Procedură : 2015/2660(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0384/2015

Texte depuse :

B8-0384/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 29/04/2015 - 10.67
CRE 29/04/2015 - 10.67
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0176

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 146kWORD 85k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0367/2015
27.4.2015
PE555.158v01-00
 
B8-0384/2015

depusă pe baza declarațiilor Consiliului European și Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil (2015/2660(RSP))


Gianni Pittella, Tanja Fajon, Jörg Leichtfried, Birgit Sippel, Sylvie Guillaume, Viorica Dăncilă, Victor Negrescu, Renato Soru, Péter Niedermüller, Josef Weidenholzer, Demetris Papadakis, Hugues Bayet, Adam Gierek, Louis-Joseph Manscour, Pier Antonio Panzeri, Marc Tarabella, José Blanco López, Flavio Zanonato, Jonás Fernández, Peter Simon, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Silvia Costa, Luigi Morgano, Siôn Simon, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Alessia Maria Mosca, Tibor Szanyi, Sergio Gutiérrez Prieto, Krystyna Łybacka, Theresa Griffin, Patrizia Toia, Daniele Viotti, Doru-Claudian Frunzulică, Nikos Androulakis, Soraya Post, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Elly Schlein, Marlene Mizzi, Renata Briano, Elena Gentile, Pina Picierno, Nicola Danti, Claudia Tapardel, Mercedes Bresso, Liisa Jaakonsaari, Eric Andrieu, Michela Giuffrida, Clare Moody, Jutta Steinruck, Roberto Gualtieri, Tonino Picula, Iliana Iotova, Monika Flašíková Beňová, Ana Gomes, Damiano Zoffoli, Biljana Borzan, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Francisco Assis, Enrico Gasbarra, Jakob von Weizsäcker, Zigmantas Balčytis, Udo Bullmann, Pedro Silva Pereira, Miriam Dalli, Sorin Moisă, Neena Gill, Eider Gardiazabal Rubial, Nicola Caputo, Kati Piri, Paul Tang, Elena Valenciano, Isabella De Monte, Caterina Chinnici, Goffredo Maria Bettini, Javi López, Afzal Khan, Simona Bonafè în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil (2015/2660(RSP))  
B8‑0384/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–       având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–       având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–       având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și protocoalele adiționale la aceasta,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 23 aprilie 2015,

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(1) (2014/2907(RSP)),

–       având în vedere discursul Președintelui Parlamentului European pronunțat în timpul vizitei acestuia la Lampedusa din 2-3 octombrie 2014, pentru a marca un an de la tragedia din 3 octombrie 2013,

–       având în vedere rapoartele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitoare la vizitele efectuate de delegațiile sale în Lampedusa în noiembrie 2011, în Iordania, în februarie 2013, privind refugiații din Siria, și în Bulgaria, în ianuarie 2014, privind situația solicitanților de azil și a refugiaților, în special a celor proveniți din Siria,

–       având în vedere dezbaterile organizate în cadrul ședinței plenare din 9 octombrie 2013 pe tema politicilor privind fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa,

–       având în vedere dezbaterile organizate, de la începutul actualei legislaturi, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 22 iulie 2014 pe tema punerii în aplicare a comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană, la 4 septembrie 2014 pe tema activităților Frontex în Marea Mediterană și a Grupului operativ pentru Marea Mediterană; la 24 septembrie 2014 pe tema celui de-Al cincilea raport anual al Comisiei privind imigrația și azilul (2013)(2) și a Raportului anual al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) referitor la situația azilului în Uniunea Europeană (2013),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană din 4 decembrie 2013 (COM(2013)0869),

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013,

–       având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 mai 2014 referitor la punerea în aplicare a Comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană (SWD(2014)0173),

–       având în vedere concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 26-27 iunie 2014, în care sunt definite orientările strategice în ceea ce privește planificarea legislativă și operațională pentru următorii ani din domeniile libertății, securității și justiției,

–       având în vedere orientările politice ale viitoarei Comisii, prezentate de către Președintele Juncker la 15 iulie 2014 în plenul Parlamentului,

–       având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 septembrie 2014 referitor la politicile europene în materie de imigrație,

–       având în vedere angajamentele pe care și le-a luat comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, dl Avramopoulos, cu ocazia audierii sale de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din 30 septembrie 2014,

–       având în vedere concluziile Consiliului privind adoptarea de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor migratorii, adoptate la 10 octombrie 2014,

–       având în vedere raportul din aprilie 2012 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) intitulat: „Pierderile de vieți omenești din Marea Mediterană”,

–       având în vedere rapoartele anuale ale Raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților, în special raportul referitor la gestionarea frontierelor externe ale UE și impactul său asupra drepturilor omului în cazul migranților, publicat în aprilie 2013, și raportul referitor la exploatarea prin muncă a migranților, publicat în aprilie 2014,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât în ultimele două săptămâni mai mult de o mie de migranți și-au pierdut viața și, potrivit estimărilor Organizației Internaționale pentru Migrație, în cursul acestui an, mai mult de 30 000 de decese au avut loc în Marea Mediterană, fapt care pune încă o dată în evidență necesitatea de a face tot posibilul pentru a salva viețile oamenilor aflați în pericol, precum și necesitatea ca statele membre să respecte obligațiile internaționale care le revin în materie de salvare pe mare;

B.     întrucât Siria, Afganistan și Irak se numără printre țările din care provin cei mai mulți solicitanți de azil în februarie 2015, întrucât mai mult de două treimi dintre aceștia au drept de azil sau beneficiază de protecție subsidiară(3);

C.     întrucât planul în 10 puncte anunțat de Comisie și de ministerele afacerilor externe și interne la 20 aprilie 2015 și concluziile Consiliului European din 23 aprilie 2015 reprezintă un motiv de decepție;

D.     întrucât operațiunea Mare Nostrum dedicată exclusiv căutării și salvării pe mare pentru consolidarea activităților de salvare umanitare din Mediterana a salvat 150 810 migranți într-o perioadă de 364 de zile;(4) întrucât afirmația potrivit căreia operațiunea a constituit un factor de atracție și că, în consecință, încheierea ei ar reduce numărul de migranți care încearcă să traverseze Mediterana – și a celor care ar putea să moară în încercarea lor – s-a dovedit nefondată, numărul sosirilor în 2015 fiind considerabil mai mare în comparație cu aceeași perioadă în 2014;

E.     întrucât operațiunea comună Triton coordonată de Frontex a devenit pe deplin funcțională la 1 noiembrie 2014, având un buget inițial de numai 2,9 milioane EUR pe lună, în comparație cu aproximativ 9 milioane EUR pentru Mare Nostrum;

1.      își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice de vieți omenești din Mediterana;

2.      salută faptul că VP/ÎR și Președinția letonă a convocat imediat un consiliu comun extraordinar al miniștrilor afacerilor externe și interne la Luxemburg, în cadrul căruia a avut loc o primă dezbatere largă privind posibilitățile de salvare a vieților, combaterea traficanților de persoane și responsabilitatea comună a statelor membre în ceea ce privește primirea și protecția ;

3.      salută faptul că statele membre au convocat imediat un summit extraordinar pentru găsirea unor soluții comune ca răspuns la situația de criză din Mediterana; consideră, cu toate acestea, regretabil că măsurile luate sunt în continuare foarte insuficiente și îndeamnă toate statele membre, toate instituțiile europene și toate agențiile europene să întreprindă acțiuni imediate ca răspuns la situația de criză din Mediterana, care ar trebui să se bazeze pe solidaritate și partajarea responsabilității, așa cum se menționează la articolul 80 din TFUE, precum și o abordare globală în care se ține seama de toate dimensiunile fenomenului, inclusiv migrarea sigură și legală, respectarea deplină a drepturilor și valorilor fundamentale și cooperarea cu țările terțe;

4.      invită statele membre să respecte principiul nereturnării, în conformitate cu dreptul internațional existent;

5.      salută angajamentul Consiliului European de a consolida operațiunea Triton a UE prin extinderea finanțării și a mijloacelor; îndeamnă UE să stabilească un mandat clar pentru Triton în vederea extinderii și măririi operațiunilor de căutare și salvare pe mare dincolo de limita de 30 de mile marine, în scopul salvării migranților aflați în pericol;

6.      regretă faptul că Consiliul European nu a reușit să instituie un mecanism obligatoriu de solidaritate credibil pentru întreaga UE, care ar fi cuprins un regim comun de relocare alături de relocările de urgență între statele membre; consideră, în acest context, că este esențial să se revizuiască Regulamentul Dublin III și să se creeze o cotă de distribuție echitabilă între statele membre, bazată pe PIB, mărime și populație, ratele de șomaj, numărul de refugiați deja prezenți și, într-o anumită măsură, alegerile personale ale acestora; îndeamnă statele membre, totodată, să utilizeze pe deplin criteriile cuprinse în Regulamentul Dublin III, cum ar fi copiii neînsoțiți, reîntregirea familiei și clauzele discreționare;

7.      solicită să fie pus în aplicare rapid și deplin sistemul european comun de azil de către toate statele membre participante, asigurându-se astfel standarde europene comune în temeiul legislației existente;

8.      subliniază că în 2014, aproape jumătate din solicitanții de azil din Europa aveau dreptul la azil sau la protecție subsidiară sau erau autorizați să rămână din motive umanitare; subliniază, prin urmare, necesitatea utilizării sporite a căilor sigure și legale, cum ar fi vizele din motive umanitare, și a unui regim de relocare obligatoriu credibil și substanțial la nivelul UE, inclusiv a unei cote de distribuție obligatorie; subliniază faptul că, pe lângă un program de relocare puternic, statele membre ar trebui să convină să asigure alte căi legale, cum ar fi reîntregirea familiei îmbunătățită, sistemele de sponsorizare private, regimurile de vize flexibile, inclusiv pentru studii sau muncă;

9.      invită, în acest context, Consiliul de miniștri, să utilizeze Directiva privind protecția temporară din 2001 sau articolul 78 alineatul (3) din TFUE, ambele prevăzând un mecanism de solidaritate în cazul unor fluxuri masive și apărute brusc de persoane strămutate;

10.    reamintește faptul că acordarea de azil este un drept al omului fundamental garantat de legile și obligațiile internaționale, care sunt obligatorii pentru toate statele membre; subliniază, prin urmare, că statele membre ar trebui să folosească mai mult procedurile pe care le au la dispoziție cu privire la cât de urgent cererile de protecție pot fi tratate, prin utilizarea mai intensă a cadrului juridic existent(5), inclusiv examinarea cererilor de azil depuse la consulatele lor din țări terțe (din afara UE);

11.    reamintește necesitatea de a sprijini țările terțe – în special cele aflate sub presiune – prin consolidarea instituțiilor și capacităților și, în special, prin sprijinirea unor sisteme de azil viabile și funcționale;

12.    reamintește că cooperarea strânsă și parteneriatele cu țările terțe de origine și tranzit sunt esențiale pentru definirea unei abordări cuprinzătoare a politicii UE în materie de migrație și azil; invită Comisia și VP/ÎR să-și intensifice eforturile pentru reînnoirea cooperării cu partenerii strategici din cadrul actual în scopul definirii unor acțiuni comune de combatere a rețelelor infracționale, construind și consolidând capacitățile de protecție și azil pentru migranții blocați de-a lungul principalelor rute și oferind opțiuni sigure persoanelor care se califică pentru protecție internațională, în cooperare strânsă cu Înaltul Comisar pentru Refugiați ai Națiunilor Unite (UNHCR);

13.    salută intenția de a convoca un summit UE-Uniunea Africană în Malta, cu participarea tuturor țărilor-cheie africane afectate; reamintește că este necesar ca summitul să abordeze nu numai lupta împotriva traficului de persoane, dar și necesitatea de a asigura accesul la protecție și azil și, în sens mai larg, cauzele profunde ale migrației, inclusiv sărăcia, conflictele și persecuțiile;

14.    salută eforturile VP/ÎR în favoarea negocierilor conduse de ONU pentru stabilirea unei autorități guvernamentale în Libia;

15.    reamintește faptul că migrația este un fenomen global și complex care cere, de asemenea, o strategie pe termen lung care abordează cauzele sale profunde, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, injustiția și conflictele armate; îndeamnă UE, statele membre și comunitatea internațională să contribuie la găsirea de soluții politice durabile în țările aflate în conflict și să consolideze dialogul politic care cuprinde toate elementele drepturilor omului pentru sprijinirea instituțiilor incluzive și democratice, pentru consolidarea rezilienței comunităților locale și să promoveze dezvoltarea socială și democratică în țările de origine și în rândul populațiilor lor;

16.    salută ideea prelucrării în comun a cererilor de azil în statele membre aflate în prima linie cu sprijinul echipelor EASO; subliniază că este necesar să se examineze posibilitatea recunoașterii reciproce a deciziilor de azil, ca o formă suplimentară de solidaritate;

17.    subliniază că este necesară dezvoltarea, pe lângă punctele menționate mai sus, a unor acțiuni comune, în cooperare strânsă cu agențiile relevante, împotriva rețelelor infracționale de traficanți de migranți pentru a-i împiedica să câștige bani prin punerea în pericol a vieții migranților; invită VP/ÎR și Comisia să intensifice cooperarea cu țările terțe de origine și tranzit în colaborare cu agențiile UE și ONU și organizațiile internaționale relevante;

18.    reamintește că scopul acestei rezoluții este de a reacționa la recentele evenimente tragice din Mediterana și la concluziile Consiliului European din 23 aprilie 2015 și de a propune un set de măsuri urgente care să fie luate imediat, luând în considerare faptul că Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – comisia competentă în aceste probleme – elaborează în prezent un raport care va reflecta orientările politice privind migrația pe termen mediu și lung ale Parlamentului;

19.    invită Comisia să dezvolte și să prezinte o agendă europeană ambițioasă privind migrarea bazată pe o abordare globală și pe solidaritate, care ține seama de măsurile și propunerile incluse în această rezoluție;

20.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.

(2)

COM(2014)0288.

(3)

https://easo.europa.eu/wp-content/uploads/EASO-Newsletter-March-2015.pdf

(4)

http://www.marina.difesa.it/EN/operations/Pagine/MareNostrum.aspx

(5)

La sfârșitul anului 2013, principala instanță juridică a UE (CJUE) a hotărât deja în cauza Koushkaki că actualul cod de vize al UE prevede ca statele membre să elibereze vize solicitanților dacă criteriile necesare sunt îndeplinite. În conformitate cu actualul cod de vize, o viză VTL „se eliberează ... atunci când statul membru vizat consideră că este necesar, din motive de ordin umanitar, de interes național sau datorită anumitor obligații internaționale”.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate