Procedură : 2015/2590(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0343/2015

Texte depuse :

B8-0343/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/04/2015 - 16.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0094

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 131kWORD 69k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0342/2015
13.4.2015
PE555.095v01-00
 
B8-0343/2015

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la comemorarea europeană a centenarului Genocidului armean (2015/2590(RSP))


Fabio Massimo Castaldo, Laura Agea, Rolandas Paksas, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Ignazio Corrao în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea europeană a centenarului Genocidului armean (2015/2590(RSP))  
B8‑0343

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 28 septembrie 2005(1), 28 februarie 2002(2), 15 noiembrie 2000(3), 18 iunie 1987(4) și 2 aprilie 2009(5) referitoare la conștiința europeană și totalitarismul,

–       având în vedere Convenția ONU din 1948 pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât una dintre principalele motivații ale mișcării de unificare europeană este dorința de a preveni repetarea războaielor și a crimelor împotriva umanității în Europa;

B.     întrucât Parlamentul European a recunoscut oficial, în Rezoluția sa din 18 iunie 1987, că evenimentele tragice care au avut loc în 1915-1917 împotriva armenilor care trăiau pe teritoriul Imperiului Otoman reprezintă un genocid, conform definiției din Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid;

C.     întrucât Parlamentul European a subliniat, în rezoluția sa din 2 aprilie 2009, importanța păstrării memoriei evenimentelor trecute, deoarece nu poate exista reconciliere în absența adevărului și a aducerii aminte;

D.     întrucât acest genocid a avut profunde efecte pe termen lung asupra populațiilor refugiate, în special în Uniunea Europeană;

E.     întrucât Genocidul armean are o semnificație și mai pronunțată în contextul comemorărilor centenarului Primului Război Mondial,

F.     întrucât Turcia a ratificat Convenția ONU din 1950 pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid;

G.     întrucât Genocidul armean a fost planificat și realizat de Imperiul Otoman, între 1915 și 1923, conducând la deportarea a aproape 2 000 000 de armeni, dintre care 1 500 000 de bărbați, femei și copii au fost uciși, iar cei 500 000 de supraviețuitori au fost evacuați din casele lor, punând astfel capăt unei prezențe de peste 2 500 ani a armenilor în patria lor istorică;

H.     întrucât, la 24 mai 1915, Puterile Aliate - Anglia, Franța, și Rusia - au prezentat o declarație comună prin care acuzau în mod explicit, pentru prima oară în istorie, un alt guvern de comiterea „unei crime împotriva umanității”; întrucât în această declarație comună se afirma: „având în vedere aceste noi crime ale Turciei împotriva umanității și civilizației, Guvernele Aliate declară public Înaltei Porți că vor considera personal responsabili pentru aceste crime toți membrii Guvernului Otoman și toți agenții săi implicați în masacre”;

I.      întrucât, după Primul Război Mondial, guvernul turc i-a pus sub acuzare pe liderii de vârf implicați în „organizarea și executarea” Genocidului armean și în „masacrarea și distrugerea armenilor”;

J.      întrucât într-o serie de curți marțiale, membrii ai regimului „Junii Turci” au fost judecați și condamnați pentru organizarea și executarea masacrelor împotriva populației armene; întrucât principalii organizatori ai Genocidului armean - Enver, ministru al războiului, Talaat, ministru de interne și Djemal, ministru al marinei - au fost toți condamnați la moarte pentru crimele lor, însă sentințele nu au fost executate;

K.     întrucât Raphael Lemkin, care a inventat termenul de „genocid” în 1944 și care a fost primul susținător al Convenției ONU privind genocidul, a citat cazul armean ca fiind cu certitudine un exemplu de genocid din secolul XX;

L.     întrucât în prima rezoluție privind genocidul adoptată de Organizația Națiunilor Unite, la insistențele lui Lemkin, Rezoluția 96(1) a Adunării Generale a ONU din 11 decembrie 1946, precum și în Convenția Națiunilor Unite ca atare, genocidul armean este recunoscut ca un tip de crimă pe care Organizația Națiunilor Unite urmărește să-l prevină prin codificarea normelor existente,

1.      condamnă actele de genocid împotriva poporului armean planificate și executate continuu de Imperiul Otoman și de diferite alte regimuri din Turcia între 1894 și 1923, exproprierile de terenuri, masacrele și epurările etnice menite să extermine populația armeană, distrugerea patrimoniului armean și negarea genocidului, precum și toate încercările de a se sustrage răspunderii și de a abandona uitării crimele comise și consecințele acestora;

2.      se alătură comemorării centenarului Genocidului armean, în spiritul fraternității, solidarității și dreptății europene; onorează memoria celor 1,5 milioane de victime inocente ale Genocidului armean și se înclină în fața eroilor martirizați sau supraviețuitori care s-au luptat pentru viața lor și pentru demnitatea umană;

3.      salută actele de libertate și curaj ale tuturor celor integri, atât otomani, cât și străini, care au încercat, riscându-și viața și libertatea, să salveze armenii de la acțiunile genocide ale Imperiului Otoman;

4.      invită ÎR/VC, societatea civilă, funcționarii aleși sau numiți, asociațiile și media să se alăture acestei comemorări și să își unească forțele pentru restabilirea dreptății istorice și pentru a aduce un omagiu memoriei victimelor Genocidului armean;

5.      solicită Comisiei și Consiliului, ca reprezentanți ai instituțiilor UE, să se alăture Parlamentului pentru a marca acest centenar, în vederea unei susțineri mai coerente a scopului fundamental de a împiedica genocidele și crimele împotriva umanității;

6.      mulțumește celor care au contribuit și contribuie la recunoașterea și comemorarea oficială a Genocidului armean, într-un spirit al deschiderii și al solidarității, și îi invită să continue în această direcție; își exprimă sprijinul total pentru angajamentul Armeniei și al poporului armean de a continua lupta la nivel internațional pentru împiedicarea genocidelor, pentru recunoașterea juridică a genocidului, pentru restaurarea drepturilor victimelor genocidului și pentru restabilirea dreptății istorice;

7.      propune stabilirea unei zile europene a comemorării Genocidului, pentru a ne reaminti de dreptul la pace și demnitate al tuturor oamenilor, indiferent de rasă și religie, și al națiunilor din întreaga lume;

8.      atrage atenția asupra faptului că negarea Genocidului armean și a altor crime împotriva umanității, precum și a actelor de rasism, xenofobie sau ură pe motive religioase constituie o încălcare clară a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și ar trebui condamnată ca atare;

9.      invită toate statele membre, în perspectiva aniversării a o sută de ani de la Genocidul armean, să recunoască în mod oficial acest eveniment și încurajează statele membre și instituțiile UE să contribuie în continuare la recunoașterea sa;

10.    invită Turcia să-și asume istoria și să recunoască oficial Genocidul armean și exproprierile din acel context, să urmărească răscumpărarea și să realizeze restituiri într-un mod demn de o țară care aspiră la integrarea europeană, inclusiv - dar nu numai - prin acordarea dreptului de întoarcere pentru armeni și asigurarea unei reluări în siguranță a legăturilor lor cu regiunea natală, toate acestea în virtutea imperativului esențial al reconcilierii prin adevăr;

11.    solicită guvernului Turciei să-și respecte și să-și îndeplinească efectiv obligațiile juridice asumate, inclusiv dispozițiile legate de protecția patrimoniului cultural și, în special, să efectueze cu bună-credință un inventar integrat al patrimoniului cultural armean, grec, asirian și al altor culturi care a fost distrus sau deteriorat în cursul secolului trecut și, pe baza acestuia, să elaboreze o strategie privind restaurarea prioritară a fostelor capitale antice și medievale, a bisericilor, școlilor, fortărețelor, cimitirelor și a altor elemente de patrimoniu aflate în vechea Armenie Occidentală, precum și să facă pe deplin operaționale instituțiile culturale și religioase menționate mai sus;

12.    solicită guvernului Turciei să recunoască și să condamne Genocidul armean și să lanseze mult așteptata celebrare a patrimoniului național armean, bazată pe o normalizare totală a relațiilor turco-armene, ancorată în asumarea greului trecut istoric, în soluționarea pașnică a tuturor problemelor restante și în europenizarea completă a relațiilor lor, care va servi drept punct de plecare pentru reconcilierea istorică a poporului turc și a celui armean;

13.    invită guvernul Turciei să relanseze și să ratifice, împreună cu Armenia, cele două protocoale privind stabilirea de relații diplomatice și normalizarea relațiilor semnate la Zurich, la 9 octombrie 2009;

14.    reamintește, de asemenea, că recunoașterea oficială a Genocidului armean redă demnitatea descendenților victimelor și supraviețuitorilor armeni; reamintește că actul ultim al unui genocid este negarea acestuia;

15.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre ale UE, Guvernului Turciei, Guvernului Armeniei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

 

(1)

JO C 227 E, 21.9.2006, p. 163.

(2)

JO C 293 E, 28.11.2002, p. 89.

(3)

JO L 223, 8.8.2001, p. 182.

(4)

JO L 190, 20.7.1987, p. 119.

(5)

JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25.

Notă juridică - Politica de confidențialitate