Propunere de rezoluţie - B8-0132/2015Propunere de rezoluţie
B8-0132/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la măsurile de combatere a terorismului

4.2.2015 - (2015/2530(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei,
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Monika Hohlmeier, Roberta Metsola, Elissavet Vozemberg, Elmar Brok, Traian Ungureanu, Heinz K. Becker, Barbara Matera, Daniel Buda, David McAllister, Daniel Caspary, Davor Ivo Stier, Andrey Kovatchev, Fernando Ruas, Monica Macovei, Dubravka Šuica, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Eduard Kukan, Michael Gahler, Tunne Kelam, Gunnar Hökmark, Emil Radev, Arnaud Danjean în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0122/2015

Procedură : 2015/2530(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0132/2015
Texte depuse :
B8-0132/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8‑0132/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurile de combatere a terorismului

(2015/2530(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53;

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2014 intitulată „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014” (COM(2014)0365),

–       având în vedere Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) pentru 2014,

–       având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii și securității internaționale reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178 (2014)),

–       având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010,

–       având în vedere dezbaterea în plen din 28 ianuarie 2015 privind măsurile de combatere a terorismului,

–       având în vedere Consiliul informal JAI care a avut loc la Riga, pe 29-30 ianuarie 2015,

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la Strategia de securitate internă a UE[1],

–       având în vedere declarația Consiliul informal JAI din 11 ianuarie 2015,

–       având în vedere concluziile Consiliului JAI din 9 octombrie și 5 decembrie 2014,

–       având în vedere raportul Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului, adresat Consiliului European din 24 noiembrie 2014 (15799/14),

–       având în vedere Programul de lucru al Comisiei pe 2015 (COM(2014)0910) din 16 decembrie 2014,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2014, intitulată „Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent: consolidarea reacției UE” (COM(2013)0941),

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Tratatul de la Lisabona a pus bazele dezvoltării unei politici de securitate a UE, comună întru totul UE și statelor sale membre, bazată pe statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale;

B.     întrucât UE și statele sale membre au în primul rând responsabilitatea comună de a asigura siguranța și libertatea cetățenilor europeni și de a lua toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica actele care pun în pericol viața; întrucât libertatea și securitatea sunt obiective care trebuie urmărite în paralel și întrucât, pentru a le realiza, măsurile de combatere a terorismului trebuie să se bazeze pe principiile necesității, proporționalității și respectării drepturilor fundamentale și să respecte statul de drept și obligațiile internaționale;

C.     întrucât terorismul este o amenințare globală, care trebuie abordată la nivel local, național, european și mondial, pentru a consolida securitatea cetățenilor noștri, a apăra valorile fundamentale ale libertății, democrației și drepturilor omului și a face respectat dreptul internațional;

D.     întrucât libertatea de circulație în spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale construcției europene; întrucât frontierele noastre externe reprezintă o veritabilă graniță externă comună;

E.     întrucât situația securității în Europa s-a schimbat în mod radical în ultimii ani, ca urmare a noilor conflicte și bulversări din imediata vecinătate a UE, a dezvoltării rapide a noilor tehnologii și a unei creșteri îngrijorătoare a radicalizării, care conduce la violență barbară și terorism;

F.     întrucât schimbarea de paradigmă în caracterul și mijloacele terorismului - de la organizații internaționalizate, aliniate și centralizate la rețele și celule autonome, mai dispersate, răspândite și descentralizate, de indivizi dezamăgiți - necesită o reacție multilaterală și ambițioasă;

G.     întrucât UE și anumite state membre, în special, se confruntă cu amenințarea gravă și în creștere reprezentată de așa-numiții „combatanți străini” - persoane care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reședință sau naționalitate pentru a comite, planifica sau pregăti acte de terorism, sau care furnizează sau primesc instrucție teroristă, inclusiv în legătură cu conflictele armate;

H.     întrucât problema „combatanților străini” nu este un fenomen nou, însă amploarea sa a crescut dramatic, peste 15 000 de bărbați și femei din mai mult de 80 de țări din întreaga lume, inclusiv aproximativ 3 500-5 000 de cetățeni ai UE, părăsindu-și casele pentru a deveni combatanți străini odată cu izbucnirea războiului și a violențelor în Siria, Irak și Libia, ceea ce reprezintă o provocare imensă la adresa securității cetățenilor UE;

I.      întrucât atacurile recente de la Paris au fost atroce și au reamintit, încă o dată, amenințarea pe care extremismul și radicalizarea o reprezintă pentru societățile libere și deschise; întrucât aceste atacuri au fost urmate de o serii de demonstrații unite ale cetățenilor UE, care au manifestat pentru a arăta cât de importantă este pentru ei apărarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și menținerea UE ca o societate a siguranței și securității;

J.      întrucât modus operandi din recentele atacuri teroriste, precum și armele de foc și echipamentele militare sofisticate utilizate ridică problema majoră a finanțării activităților combatanților străini, a facilitării deplasărilor lor și a comerțului ilegal cu arme de foc;

K.     întrucât terorismul este o amenințare globală care afectează numeroase țări, un exemplu recent fiind atacul terorist barbar asupra hotelului Corinthia din Tripoli, Libia, în proprietate malteză, în care își desfășura reuniunile misiunea de asistență a Organizației Națiunilor Unite, atac în urma căruia au fost ucise cel puțin nouă persoane,

1.      condamnă cu tărie și fermitate recentele atacuri teroriste din Paris și își exprimă sincerele condoleanțe și solidaritatea cu familiile victimelor acestor atacuri teroriste atroce; reamintește responsabilitatea fundamentală a UE de a proteja și susține toate victimele terorismului de pe teritoriul Uniunii și solicită, prin urmare, justiție, recunoaștere și reparații pentru aceste victime;

2.      subliniază că contracararea amenințării reprezentate de combatanții străini și de terorism în general necesită un pact antiterorism bazat pe o abordare la mai multe niveluri, care să trateze în mod aprofundat factorii fundamentali, printre care radicalizarea, dezvoltarea coeziunii și incluziunii sociale și facilitarea reintegrării prin promovarea toleranței politice și religioase, analizarea și contrabalansarea incitărilor online la acte de terorism, împiedicarea plecărilor în vederea integrării în organizații teroriste, prevenirea și eradicarea recrutărilor și angajărilor în conflicte armate, eliminarea sprijinului financiar pentru organizațiile teroriste și persoanele care urmăresc să li se alăture, asigurând punerea fermă sub acuzare atunci când este cazul și oferind autorităților de aplicare a legii instrumentele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

3.      ia act cu îngrijorare de utilizarea tot mai frecventă a internetului și a tehnologiilor de comunicații de către organizațiile teroriste pentru a-și răspândi discursul de ură, a radicaliza și mai mult persoanele nemulțumite și a recruta mai mulți combatanți pentru organizații teroriste precum ISIL (Statul Islamic al Irakului și Levantului) sau Al-Qaida și diversele sale ramuri, cum ar fi Frontul Al Nusra din Siria, precum și pentru a comite acte de terorism; solicită insistent societăților care se ocupă de internet și de media sociale să-și intensifice cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii pentru a restricționa accesul la materiale teroriste online, precum și pentru a detecta și elimina propaganda teroristă online, și solicită Comisiei și statelor membre să intensifice să promoveze de urgență campanii de sensibilizare pentru a contracara radicalizarea de pe internet, printr-o serie de acțiuni mai puternice, proactive și creative, care să vizeze elaborarea unor contra-discursuri pozitive precis orientate, precum și să inițieze o serie de campanii de combatere a discursurilor instigatoare la ură;

4.      solicită insistent statelor membre să își coordoneze în mod eficace reacțiile imediate la amenințarea tot mai gravă a „combatanților străini”, prin adoptarea unor măsuri comune precum retragerea pașapoartelor UE în caz de dublă cetățenie, confiscarea pașapoartelor pentru o perioadă limitată, marcarea cărților de identitate ale jihadiștilor, reintroducerea autorizațiilor de călătorie pentru minori, înăsprirea urmăririlor judiciare (pentru prozelitism în favoarea organizațiilor teroriste și instrucție în tabere teroriste) și stabilirea unei liste negre a jihadiștilor europeni și a persoanelor suspectate de terorism jihadist;

5.      subliniază faptul că este necesară intensificarea prevenirii radicalizării și promovarea programelor de deradicalizare, conferind putere și sprijinind comunitățile și societatea civilă la nivel național și local, pentru a bloca răspândirea ideologiilor extremiste; solicită Comisiei să consolideze Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care reunește toți actorii implicați în dezvoltarea campaniilor împotriva radicalizării și crearea unor structurilor și procese de deradicalizare pentru combatanții străini care se întorc, precum și să lanseze o ofensivă directă împotriva ideologiilor extremiste prin oferirea unor alternative pozitive;

6.      atrage atenția cu mare îngrijorare asupra fenomenului radicalizării din închisori; solicită statelor membre să aibă în vedere colaborarea în vederea izolării generale a islamiștilor radicali deținuți în închisori și să amelioreze sistemele administrative ale penitenciarelor, astfel încât să se faciliteze depistarea deținuților implicați în pregătirea actelor de terorism, să fie monitorizate și oprite procesele de radicalizare și să se creeze programe specifice de deradicalizare; încurajează statele membre să facă schimb de bune practici în această privință, direct sau prin agențiile de sector ale UE;

 

7.      își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că unul dintre atacurile de la Paris a avut ca țintă deliberată evrei europeni, constituind, prin urmare, un rezultat cumplit al unei noi forme de antisemitism, care amenință diversitatea etnică și religioasă din Uniunea Europeană; solicită, în consecință, Comisiei să examineze atent eventuala necesitate a unei revizuiri a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului pentru a combate mai eficient predicatorii urii și diseminarea formelor grave de discurs instigator la ură;

8.      își exprimă îngrijorarea cu privire răspândirea predicilor instigatoare la ură și extremism în sălile de rugăciune din diverse state membre, care sunt utilizate abuziv în scopuri de radicalizare, și atrage atenția asupra efectelor dramatice ale ascensiunii fundamentalismului în societățile noastre; invită statele membre să ia măsuri adecvate pentru a monitoriza strict și îndeaproape acest fenomen și să abordeze chestiunea recrutării și a finanțării imamilor din țări terțe;

 

9.      subliniază necesitatea intensificării dialogului cu comunitatea musulmană pentru a ne reuni eforturile de combatere a propagandei fundamentalismului și terorismului;

10.    invită toate statele membre să împiedice deplasările teroriștilor, prin întărirea controalelor la frontierele externe, prin verificarea documentelor de călătorie într-un mod mai sistematic și mai eficient, prin combaterea traficului ilicit de arme și a utilizării frauduloase a identității, precum și prin identificarea zonelor de risc;

11.    își exprimă îngrijorarea cu privire la cazurile semnalate de traficanți de ființe umane care facilitează circulația fundamentaliștilor și a celulelor teroriste în Europa și solicită UE să prioritizeze lupta împotriva rețelelor de trafic de persoane și să investigheze mai aprofundat activitatea acestor rețele, care reprezintă una dintre cele mai lucrative surse de venit pentru organizațiile teroriste; subliniază, de asemenea, faptul că organizațiile teroriste și-au diversificat fluxurile de venituri, utilizând vânzarea și traficul de femei și copii pentru a-și finanța operațiunile; condamnă ferm aceste practici și solicită insistent comunității internaționale să combată în mod serios aceste activități;

12.    își reafirmă atașamentul față de libera circulație în UE și exclude, de aceea, total propunerile de a suspenda sistemul Schengen, și încurajează statele membre să înăsprească normele existente, care includ deja posibilitatea de a introduce temporar verificarea documentelor, precum și să utilizeze mai bine sistemul SIS II; subliniază importanța noului mecanism de evaluare Schengen și invită Comisia să-și utilizeze în totalitate prerogativele pentru a asigura implementarea corespunzătoare a acquis-ului Schengen;

13.    solicită Comisiei să propună o definiție armonizată a „combatanților străini” și încurajează statele membre să clasifice, în legislația lor națională, ca infracțiune penală gravă călătoria într-o o zonă de conflict în scopul aderării la o organizație teroristă, pe baza definiției propuse în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU, pentru a permite autorităților judiciare să urmărească și să sancționeze această infracțiune atunci când este cazul;

14.    încredințează comisiei sale competente în fond, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, sarcina de a proceda la examinarea și adoptarea rapidă a directivei UE privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), propusă de Comisie în 2011, și invită Comisia și Consiliul să prezinte de urgență orice sugestii utile pentru a se ajunge rapid la un acord asupra unei directive UE privind PNR, care să asigure cel mai înalt nivel de protecție pentru drepturile cetățenilor UE, asigurând totodată eficiența și eficacitatea acestui instrument în combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului, precum și să se adreseze plenului în timp util;

 

15.    invită Comisia să prezinte cât mai curând o nouă directivă privind păstrarea datelor, ținând seama de hotărârea recentă a Curții de Justiție referitoare la directiva privind păstrarea datelor, care impune conformitatea cu principiile proporționalității, necesității și legalității, în vederea creării unui cadru juridic adecvat pentru ca autoritățile de aplicare a legii să investigheze, să împiedice și să detecteze rețelele majore de criminalitate și terorism;

16.    solicită statelor membre să utilizeze mai bine capabilitățile unice ale Europol, asigurându-se că unitățile lor naționale furnizează Europol informațiile relevante într-un mod mai sistematic și mai regulat; solicită ca Europolului să i se încredințeze responsabilitatea specială de a identifica materiale sau conținuturi extremiste sau teroriste ilegale online și de a se adresa direct companiilor de internet și de media sociale pentru eliminarea acestora; susține, de asemenea, crearea unei platforme europene antiterorism în cadrul Europol, pentru a maximiza capabilitățile operaționale, tehnice și de schimb de informații ale acestuia;

17.    își reiterează angajamentul de a fortifica măsurile de identificare, trasare și eliminare a finanțării terorismului; solicită, prin urmare, Comisiei să aibă în vedere prezentarea unei propuneri legislative de instituire a unui sistem european de urmărire a finanțării terorismului (SUFT);

18.    solicită Comisiei să evalueze de urgență normele UE existente cu privire la circulația armelor de foc și a explozivelor ilegale, precum și la traficului de arme legat de criminalitatea organizată, și să remedieze deficiențele din legislație;

19.    subliniază necesitatea creșterii eficienței și coordonării reacției justiției penale prin intermediul Eurojust, pentru a armoniza incriminarea infracțiunilor legate de combatanții străini pe tot teritoriul UE, în vederea creării unui cadru juridic și a facilitării cooperării transfrontaliere, a evitării lacunelor în urmărirea penală și a afruntării provocărilor de ordin practic și juridic în colectarea și admisibilitatea probelor în cazurile de terorism, prin actualizarea Deciziei-cadru 2008/919/JHA;

20.    subliniază necesitatea de a îmbunătăți, intensifica și accelera comunicarea reciprocă de informații la nivel global privind aplicarea legii; își retrage, având în vedere noile circumstanțe și amenințarea teroristă iminentă, solicitarea de a aduce în fața Curții Europene de Justiție, pentru aviz, acordul PNR UE-Canada, și se angajează să adopte acest acord, în vederea unei securități juridice crescute pentru pasagerii transportului aerian și cetățenii UE; subliniază, de asemenea, avantajele punerii în funcțiune a tuturor instrumentelor adecvate pentru o comunicare reciprocă mai bună între serviciile de informații și o mai bună cooperare inter-agenții cu aliații noștri cei mai apropiați, cum ar fi SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă;

21.    consideră că UE trebuie să reanalizeze vulnerabilitățile principale care au caracterizat cooperarea anterioară în combaterea terorismului cu țările de origine, tranzit și destinație prin care au fost canalizați combatanții străini și resursele de susținere a acestora, precum Balcanii de Vest, Turcia, țările din Golf și statele din Maghreb, pentru a ne reuni eforturile în lupta împotriva terorismului, intensificând schimbul de informații și concluzii trase, pentru a combate traficul ilicit de arme de foc, pentru a identifica traseul finanțării terorismului și pentru a elabora un nou discurs de contracarare a extremismului și a fundamentalismului;

22.    solicită UE să promoveze în mod activ un parteneriat global împotriva terorismului și să colaboreze îndeaproape cu actori regionali precum Uniunea Africană, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Arabă, în special în țările din vecinătatea Siriei și Irakului, precum și cu Organizația Națiunilor Unite, și în special cu Comisia împotriva terorismului din cadrul acesteia;

23.    subliniază că o strategie cuprinzătoare a UE privind măsurile de combatere a terorismului trebuie, de asemenea, să utilizeze la maximum politicile sale externe și de dezvoltare în vederea combaterii sărăciei, discriminării și marginalizării, a combaterii corupției și promovării bunei guvernări, precum și a prevenirii și soluționării conflictelor, toate aceste probleme contribuind la marginalizarea anumitor grupuri și sectoare ale societății și făcându-le, prin urmare, mai vulnerabile la propaganda grupurilor extremiste;

24.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.