în cazul suspecților sau al grupurilor de suspecți a căror activitate reprezintă o amenințare concretă, și

– Sistemul de Informații Schengen face posibilă supravegherea discretă a persoanelor și arestarea și extrădarea lor rapidă în cazul în care reprezintă o amenințare la adresa securității, intenționează să comită o infracțiune sau sunt suspectate de săvârșirea unei infracțiuni;

invită autoritățile de aplicare a legii din UE să utilizeze la maximum aceste instrumente și să își intensifice cooperarea, inter alia prin crearea unor echipe comune de anchetă și cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Europol, Eurojust și Colegiul European de Poliție (CEPOL);

14.    consideră că lupta împotriva traficului de arme de foc ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale organizate și grave; consideră, în special, că trebuie consolidată în continuare cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea și distrugerea armelor interzise; consideră, de asemenea, că statele membre ar trebuie să respecte cu strictețe Poziția comună de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (2008/944/CFSP); solicită revizuirea Directivei privind armele de foc (Directiva 91/477/CEE, modificată prin Directiva 2008/51/CE);

15.    solicită punerea în aplicare corespunzătoare a Directivei privind combaterea spălării banilor astfel încât cazurile de finanțare a terorismului și rețelele și organizațiile infracționale să poată fi identificate din timp;

16.    subliniază că, în cazul anumitor persoane care beneficiază în prezent de dreptul la liberă circulație, există deja posibilitatea efectuării unor controale punctuale la trecerea frontierelor externe, în anumite perioade de timp, la utilizarea anumitor rute sau la anumite puncte de trecere a frontierei, în funcție de nivelul amenințării; insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin și cu mai multă eficiență cadrul Schengen aflat în vigoare și să aloce resursele necesare funcționării acestuia, în loc să își propună să reintroducă controale la frontieră, care depășesc posibilitățile existente în prezent;

17.    invită Comisia să analizeze în mod formal propunerea UE privind registrul cu numele pasagerilor din perspectiva criteriilor stabilite de Curtea de Justiție în hotărârea referitoare la Directiva privind păstrarea datelor; încredințează Serviciului Juridic sarcina de a realiza o evaluare similară în termen de șase săptămâni de la adoptarea prezentei rezoluții; îndeamnă statele membre și instituțiile UE să revizuiască sistemele de autorizare a intrării avioanelor civile private în spațiul Schengen;

18.    invită Comisia să analizeze pericolele rezultate în urma adoptării politicilor de acordare de către o serie de state membre a „vizelor de aur”, care facilitează intrarea organizațiilor criminale și stabilirea lor pe teritoriul UE și care poate servi scopurilor teroriste;

19.    subliniază că măsurile de limitare a drepturilor fundamentale pe internet în scopuri antiteroriste trebuie să fie necesare și proporționale, să respecte legislația UE și a statelor membre și, mai ales, să fie bazate pe o definiție adecvată a terorismului, care în prezent nu există; subliniază, de asemenea, că eliminarea conținutului cu caracter infracțional ar trebui efectuată pe baza unei autorizații judiciare, și nu prin acțiuni de poliție privată desfășurate de furnizorii de servicii de internet;

20.    respinge interzicerea utilizării criptării ca instrument de combatere a terorismului; își reiterează apelul pentru promovarea criptării comunicațiilor, în general, inclusiv a comunicațiilor prin e-mail și prin SMS(10); subliniază că interzicerea criptării ar dăuna protecției datelor personale transmise prin intermediul comunicațiilor, rețelelor comerciale și financiare și sistemelor de infrastructură guvernamentale esențiale, făcându-le vulnerabile la interceptări infracționale sau de alt tip;

21.    solicită adoptarea rapidă a pachetului privind protecția datelor, inclusiv prin adoptarea unei abordări generale în cadrul Consiliului, care să respecte standardele minime prevăzute în Directiva 95/46/UE;

22.    invită statele membre să își intensifice cooperarea reciprocă în sectorul judiciar pe baza instrumentelor UE disponibile, precum Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă, respectând, totodată, principiul proporționalității și drepturile fundamentale; invită statele membre să convină rapid asupra tuturor măsurilor propuse, în conformitate cu foaia de parcurs privind drepturile procedurale și să ia în discuție deciziile privind arestarea preventivă și condițiile de detenție într-o etapă ulterioară;

23.    subliniază faptul că este recunoscut la scară largă faptul că închisorile reprezintă incubatoare de radicalizare, încurajând opinii extremiste, și invită statele membre să aloce mai multe resurse financiare și umane pentru a se asigura că sistemele penitenciarelor - și sistemele de justiție penală în general - vizează reabilitarea infractorilor și ajutarea acestora să se îndepărteze de mediul infracțional și de extremismul violent și să nu reintre în contact cu acestea;

24.    subliniază faptul că politicile economice și sociale pot contribui la combaterea excluziunii și segregării și la atenuarea impactului schimbărilor socio-economice rapide, care provoacă nemulțumiri exploatate adesea de extremiștii violenți; solicită, așadar, soluții politice care să vizeze găsirea unor noi modalități de promovare a incluziunii economice și sociale, a integrării și a egalității;

25.    invită statele membre să investească în programe educaționale care să promoveze respectarea demnității umane, toleranța și egalitatea de șanse și să reducă discriminarea socială de la o vârstă fragedă; subliniază că aceasta înseamnă și formarea profesorilor cu privire la aspecte sociale și diversitate;

26.    lansează un avertisment cu privire la faptul că lipsa perspectivelor pe termen lung ca urmare a sărăciei, șomajului și excluziunii sociale ar putea crea anumitor persoane un sentiment de neputință și chiar le-ar putea determina să adopte un comportament distructiv de autoafirmare, aderând la organizații jihadiste sau la mișcări de extremă dreapta; invită statele membre să își intensifice eforturile de reducere a sărăciei, să ofere perspective de încadrare în muncă, să respecte indivizii și comunitățile și să le creeze posibilități de autoafirmare;

27.    subliniază faptul că discriminarea poate consolida modelele de radicalizare și violență; subliniază că standardele referitoare la egalitate și nediscriminare trebuie completate cu strategii politice specifice de combatere a tuturor formelor de rasism, inclusiv a antisemitismului, islamofobiei și a discursurilor de incitare la ură; în consecință, solicită Comisiei să examineze atent eventuala necesitate a unei revizuiri a Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal pentru a combate mai eficace diseminarea formelor grave de discurs de incitare la ură, în special împotriva anumitor minorități religioase sau de alt tip în UE;

28.    își exprimă preocuparea cu privire la efectele disproporționate pe care le-au avut practicile de după evenimentele din septembrie 2001, în special folosirea profilurilor bazate pe rasă, asupra anumitor comunități;

29.    subliniază că introducerea și consolidarea cooperării cu comunitățile relevante din fiecare stat membru în parte este vitală, atât pentru identificarea riscurilor specifice, cât și în cadrul strategiilor generale de deradicalizare; subliniază că sunt necesare investiții masive în astfel de programe; își exprimă sprijinul pentru programele al căror obiectiv este oferirea de posibilități de autoafirmare minorităților etnice și religioase, astfel încât acestea să poată contribui la ameliorarea statutului social și economic al comunităților lor pe termen mediu și lung, atât la nivel local, cât și regional; în această privință, subliniază faptul că radicalizarea în UE nu este limitată la anumite grupuri etnice sau religioase;

30.    subliniază necesitatea de a introduce măsuri specifice pentru a soluționa problema cetățenilor UE care pleacă să lupte pentru organizații teroriste în străinătate; afirmă că, deși în unele dintre cazuri este posibilă urmărirea penală a acestora, ar trebui introduse alte măsuri pentru a preveni radicalizarea lor, pentru a-i împiedica pe europeni și pe alți combatanți străini să își părăsească țara și pentru a lua măsuri în ceea ce îi privește pe cei care se întorc; invită statele membre și Comisia să elaboreze bune practici pe baza celor din statele membre care au adoptat strategii, planuri de acțiune și programe încununate de succes în acest domeniu;

Dimensiunea externă

31.    subliniază că lupta împotriva terorismului reprezintă o provocare globală și că, împreună cu alți actori majori și parteneri regionali, UE ar trebui să își asume o poziție de lider pentru contracararea acestei amenințări la nivel mondial;

32.    subliniază că este necesară o politică externă comună coerentă, consolidată și proactivă, care să se concentreze asupra cooperării cu țări terțe care pot deveni parteneri de încredere în lupta împotriva terorismului;

33.    subliniază că UE ar trebui să își consolideze dialogul politic cu diversele comunități religioase pentru a elimina legăturile dintre terorism și religie care domină în prezent dezbaterile publice; reiterează faptul că lupta împotriva terorismului trebuie asociată într-o mai mare măsură problemelor legate de fragilitate, dezvoltare și incluziune socială;

34.    reafirmă că, în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), trebuie să convenim asupra unei abordări comune pentru combaterea terorismului de la rădăcinile sale ideologice și trebuie să asigurăm aplicarea acesteia; de asemenea, trebuie să adoptăm o poziție clară asupra modalității de suprimare a finanțării activităților teroriste; solicită, prin urmare, îmbunătățirea cooperării UE în privința măsurilor luate pentru a face dreptate și pentru a asigura securitatea și în privința combaterii extremismului religios în cadrul întregii acțiuni externe a UE, în special prin politica externă și de securitate comună, PSAC, politica în materie de dezvoltare, ajutorul umanitar și politica comercială, de o manieră compatibilă cu normele UE și cu legislația în domeniul drepturilor omului;

35.    subliniază necesitatea de a spori eforturile de consolidare a capacităților externe, acordându-se o atenție deosebită prevenirii și combaterii radicalizării, și de a garanta integrarea acestor activități în planuri de acțiune și dialoguri politice în care sunt implicate atât UE, cât și țările sale partenere, prin intermediul cooperării internaționale, utilizând programele și capacitățile existente și colaborând cu actori ai societății civile din țările de interes în vederea combaterii propagandei teroriste și radicale transmise pe internet și cu ajutorul altor mijloace de comunicare;

36.    îndeamnă UE și statele sale membre să îmbunătățească schimburile de informații la nivel internațional în ceea ce privește armele de foc ilegale;

37.    subliniază importanța de a introduce strategii de prevenire a radicalizării și a extremismului violent în instrumentele tradiționale de cooperare în favoarea dezvoltării; printre acestea ar trebui să se numere programe educaționale, îndeosebi în statele care se confruntă cu cele mai mari probleme legate de extremismul violent;

38.    invită Comisia și statele membre să evalueze posibilitatea de a adopta sancțiuni împotriva statelor și guvernelor care finanțează teroriști și/sau organizații teroriste;

39.    subliniază necesitatea stabilirii unor proceduri adecvate și rapide pentru a putea decide punerea unui individ sau a unui grup pe lista UE a teroriștilor; insistă asupra asigurării unui control jurisdicțional adecvat al deciziilor respective în cazul indivizilor și organizațiilor vizate, astfel încât procedura să se desfășoare în conformitate cu jurisprudența Curții Europene de Justiție;

40.    subliniază faptul că măsurile de combatere a terorismului ar trebui să vizeze și posibilele atacuri teroriste la adresa activelor statelor membre ale UE în afara UE;

41.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO C 168 E, 14.6.2013, p. 45.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0418.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.

(5)

JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0102.

(7)

SJ-0890/14.

(8)

A se vedea: http://secile.eu/catalogue-eu-counter-terrorism-measures/.

(9)

Studiu privind funcționarea sistemelor de justiție penală în statele membre ale UE, disponibil (în engleză) la adresa de internet: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/files/cepj_study_scoreboard_2014_en.pdf.

(10)

A se vedea punctul 107 din rezoluția Parlamentului menționată anterior din 12 martie 2014.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate