Procedură : 2015/2574(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0360/2015

Texte depuse :

B8-0360/2015

Dezbateri :

PV 30/04/2015 - 4
CRE 30/04/2015 - 4

Voturi :

PV 30/04/2015 - 10.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0184

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 147kWORD 106k
22.4.2015
PE555.118v01-00
 
B8-0360/2015

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8‑0109/2015

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la Expo Milano 2015: să hrănim planeta, energie pentru viață (2015/2574(RSP))


Paolo De Castro în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Expo Milano 2015: să hrănim planeta, energie pentru viață (2015/2574(RSP))  
B8‑0360/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere decizia Biroului Internațional pentru Expoziții de a organiza o expoziție universală la Milano, în perioada 1 mai - 30 octombrie 2015, cu tema „Să hrănim planeta: energie pentru viață”,

–       având în vedere decizia Comisiei din 3 mai 2013 privind participarea sa la expoziția universală de la Milano din 2015 (C(2013)2507),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 3 mai 2013, intitulată „Participarea Uniunii Europene la expoziția universală de la Milano din 2015, cu tema « Să hrănim planeta: energie pentru viață »” (COM(2013)255),

–       având în vedere lucrările Comitetului director științific al Uniunii Europene, sprijinite de Comisie și de Parlament și lansate la 21 martie 2014 în vederea furnizării de consiliere cu privire la provocările legate de securitatea alimentară și nutrițională și de orientări cu privire la programul evenimentelor de la Expo 2015,

–       având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) adoptate de Organizația Națiunilor Unite în septembrie 2000 și propunerile de obiective de dezvoltare durabilă care urmează să fie adoptate până la următoarea Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 2015,

–       având în vedere publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) intitulată : Agricultura mondială în perspectiva perioadei 2030/2050: revizuirea din 2012”,

–       având în vedere faptul că FAO a proclamat 2014 drept „Anul internațional al agriculturii familiale”,

–       având în vedere faptul că FAO a proclamat 2015 drept „Anul internațional al solurilor”,

–       având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securității alimentare(1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE(2),

–       având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, în special articolul 25, care recunoaște dreptul la hrană ca parte a dreptului la un nivel de trai decent,

–       având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind expoziția universală de la Milano din 2015: Să hrănim planeta, energie pentru viață (O-000016/2015 – B8-0109/2015),

–       având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–       având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât tema expoziției universale de la Milano din 2015 este „Să hrănim planeta, energie pentru viață”, iar acest eveniment ar putea stimula în mod considerabil dezbaterile privind îmbunătățirea producției și a distribuției alimentare, abordând problema risipei de alimente, promovând și dezvoltând abordările pozitive deja existente în domeniul securității alimentare, al malnutriției și al alimentației inadecvate și vizând asigurarea unui echilibru între ofertă și consum;

B.     întrucât tema expoziției universale de la Milano din 2015 oferă ocazia de a reflecta și de a discuta asupra diferitelor modalități de a găsi soluții pentru contradicțiile unei lumi globalizate, în care, pe de o parte, în jur de 870 de milioane de persoane sunt subnutrite și suferă din cauza foametei și, pe de altă parte, în jur de 2,8 milioane de persoane mor din cauza unor probleme de sănătate legate de o alimentație deficientă, de obezitate și de excesul de greutate;

C.     întrucât Expo Milano 2015 coincide cu anul-țintă al Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și cu Anul internațional al solurilor, decretat de către FAO, și ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru dezbaterea privind noile obiective de dezvoltare durabilă, ale căror propuneri finale trec prin faza de negociere, și întrucât agricultura, alimentația și securitatea nutrițională se află în centrul acestui exercițiu;

D.     întrucât Expo Milano 2015 elaborează în prezent „Carta de la Milano”, un document care urmează a fi transmis Secretarului General al ONU, ca moștenire a expoziției universale din 2015 și ca o contribuție la dezbaterea la nivel internațional privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului;

E.     întrucât temele expoziției privesc, în primul rând, sectorul agriculturii, care rămâne o piatră de temelie pentru economia Uniunii, având în vedere faptul că exporturile agricole reprezintă două treimi din întregul său comerț exterior, că Uniunea este în continuare cel mai mare exportator agricol mondial și că sectorul alimentar al UE generează o cifră de afaceri de aproape o mie de miliarde de euro, angajând mai mult de 4 milioane de persoane;

F.     întrucât Comitetul director științific al UE pentru Expo Milano 2015 prevede necesitatea de a urmări obținerea de noi cunoștințe în anumite domenii specifice și de a promova o mai bună înțelegere de către opinia publică a alimentației și a producției alimentare în cadrul sectorului agricol, prin educație și comunicare, astfel încât cetățenii să recunoască impactul mondial al alegerilor lor alimentare individuale;

G.     întrucât experiența societății civile și contribuția acesteia la dezbaterea cu privire la aspectele legate de Expo 2015 este esențială, iar experiența și inițiativele acesteia ar trebui încurajate pentru a stimula o dezbatere internațională substanțială și a elabora orientări vizând atenuarea crizelor mondiale legate de alimentație și nutriție;

H.     întrucât solurile sănătoase constituie nu numai baza pentru producția de alimente, combustibil, fibre și medicamente, ci sunt, de asemenea, esențiale pentru ecosistemele noastre, având în vedere faptul că joacă un rol fundamental în ciclul carbonului și, în același timp, depozitează și filtrează apa și ajută la combaterea inundațiilor și a secetei;

I.      întrucât, în vederea asigurării unei transparențe depline a Expo Milano 2015, platforma „Open Expo” publică în mod deschis toate informațiile privind gestionarea, organizarea și desfășurarea evenimentului și poate fi considerată drept un bun exemplu în materie de transparență;

J.      întrucât FAO estimează că o creștere a populației la nivel mondial de la 7 la 9,1 miliarde va impune o creștere de 70 % a aprovizionării cu alimente până în 2050, în vreme ce aceleași previziuni indică faptul că doar creșterea producției nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea alimentară pentru toți;

K.     întrucât, potrivit FAO, numărul persoanelor care suferă de foame se ridica la 925 de milioane în 2010; întrucât mai mult de o treime din decesele copiilor cu vârsta de sub cinci ani sunt asociate subnutriției;

L.     întrucât FAO estimează că, până în 2050, se va înregistra o creștere de doar 4,3% a terenurilor arabile în uz;

M.    întrucât creșterea veniturilor pe cap de locuitor în țările emergente antrenează o modificare a alimentației, în sensul orientării către produse cu un conținut mai bogat de proteine, inclusiv proteine de origine animală, și produse prelucrate, generând astfel, la nivel mondial, un proces de convergență a obiceiurilor alimentare, după modelul populațiilor mai bogate;

N.     întrucât dietele care conțin într-o proporție ridicată produse de origine animală presupun un consum considerabil mai mare de resurse decât dietele bazate îndeosebi pe produse vegetale;

O.     întrucât agricultura oferă locuri de muncă și o sursă de venit unei proporții de peste 70 % din forța de muncă din țările în curs de dezvoltare, în principal femeilor; întrucât, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, creșterea din sectorul agricol este de două ori mai eficientă în ceea ce privește reducerea sărăciei decât creșterea din alte sectoare;

P.     întrucât există zone de insecuritate alimentară în UE, iar 79 de milioane de persoane din UE trăiesc încă sub pragul sărăciei, în timp ce 124,2 milioane de persoane, reprezentând 24,8 %, sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24,3 % în 2011;

Q.     întrucât numai jumătate din țările în curs de dezvoltare (62 din 118) sunt pe cale să îndeplinească ODM;

R.     întrucât dreptul universal la hrană și la o alimentație adecvată este esențial pentru îndeplinirea ODM; întrucât alimentația este legată de majoritatea ODM-urilor, dacă nu chiar de toate, acestea fiind, la rândul lor, strâns legate între ele;

S.     întrucât diverse instrumente juridice internaționale fac legătura între dreptul la hrană și alte drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viață, la condiții de trai decente, dreptul la proprietate, dreptul la educație și dreptul la apă;

T.     întrucât ponderea asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) alocate agriculturii la nivel mondial a scăzut dramatic în ultimele trei decenii;

U.     întrucât conceptul de securitate alimentară și nutriție nu înseamnă doar disponibilitatea aprovizionării cu alimente, ci include și dreptul la hrană, o informare corectă privind produsele alimentare pe care le consumăm și accesul universal și durabil la o alimentație sănătoasă, ceea ce include alți factori, cum ar salubritatea, igiena, vaccinarea și deparazitarea;

V.     întrucât foametea și subnutriția sunt principalele cauze ale mortalității în rândul oamenilor, precum și cele mai importante amenințări la adresa păcii și a securității mondiale;

W.    întrucât prețurile volatile ale alimentelor au consecințe negative pentru securitatea alimentară și pentru lanțul de aprovizionare cu alimente;

X.     întrucât recesiunea economică globală și creșterea prețurilor la alimente și la combustibili au agravat situația alimentară în multe țări în curs de dezvoltare, îndeosebi în țările cel mai puțin dezvoltate, diminuând astfel parțial progresele înregistrate în ultimul deceniu în ceea ce privește reducerea sărăciei;

Y.     întrucât fragilitatea piețelor agricole din țările în curs de dezvoltare provoacă o vulnerabilitate acută a alimentelor la dezastre naturale, conflicte și crize de sănătate publică;

Z.     întrucât sistemul alimentar contribuie la schimbările climatice și este afectat, în același timp, de acestea, acest lucru având consecințe asupra disponibilității resurselor naturale și asupra condițiilor de producție agricolă și industrială;

AA.  întrucât dezastrele naturale provocate de schimbările climatice au un impact grav în statele membre ale UE și în afara acestora, amenințând securitatea și suveranitatea alimentară în special în situațiile deja vulnerabile;

AB.  întrucât Comisia estimează că, la nivel mondial, 30% din alimente sunt pierdute sau risipite și că, până în 2020, risipa alimentară anuală din Uniunea Europeană, care este, în prezent, de aproximativ 89 de milioane de tone (179 de kilograme pe cap de locuitor), va crește, ajungând la aproximativ 126 de milioane de tone (o creștere de 40%) dacă nu sunt adoptate acțiuni sau măsuri preventive;

AC.  întrucât o mai bună gestionare a sectorului alimentar ar însemna o utilizare mai eficientă a terenurilor, o gestionare mai adecvată a resurselor de apă și efecte pozitive pentru întregul sector agricol la nivel mondial și, în același timp, ar consolida lupta împotriva subnutriției și a malnutriției în țările în curs de dezvoltare;

AD.  întrucât foametea, subnutriția și malnutriția coexistă cu niveluri paradoxale de obezitate și de boli asociate unei alimentații neechilibrate, ale căror consecințe sociale și economice pot avea, în unele cazuri, un impact dramatic asupra sănătății umane;

AE.   întrucât acordurile comerciale de investiții pot avea un efect nefavorabil asupra securității alimentare și a subnutriției dacă darea în arendă sau vânzarea de teren arabil unor investitori privați are ca efect împiedicarea accesului populațiilor locale la resurse productive, indispensabile pentru asigurarea hranei, sau are ca efect exportul și vânzarea pe piețele internaționale a unor mari cantități de alimente, ceea ce face ca statul-gazdă să devină și mai dependent de fluctuațiile prețurilor la produsele de bază pe piețele internaționale, precum și mai vulnerabil în fața acestora;

AF.   întrucât foametea nu poate fi eradicată în mod durabil doar prin furnizarea unei cantități suficiente de alimente pentru toți; întrucât acest lucru poate fi realizat doar dacă li se permite micilor agricultori să-și păstreze și să-ți lucreze pământul, dacă sunt menținute sistemele de comerț echitabil și dacă sunt împărtășite cunoștințele, inovațiile și practicile durabile;

AG.  întrucât este oportun să se recunoască rolul-cheie al agricultorilor și, în special, al agriculturii familiale în asigurarea securității alimentare la nivel mondial;

AH.  întrucât este oportun să se recunoască aspectul multifuncțional al agriculturii și al silviculturii, care, pe lângă faptul că produc alimente, joacă un rol esențial în producerea de bunuri de utilitate publică, cum ar fi calitatea peisajului, biodiversitatea, stabilitatea climatică și capacitatea de a atenua catastrofe naturale precum inundațiile, seceta și incendiile,

1.      subliniază că următoarele aspecte sunt esențiale pentru a se face față provocării reprezentate de securitatea alimentară: existența unui sector agricol puternic și durabil în întreaga Uniune, dezvoltarea unei economii rurale diversificate și prospere, asigurarea unui mediu curat și existența unor ferme familiale, sprijinite printr-o politică agricolă comună mai solidă și mai echitabilă, sustenabilă la nivel internațional și finanțată în mod adecvat;

2.      consideră că sustenabilitatea mediului și atenuarea schimbărilor climatice, precum și adaptarea la acestea pot fi realizate numai dacă fermele sunt sustenabile din punct de vedere economic și dacă agricultorii au acces la terenuri, credite și formare profesională;

3.      îndeamnă Comisia și statele membre să profite de tema Expo Milano 2015 „Să hrănim planeta, energie pentru viață” pentru a-și asuma angajamente privind respectarea dreptului la un consum de alimente adecvat, sănătos, sustenabil și cu privire la care au fost furnizate informațiile necesare;

4.      îndeamnă Comisia să se asigure că „Pavilionul UE” din cadrul Expo Milano 2015 permite sensibilizarea cu privire la necesitatea abordării problemelor urgente din întregul lanț de aprovizionare cu alimente, inclusiv problema sustenabilității pe termen lung a producției, distribuției și consumului alimentar, a aspectelor legate de risipa de alimente și de combaterea malnutriției, a alimentației inadecvate și a obezității;

5.      subliniază că dreptul la hrană este un drept fundamental al omului și că acesta poate fi respectat doar atunci când toți oamenii au acces la alimente adecvate, sigure și hrănitoare care să satisfacă nevoile lor nutriționale pentru o viață activă și sănătoasă;

6.      subliniază că accesul la hrană este o condiție prealabilă pentru reducerea sărăciei și a inegalității și pentru îndeplinirea ODM;

7.      subliniază că lupta împotriva subnutriției și asigurarea accesului universal la o alimentație hrănitoare adecvată ar trebui să rămână unul dintre cele mai importante obiective ale agendei pentru perioada de după 2015 în vederea eliminării foametei, cu obiectivul specific de eradicare a tuturor formelor de malnutriție până în 2030;

8.      consideră că creșterea volatilității piețelor alimentare pune în pericol sustenabilitatea și creează necesitatea adoptării mai rapide a unor măsuri de sporire a securității alimentare și a sustenabilității ecologice a producției alimentare, prin abordarea problemei resurselor naturale limitate și promovarea cercetării și a inovării în domeniul agricol;

9.      consideră că existența unor cadre instituționale, de reglementare și de monitorizare adecvate poate promova mediul necesar pentru dezvoltarea de sisteme agricole de piață solide, durabile, echitabile, accesibile și diversificate;

10.    consideră că agricultura la scară mică și agricultura ecologică, de înaltă valoare naturală (IVN) sau bazată pe cultivarea de arbori ar trebui promovate ca modele deosebit de eficiente pentru asigurarea durabilității în producția de alimente la nivel mondial;

11.    invită Comisia să încurajeze practici agronomice mai eficiente, cum ar fi abordări agroecologice și de diversificare, și o mai bună gestionare durabilă a resurselor agricole în scopul: reducerii costurilor de producție agricolă și a pierderilor de substanțe nutritive, promovării transferului de cunoștințe și de practici inovatoare, consolidării eficienței de utilizare a resurselor și sporirii diversității culturilor și a sustenabilității sistemelor agricole;

12.    îndeamnă Comisia să sprijine cercetarea în domeniul gestiunii terenurilor și al intensificării sustenabile prin promovarea unei utilizări mai eficiente a substanțelor nutritive, a apei și a energiei; acordarea unei atenții sporite conservării resurselor de apă și de sol; adaptarea suplimentară a măsurilor biologice de combatere a dăunătorilor (combaterea integrată a dăunătorilor - IPM); și promovarea cercetării în vederea îmbunătățirii randamentului în paralel cu reducerea impactului asupra mediului;

13.    își exprimă îngrijorarea cu privire la apariția fenomenului de acaparare a terenurilor și la efectele acestuia asupra securității alimentare în țările în curs de dezvoltare și a viitorului agriculturii și al agricultorilor;

14.    invită Comisia să sensibilizeze și să încurajeze statele membre să utilizeze „resursa” reprezentată de terenuri în mod sustenabil în vederea garantării securității alimentare și a alimentației, a reducerii schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, precum și în vederea asigurării unei dezvoltări durabile în general;

15.    subliniază importanța abordării problemei degradării solului, care exacerbează și mai mult sărăcia și insecuritatea alimentară;

16.    invită Comisia să încurajeze punerea în aplicare la nivel mondial a Orientărilor ONU-FAO voluntare privind gestionarea responsabilă a proprietății funciare, a resurselor piscicole și a pădurilor, atât în ceea privește investitorii, cât și țările vizate;

 

17.    invită Comisia să promoveze îndeplinirea la nivel mondial a obiectivelor FAO pentru a sprijini politicile agricole, sociale și de mediu care promovează o agricultură familială durabilă;

18.    subliniază că dezechilibrele actuale din lanțul de aprovizionare cu alimente amenință durabilitatea producției alimentare și solicită creșterea gradului de transparență și de echitate din cadrul acestuia și eliminarea practicilor comerciale neloiale și a altor forme de distorsiune a pieței pentru a asigura un profit echitabil pentru agricultori, profituri și prețuri echitabile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și un sector agricol viabil care să asigure securitatea alimentară; invită, prin urmare, Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective în cel mai scurt timp;

19.    consideră că atât Comisia, cât și statele membre ar trebui să promoveze politici de combatere a practicilor neloiale a căror existență a fost recunoscută în cadrul forumului la nivel înalt al Comisiei privind îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente;

20.    subliniază faptul că, pentru a asigura securitatea alimentară, este necesară combaterea fermă a pierderii de terenuri și a abandonării suprafețelor agricole marginale;

21.    subliniază rolul central al dezvoltării rurale în creșterea economică și socială a teritoriilor și solicită sprijin pentru tinerii agricultori;

22.    invită Comisia să depună eforturi cu scopul de a încheia un acord internațional ambițios, care să includă alimentele, în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice, în perspectiva discuțiilor internaționale din 2015 de la Paris din cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Conferinței a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

23.    invită Consiliul să recunoască rolul întregului sector agricol atât în ceea ce privește reducerea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea;

24.    invită Comisia să combată risipa alimentară prin obiective ambițioase, clar definite și obligatorii, încurajând statele membre să ia măsuri împotriva risipei alimentare la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare cu alimente, de la fermă până la consumator;

25.    încurajează statele membre să educe cetățenii, să promoveze și să împărtășească cele mai bune practici, să realizeze analize și să inițieze campanii sociale și educaționale în școli cu privire la risipa de alimente și la importanța unei alimentații sănătoase și echilibrate, care să aibă la bază produse ale agriculturii locale, și să desemneze anul 2016 drept Anul european al luptei împotriva risipei alimentare;

26.    consideră că este important să se inițieze un dialog cu factorii interesați pentru a se asigura că organizațiilor caritabile li se pun la dispoziție, în mod sistematic, alimente nevândute, sigure și comestibile;

27.    îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze într-o mai mare măsură, începând din școală, de la cea mai fragedă vârstă, o hrană sănătoasă, o nutriție conștientă și standarde calitative și durabile de nutriție, prin cercetare și educație, încurajând stiluri de viață sănătoase și responsabile, precum și să dezvolte în continuare politici pentru eradicarea malnutriției și a alimentației inadecvate și pentru prevenirea obezității;

28.    subliniază importanța promovării educației privind o alimentație sănătoasă și echilibrată, precum și a promovării produselor locale și a alimentației tradiționale și a sensibilizării publicului în acest sens;

29.    recomandă cu fermitate ca întregul sistem alimentar, din care face parte și agricultura, împreună cu politicile în materie de comerț, sănătate, educație, climă și energie, să funcționeze în virtutea unei abordări bazate pe drepturile omului, domeniu în care Uniunea Europeană ar trebui să ocupe un loc de frunte;

30.    solicită, prin urmare, includerea dimensiunii de gen și promovarea emancipării femeilor în toate politicile care vizează combaterea insecurității alimentare;

31.    reiterează importanța promovării agriculturii în țările în curs de dezvoltare și faptul că sectorul agricol trebuie să beneficieze de o proporție adecvată din asistența UE pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări; consideră regretabil faptul că, începând cu anii ’80, s-a înregistrat o scădere dramatică a nivelului de asistență pentru dezvoltare alocate agriculturii și salută recunoașterea necesității de a inversa această tendință;

32.    consideră că este importantă îmbunătățirea condiției femeilor care lucrează în agricultură, în special în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), întrucât s-a dovedit că emanciparea femeilor din mediul rural și investiția în dezvoltarea competențelor acestora cresc în mod semnificativ productivitatea și reduc foametea și malnutriția;

33.    invită Comisia și statele membre să acorde prioritate programelor de cooperare bazate pe microcredite în vederea sprijinirii fermelor mici și ecologice în satisfacerea nevoilor alimentare ale populațiilor locale;

34.    invită Comisia să orienteze politicile alimentare ale Uniunii către forme de sustenabilitate sporită de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente, prin încurajarea producției de produse ecologice și biodinamice și a distribuirii de produse care nu implică transport;

35.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, precum și comisarilor responsabili pentru Expo Milano 2015 din statele membre participante.

(1)

JO C 136 E, 11.5.2012, p. 8.

(2)

JO C 227, 6.8.2013, p. 25.

Notă juridică - Politica de confidențialitate