PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet
4.3.2015 - (2015/2564(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Gérard Deprez, Petr Ježek, Cecilia Wikström, Javier Nart, Juan Carlos Girauta Vidal, Dita Charanzová în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0217/2015
B8‑0226/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet
Parlamentul European,
– având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și protocoalele la aceasta,
– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția Consiliului Europei din 23 noiembrie 2001 privind criminalitatea informatică,
– având în vedere Convenția Consiliului Europei din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,
– având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului,
– având în vedere Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului,
– având în vedere Comentariul general nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial,
– având în vedere Agenda UE pentru drepturile copilului, adoptată în februarie 2011,
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Copiii ocupă un loc special în acțiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055),
– având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului,
– având în vedere Strategia UE pentru eradicarea traficului de ființe umane pentru perioada 2012-2016, în special dispozițiile privind finanțarea acordată pentru dezvoltarea unor orientări privind sistemele de protecție a copilului, precum și schimbul de bune practici,
– având în vedere dezbaterea care a avut loc în plen la data de 12 februarie 2015 pe tema combaterii abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv pornografia infantilă, reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale, în special a drepturilor copiilor la protecția și îngrijirea necesare pentru bunăstarea lor, astfel cum se stipulează în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1989 cu privire la drepturile copilului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
B. întrucât infracțiunile grave precum exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă necesită o abordare cuprinzătoare care să includă urmărirea penală a infractorilor, protecția copiilor-victime, precum și prevenirea fenomenului;
C. întrucât interesul superior al copilului trebuie să constituie elementul de bază în derularea oricăror măsuri de combatere a acestor infracțiuni în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului;
D. întrucât internetul poate expune copiii la riscuri specifice, prin fenomene precum pornografia infantilă, schimbul de materiale privind violența, criminalitatea informatică, intimidarea, hărțuirea, ademenirea minorilor, prin faptul că copiii pot accesa sau dobândi bunuri și servicii restricționate din punct de vedere legal sau nepotrivite vârstei, expunerea la publicitate cu conținut nepotrivit vârstei, agresivă sau înșelătoare, înșelătoria, furtul de identitate, frauda și alte riscuri similare de natură financiară care pot duce la experiențe traumatizante;
E. întrucât combaterea abuzurilor asupra copiilor pe internet ar trebui să fie integrată într-o strategie mai amplă care să abordeze fenomenul general al abuzului sexual asupra copiilor și al exploatării sexuale a acestora, care încă este legat în principal de infracțiuni care au loc în afara spațiului cibernetic, prin intermediul rețelelor și indivizilor care acționează în mod deliberat în afara internetului;
F. întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată la nivelul de reglementare și de la bază, prin aplicarea unor măsuri mai eficace, inclusiv prin cooperarea în domeniul aplicării legii cu acest sector, în conformitate cu principiile răspunderii partajate și al îndeplinirii procedurii judiciare cuvenite, precum și la nivelul de educație și formare, prin instruirea copiilor, a părinților și a profesorilor pentru a împiedica minorii să acceseze conținut ilegal;
G. întrucât, din cauza caracterului său internațional (exploatarea copiilor și exploatarea sexuală a copiilor online este răspândită în sute de țări și acoperă sute de jurisdicții și agenții de aplicare a legii), această problemă necesită o soluție la nivel internațional;
H. întrucât datele disponibile cu privire la numărul efectiv de infracțiuni comise lipsesc încă atât la nivel național, cât și la nivel internațional, ceea ce face ca evaluarea politicii să nu reflecte neapărat anvergura problemei;
I. întrucât exploatarea copiilor și exploatarea sexuală a copiilor în mediul online – inclusiv proliferarea materialelor de exploatare sexuală a copiilor pe internet și „prada” pe internet – reprezintă în continuare o problemă majoră pentru autoritățile de punere în aplicare a legii, infracțiunile variind de la extorcare și ademenire sexuală la materiale produse pe cont propriu ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și difuzări în direct pe internet, care reprezintă provocări deosebite pentru efectuarea anchetelor din cauza inovațiilor tehnologice care oferă infractorilor, inclusiv „prădătorilor” cibernetici, un acces mai facil și mai rapid la materiale;
J. întrucât un număr tot mai mare de infractori utilizează ,,internetul întunecat”, unde au creat comunități anonime care folosesc forumuri, servicii de site-uri, platforme de rețele sociale și furnizori de servicii de stocare ascunse, dedicate materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor;
K. întrucât măsurile adoptate de statele membre pentru a combate conținutul online ilegal nu sunt întotdeauna eficace și implică în mod inevitabil abordări diferite cu privire la prevenirea publicării unui conținut dăunător;
L. întrucât Directiva 2011/92/CE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile trebuia să fie transpusă de statele membre până la 18 decembrie 2013 și întrucât până în prezent mai puțin de jumătate din statele membre au implementat-o pe deplin,
1. subliniază cu fermitate că protejarea și asigurarea unui mediu sigur pentru copii și pentru dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre rolurile principale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre;
2. consideră că datele cu caracter personal ale copiilor disponibile online trebuie protejate în mod corespunzător, iar copiii trebuie informați într-un mod simplu și adaptat copiilor cu privire la riscurile și consecințele aferente utilizării datelor lor cu caracter personal în mediul online;
3. subliniază necesitatea unei abordări coordonate și cuprinzătoare la nivelul UE pentru a asigura consecvența în elaborarea politicilor și în acțiune, care să cuprindă combaterea criminalității, securitatea cibernetică, protecția consumatorilor, protecția drepturilor fundamentale și a datelor și comerțul electronic;
4. consideră că trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a combate ademenirea cibernetică a minorilor și că Comisia, împreună cu guvernele naționale, societatea civilă, platformele de comunicare socială, părinții, infirmierele din școli, asistenții sociali, ofițerii responsabili cu protecția copiilor, pediatrii și organizațiile de tineret și de copii, trebuie să își asume un rol activ în acțiunile de sensibilizare pe această temă, prin intermediul unor orientări definite, inclusiv prin schimbul de bune practici și prin crearea unor platforme sociale pentru cooperare și schimb legal de informații pe acest subiect, pentru a identifica riscurile și amenințările potențiale la adresa copiilor;
5. subliniază necesitatea cooperării la nivel internațional cu partenerii strategici ai UE și cu autoritățile de punere în aplicare a legii din toată lumea pentru a combate abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet; subliniază necesitatea îmbunătățirii cooperării la nivel internațional și a anchetelor transnaționale în acest domeniu prin intermediul unor acorduri de cooperare și prin facilitarea schimbului legal de date între autoritățile de aplicare a legii la nivel internațional cu privire la aceste infracțiuni și la infractori, inclusiv prin intermediul Europol;
6. salută, în acest sens, inițiativa comună a UE și a 55 de țări din întreaga lume concretizată în Alianța mondială împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, al cărei scop este salvarea mai multor victime, asigurarea unei urmăriri penale mai eficiente și reducerea generală a numărului de imagini prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor disponibile online; invită Comisia să raporteze mai regulat cu privire la progresele realizate prin această Alianță;
7. salută, de asemenea, inițiativa luată în 2011 de Comisie de a crea o coaliție pentru asigurarea unui internet mai bun și mai sigur pentru copii, în cadrul căreia sunt reunite 31 dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiilor și al mass-media, și insistă asupra faptului că această coaliție ar trebui să își continue și să își extindă activitățile;
8. invită Comisia și statele membre să consolideze cooperarea dintre autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv prin Europol și Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3), în vederea investigării și desființării rețelelor de persoane vinovate de infracțiuni sexuale împotriva copiilor în mod mai eficace, acordând, în același timp, prioritate drepturilor și siguranței copiilor implicați;
9. consideră că este esențială utilizarea unei terminologii corecte pentru crimele împotriva copiilor, inclusiv descrierea imaginilor prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, și folosirea termenului adecvat, „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor”, mai degrabă decât „pornografie infantilă”;
10. invită Comisia și statele membre să promoveze și să consolideze resursele dedicate identificării victimelor și serviciilor axate pe victime și solicită crearea de urgență a unor platforme conexe;
11. îndeamnă cu tărie statele membre care încă nu au transpus integral Directiva 2011/92/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile să facă acest lucru fără întârziere; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze strict implementarea deplină și efectivă a acesteia și să prezinte în timp util Parlamentului și în special comisiei sale competente un raport cu privire la constatări;
12. reamintește că statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a asigura faptul că persoanele care se tem că ar putea săvârși una din infracțiunile legate de abuzul sexual și exploatarea sexuală au acces, dacă este cazul, la programe sau măsuri de intervenție eficace, menite să evalueze și să prevină riscul săvârșirii respectivelor infracțiuni;
13. încurajează statele membre să stabilească puncte naționale de contact pentru raportarea conținuturilor și comportamentelor ilegale și dăunătoare;
14. invită statele membre să furnizeze autorităților naționale de punere în aplicare a legii fondurile, resursele umane, capacitățile tehnice și de anchetă necesare pentru a combate în mod ferm și a urmări penal infractorii, inclusiv formarea adecvată pentru a consolida capacitățile în rândul unităților judiciare și de poliție;
15. ia act cu îngrijorare de dezvoltarea și tendințele expansioniste ale exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online, inclusiv de noile mijloace de distribuire și tranzacționare a materialelor ce conțin abuzuri asupra copiilor, în special prin intermediul „internetului adânc” și al „internetului întunecat” și în particular fenomenul difuzării în direct pe internet a abuzurilor contra unei plăți;
16. invită Comisia și statele membre să colaboreze în continuare cu reprezentanți ai sistemelor de plată alternative pentru a identifica oportunități de cooperare îmbunătățită cu autoritățile de punere în aplicare a legii, respectând totodată principiul îndeplinirii procedurii judiciare cuvenite, care să includă formarea comună pentru mai buna identificare a proceselor de plată legate de distribuirea comercială a materialelor ce conțin abuzuri asupra copiilor;
17. solicită o abordare bazată pe un parteneriat efectiv și pe schimbul legal de informații între agențiile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, industria TIC, furnizorii de servicii de internet (ISP), sectorul bancar și organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile de tineret și de copii, în vederea garantării drepturilor și protecției copiilor în mediul online și pentru a-i considera pe aceștia drept persoane vulnerabile potrivit legii; invită Comisia să ia inițiativa de a solicita tuturor statelor membre să ia măsuri de combatere a tuturor formelor de „pradă” și hărțuire prin internet;
18. subliniază că măsurile care limitează drepturile fundamentale pe internet trebuie să fie necesare și proporționale, în conformitate cu legislația Uniunii și a statelor membre; reamintește că conținutul online ilegal ar trebui să fie îndepărtat imediat pe baza unor proceduri legale adecvate; evidențiază rolul pe care îl au TIC și ISP în a asigura îndepărtarea rapidă și eficientă a conținutului online ilegal;
19. încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a evalua și monitoriza în continuare evoluția recentă a situației și să efectueze o analiză aprofundată a cadrului actual al politicilor privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor pe internet, sub forma unui raport privind punerea în aplicare a Directivei 2011/92/UE și să prezinte un raport în ședința plenară în termen de un an;
20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre.