PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea studenților în Kenya de către grupul terorist islamist Al-Shabaab
27.4.2015 - (2015/2661(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Lidia Senra Rodríguez, Javier Couso Permuy, Malin Björk, Paloma López Bermejo, Marina Albiol Guzmán, Ángela Vallina, Sabine Lösing, Neoklis Sylikiotis, Takis Hadjigeorgiou, Inês Cristina Zuber în numele Grupului GUE/NGL
B8‑0385/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea studenților în Kenya de către grupul terorist islamist Al-Shabaab
Parlamentul European,
– având în vedere Strategia comună Africa-UE adoptată în 2007,
– având în vedere Foaia de parcurs pentru cooperarea UE-Africa (2014-2017), adoptată le cel de Al patrulea summit UE-Africa în aprilie 2014,
– având în vedere primul program panafrican al UE pentru perioada 2014-2020,
– având în vedere cea de a șaptea reuniune anuală dintre Comisia Uniunii Africane și Comisia Europeană, care a avut loc la Bruxelles la 22 aprilie,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la atacurile comise de Al-Shabaab în Kenya, în special cele din 3 aprilie 2015, 23 noiembrie și 5 mai 2014,
– având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, privind atacurile comise de Al-Shabaab, în special cele din 2 aprilie 2015, 2 decembrie, 22 noiembrie, 4 iunie 2014 și 21 septembrie 2013,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU în materie, în special Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 733/1992 de instituire a unui embargo asupra exporturilor de arme către Somalia, care a fost sprijinită de mai multe rezoluții ale CSONU, cea mai recentă dintre acestea fiind Rezoluția nr. 2182/2014,
– având în vedere declarația Reprezentantului special al Uniunii Africane pentru Somalia și a șefului Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) de la 2 aprilie 2015,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE privind combaterea terorismului din 9 februarie 2015,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981,
– având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților la care Kenya este parte,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (UNCAT),
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 2 aprilie, grupul terorist Al-Shabaab a ucis 148 de persoane, în principal studenți, într-un atac asupra campusului universitar din orașul kenyan Garissa, situat la aproximativ 200 km de frontiera somaleză; întrucât, în iunie 2014, Al-Shabaab a comis un atac pe coasta kenyană, în care 48 de persoane și-au pierdut viața; întrucât, în septembrie 2013, același grup a comis un atac la mall-ul Westgate din Nairobi, ucigând cel puțin 67 de persoane;
B. întrucât Al-Shabaab și-a ales în mod intenționat creștini kenyeni drept ținte ale atacurilor sale din Kenya; întrucât majoritatea populației din Somalia este musulmană, iar 80 % din populația Kenyei este creștină, în jur de 11 % fiind musulmani, în special somalezii kenyeni;
C. întrucât grupul a comis recent alte atacuri mortale în Somalia, ucigând 10 persoane la 14 aprilie într-un atac cu bombă asupra ministerului Educației din această țară și ucigând alte nouă persoane, printre care și angajați ai ONU, într-un alt atac; întrucât se înregistrează în mod regulat și alte atacuri armate sau cu grenade comise în Kenya și atribuite grupului Al-Shabaab, atât în zonele de frontieră – în care predomină populația somaleză –, cât și în Nairobi;
D. întrucât trupele kenyene au pătruns în 2011 în sudul Somaliei, pentru a lupta împotriva Al-Shabaab; întrucât armata kenyană s-a alăturat ulterior forțelor Uniunii Africane alcătuite din 22 000 de soldați; întrucât grupul terorist Al-Shabaab a declarat că adevăratul motiv al atacurilor sale din Kenya este dorința de a face presiuni asupra Guvernului kenyan, pentru ca acesta să își retragă trupele din Somalia;
E. întrucât în februarie 2012 fostul lider al Al-Shabaab, Ahmed Abdi Godane, a „jurat credință” al-Qaeda; întrucât există informații privind legăturile grupului cu alte grupuri islamiste din Africa, cum ar fi Boko Haram în Nigeria și Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI); întrucât Al-Shabaab a instituit o rețea de recrutare în Kenya, în special în apropierea orașului-port Mombasa; întrucât există informații potrivit cărora luptători jihadiști străini, originari nu doar din țările învecinate, ci și din SUA și din UE, se deplasează în Somalia pentru a se înrola în Al-Shabaab;
F. întrucât Somalia nu are de peste 20 de ani un guvern național în adevăratul sens al cuvântului; întrucât, în urma intervenției militare a Statelor Unite din 1992, așa-numita „Restore Hope” (refacerea speranței), țara s-a transformat într-o zonă de război;
G. întrucât Al-Shabaab este un grup islamist desprins din Uniunea tribunalelor islamice (Islamic Court Union), o grupare flexibilă a sistemelor judiciare islamice care s-a radicalizat în urma invadării Somaliei de către armata etiopiană în 2006, cu sprijinul Statelor Unite;
H. întrucât Al-Shabaab a reușit atunci să obțină controlul asupra unei părți considerabile a țării, dar a pierdut mare parte din susținerea poporului somalian când a respins ajutorul occidental menit să combată seceta și foametea din 2011; întrucât grupul a fost forțat să părăsească Mogadishu în august 2011 și portul Kismayo în septembrie 2012; întrucât, deși a pierdut controlul majorității orașelor somaliene, Al-Shabaab deține încă controlul în numeroase zone rurale;
I. întrucât conflictul dintre Somalia, Etiopia și Kenya își are în mare parte originea în impunerea frontierelor coloniale, populația somaleză fiind împărțită între aceste trei țări, ceea ce a stat la baza a numeroase conflicte, printre care se numără și masacrarea în anii ’80 a câtorva mii de somalezi din Kenya de către armata kenyană;
J. întrucât Kenya are cea mai importantă economie din Africa de Est, dar, în ciuda resurselor vaste, ocupă una dintre ultimele poziții în Indicele dezvoltării umane; întrucât majoritatea populației din Kenya trăiește sub pragul sărăciei; întrucât Kenya se confruntă cu probleme endemice din punct de vedere economic, din cauza monopolizării resurselor de către o minoritate și a răspunderii importante care le revine fostelor puteri coloniale în jefuirea resurselor naturale ale țării;
K. întrucât Kenya suferă din cauza secetei recurente, îndeosebi în regiunile aride și semiaride din nordul țării, unde trăiesc 5,5 milioane de persoane, în principal crescători de animale aflați într-o poziție extrem de vulnerabilă din cauza sărăciei cronice;
L. întrucât în Kenya exploatațiile agricole de mici dimensiuni reprezintă 94,8 % din totalul exploatațiilor agricole, dar au acces la doar 11,7 % din terenurile agricole ale țării; întrucât Africa a suferit recent de pe urma unui val de acaparare a terenurilor, care a transferat milioane de hectare de pământ fertil în proprietatea marilor corporații, privând zeci de mii de comunități agricole de mijloacele lor de subzistență; întrucât principalele exporturi de produse agricole dinspre Kenya înspre UE sunt ceaiul, cafeaua, trandafirii și garoafele, fasolea, mazărea, fructele de avocado, bibanul de Nil și tonul; întrucât 500 000 de hectare din Kenya sunt utilizate de către întreprinderi din Canada, Japonia și Belgia pentru producția de agrocarburanți, cu un impact major asupra mediului și comunităților locale;
M. întrucât urbanizarea, industriile extractive, barajele hidroelectrice și multe alte mega-proiecte industriale înaintează tot mai mult, afectând terenurile agricole, pădurile, sursele de apă, comunitățile de fermieri și teritoriile băștinașilor; întrucât, din martie 2012, când s-a anunțat prima descoperire a unui zăcământ de petrol, în Kenya au continuat să fie descoperite zăcăminte de petrol și de gaz de mari dimensiuni; întrucât, în noiembrie 2013, întreprinderea Tullow Oil din Marea Britanie și partenerul său de explorare, întreprinderea Africa Oil cu sediul în Canada, au anunțat că au descoperit petrol în cel de al cincilea puț de explorare din comitatul Turkana, bazinul South Lokichar; întrucât Kenya urmează să demareze extracția în masă a acestor resurse naturale, producția de petrol fiind preconizată să înceapă în 2016;
N. întrucât, în prezent, femeile din Kenya prestează majoritatea muncilor agricole și produc și comercializează mare parte din produsele alimentare, dar câștigă doar o mică parte din venitul generat și dețin un procent foarte mic din mijloacele de producție; întrucât femeile au în continuare un acces redus la educație comparativ cu bărbații, ceea ce le sporește dependența față de aceștia, iar drepturile lor în ceea ce privește deținerea, achiziționarea și controlarea proprietăților de pe întreg teritoriul Kenyei sunt limitate, indiferent de clasa socială, religie sau grupul etnic din care fac parte; întrucât legislația kenyană interzice, din 2011, mutilarea genitală, care se pedepsește cu trei ani de închisoare și amenzi; întrucât mutilarea genitală continuă să fie practicată;
O. întrucât Cornul Africii este una dintre regiunile cu cel mai înalt nivel de nesiguranță din punct de vedere alimentar din lume, iar milioane de persoane care trăiesc în această regiune sunt subnutrite și expuse riscului foametei; întrucât, în pofida resurselor naturale bogate, Cornul Africii este una dintre cele mai sărace regiuni ale lumii și include țări în care se înregistrează printre cele mai scăzute standarde în materie de sănătate; întrucât comunitatea internațională nu a reușit să rezolve problemele legate de securitatea umană, seceta și foametea din zonă și chiar a înrăutățit situația din regiune;
P. întrucât multitudinea părților implicate în războiul civil, lipsa administrării de stat din Somalia, pierderea mijloacelor de subzistență în cazul pescarilor somalieni și pirateria din largul coastelor Somaliei, tensiunile dintre Sudan și Sudanul de Sud, dintre Etiopia, Eritreea și Somalia și dintre Eritreea și Djibouti, participarea Kenyei și a altor țări învecinate la Uniunea Africană, forțele desfășurate în Somalia, imixtiunile și intervențiile din exterior, precum și interesele economice și geostrategice ale UE și ale altor actori occidentali contribuie toate la transformarea Cornului Africii în una dintre regiunile cele mai expuse conflictelor, ducând la suferințe umane imense, strămutări interne ale populației, crize umanitare în curs de agravare și împiedicând dezvoltarea socială și economică durabile și instituirea democrației și a statului de drept; întrucât numeroase părți au încălcat embargoul ONU asupra armelor;
Q. întrucât Kenya a primit aproape 600 000 de refugiați din țările învecinate măcinate de conflicte, în special din Somalia; întrucât, în 2011, intensificarea conflictelor și foametea au determinat milioane de persoane să părăsească Somalia, creând un flux imens de refugiați în Dadaab, unde peste 350 000 de somalieni trăiesc în prezent într-o tabără de refugiați;
R. întrucât educația, alfabetizarea, drepturile femeilor, justiția socială și distribuirea echitabilă a veniturilor statului în rândul populației, prin reducerea inegalităților și combaterea corupției, sunt elemente-cheie în lupta împotriva fundamentalismului, a violenței și intoleranței;
S. întrucât, în perioada 2014-2020, UE va oferi 435 de milioane EUR Kenyei; întrucât UE este cel mai important finanțator al Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM), prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace în Africa; întrucât UE desfășoară mai multe operațiuni civilo-militare în regiune, cum ar fi misiunea Uniunii Europene referitoare la consolidarea capacităților maritime regionale în statele din Cornul Africii (EUCAP NESTOR) a PSAC (începând din 2012), EU NAVFOR (începând din 2008), sau Misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze (EUTM Somalia) (începând din 2010); întrucât SUA dețin baza navală militară Manda Key din Kenya;
T. întrucât, ca răspuns la atacurile Al-Shabaab, Guvernul kenyan a aprobat o lege antiteroristă în decembrie 2014; întrucât aceasta include propuneri de prelungire a termenului în care poliția poate să mențină în arest suspecții de terorism, de la 90 de zile, așa cum era cazul anterior, până la aproape un an, și crește pedepsele, le conferă anchetatorilor mai multe prerogative pentru a asculta telefoanele și îi obligă pe proprietari să dezvăluie informații despre chiriașii lor; întrucât jurnaliștii riscă până la trei ani de închisoare dacă relatările lor subminează anchetele sau operațiunile de securitate legate de terorism; întrucât Guvernul kenyan a hotărât, de asemenea, să închidă peste 500 de organizații neguvernamentale, 15 dintre acestea fiind suspectate de strângere de fonduri pentru finanțarea terorismului; întrucât, potrivit activiștilor pentru drepturile omului, aceste măsuri reprezintă o amenințare la adresa libertăților civile și a libertății de exprimare;
U. întrucât respectarea drepturilor fundamentale și a libertăților civile este un element central al politicilor eficace de combatere a terorismului; întrucât cooperarea dintre state și actorii internaționali pe teme de securitate trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a drepturilor omului și a dreptului internațional;
V. întrucât, în urma atacului terorist de la Universitatea din Garissa, vicepreședintele țării, Willian Ruto, a transmis un ultimatum către ONU, solicitând ÎCNUR să închidă tabăra de refugiați de la Dadaab în termen de trei luni, în caz contrar, Kenya urmând să facă acest lucru; întrucât ÎCNUR a avertizat că această acțiune ar avea „consecințe umanitare și practice extreme”; întrucât Convenția ONU privind statutul refugiaților interzice returnarea forțată a refugiaților către zone în care viața sau libertatea le sunt în pericol; întrucât s-a sugerat, de asemenea, ridicarea unui zid care să separe Somalia de Kenya;
W. întrucât Curtea Penală Internațională (CPI) i-a acuzat pe președintele kenyan Uhuru Kenyatta și pe vicepreședintele Willian Ruto de crime împotriva umanității, pe care aceștia le-ar fi comis în timpul violențelor care au urmat alegerilor din 2007 și care s-au soldat cu moartea a peste 1 000 de kenyeni; întrucât procurorul-șef și-a retras acuzațiile împotriva lui Kenyatta la 5 decembrie 2014, dar a acuzat Guvernul kenyan de hărțuirea și intimidarea potențialilor martori,
1. condamnă în termenii cei mai fermi încălcările sistematice ale drepturilor omului rezultate din actele teroriste comise de Al-Shabaab; transmite sincere condoleanțe familiilor tuturor victimelor, în special celor care și-au pierdut viața în masacrul de la Universitatea din Garissa; subliniază că este necesar ca persoanele responsabile pentru aceste crime să fie trase la răspundere prin mecanisme adecvate;
2. subliniază că sărăcirea tot mai accentuată a populației, oportunitățile economice în scădere, creșterea inegalităților și posibilitățile limitate de educație au dus la creșterea numărului persoanelor fără un loc de muncă, asigurând astfel baza socioeconomică pentru dezvoltarea Al-Shabaab; constată totodată, cu preocupare, că, în numeroase regiuni, statele somalez și kenyan nu asigură populației servicii publice esențiale cum sunt apa, canalizarea, sănătatea sau educația; în aceste condiții, îndeamnă autoritățile kenyene și somaleze să își concentreze eforturile asupra bazei socioeconomice de dezvoltare a Al-Shabaab și să împiedice deteriorarea standardelor de viață, pentru a asigura justiția socială;
3. avertizează asupra riscului de a se ajunge la un război religios; consideră că acțiunile Al-Shabaab încalcă principiile islamice; este convins că strategia de combatere a terorismului nu poate fi concepută ca o luptă între civilizații sau religii, care să conducă la prezumții rasiste și xenofobe;
4. critică vehement rolul jucat de diversele intervenții occidentale din ultimii ani în încurajarea radicalizării populațiilor din Cornul Africii; subliniază că astfel de politici alimentează terorismul, în loc să îl combată, și ar trebui, prin urmare, abandonate; este preocupat de concentrarea politicilor antiteroriste ale UE pe „soluții” militare, care au drept rezultat numeroase programe de asistență militară destinate țărilor din Cornul Africii; afirmă că nu există o soluție militară pentru conflictele din regiune; respinge noțiunea „responsabilității de a proteja”, deoarece aceasta încalcă legislația internațională și nu oferă un temei juridic adecvat care să justifice recurgerea unilaterală la forță;
5. subliniază, în special, necesitatea ca Uniunea Europeană, statele sale membre și țările partenere din Uniunea Africană să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional, la fel ca și în cazul tuturor celorlalte forme de criminalitate, pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; subliniază, în plus, că acțiunile externe ale Uniunii vizând combaterea terorismului internațional ar trebui orientate, în primul rând, spre prevenire și spre definirea unei politici care se opune tuturor formelor de intervenție militară, reconsiderând în profunzime poziția UE în cadrul negocierilor internaționale, și reamintește necesitatea promovării dialogului, a toleranței și a înțelegerii între diferitele culturi și religii;
6. solicită Uniunii Europene și comunității internaționale să colaboreze cu țările africane, precum și cu actorii și organizațiile regionale și internaționale, pentru a rezolva conflictele exclusiv prin mijloace pașnice, inclusiv prin analizarea cauzelor profunde ale acestora; solicită Uniunii Europene să stabilească un nou cadru al relațiilor cu Kenya și cu toate țările africane, bazat pe principiul neintervenției în afacerile lor interne și pe respectarea suveranității și având drept scop susținerea dezvoltării regiunilor limitrofe și promovarea ocupării forței de muncă și a educației, în locul încheierii unor „acorduri de asociere” al căror scop principal este înființarea de zone de liber-schimb, care servesc intereselor corporațiilor europene;
7. își exprimă dezacordul și respingerea față de abordarea militară a UE sub forma unei reforme a sectorului de securitate și a misiunii de instruire EUTM Somalia și se opune unei eventuale viitoare misiuni în regiune, în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PESAC), cum este misiunea EUCAP NESTOR; invită Consiliul și Comisia să pună capăt EUTM Somalia, întrucât se pare că este imposibil să se evite ca recruții antrenați de EUTM să se alăture diferitelor facțiuni armate ca Al-Shabaab, UE contribuind astfel masiv la conflict și la militarizarea regiunii;
8. subliniază că resursele ajutorului pentru dezvoltare, cum ar fi FED, nu trebuie utilizate niciodată pentru scopuri militare; obiectează cu fermitate împotriva utilizării FED pentru instruirea forțelor militare; protestează vehement împotriva utilizării ajutorului pentru dezvoltare pentru a realiza interese strategice; consideră că FED trebuie să rămână un instrument exclusiv pentru acțiunile de finanțare care vizează eradicarea sărăciei și a foametei în țările în curs de dezvoltare;
9. consideră că lupta împotriva traficului de arme ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale grave și organizate; consideră, în special, că trebuie consolidată și mai mult cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea, precum și distrugerea de arme interzise;
10. solicită o anchetă internațională sub egida ONU pentru a stabili răspunderea țărilor terțe în organizarea și finanțarea grupurilor teroriste din regiune și răspunderea multinaționalelor și a guvernelor în acapararea resurselor și adâncirea inegalităților economice și sociale;
11. solicită insistent UE să adopte o abordare pur civilă și pașnică a soluționării conflictelor și să își asume rolul neutru de conciliator/mediator, pentru a realiza o pace sustenabilă în Somalia și în întreaga regiune a Cornului Africii; solicită UE și statelor sale membre să ofere populațiilor vulnerabile o asistență umanitară neutră, imparțială și independentă;
12. reiterează faptul că statele membre ale UE și țările din Cornul Africii ar trebui să se concentreze asupra cauzelor fundamentale ale extremismului violent într-un mod care să fie compatibil cu drepturile omului și cu dreptul internațional, renunțând la practicile de încurajare sau susținere a regimurilor sau grupurilor represive din această regiune;
13. își exprimă profunda preocupare în legătură cu specula ce determină creșterea prețurilor la alimente și cu acapararea terenurilor din Africa, printre altele pentru producerea de agrocarburanți, ceea ce riscă să submineze securitatea alimentară pe plan local și să agraveze foametea; invită guvernele din Cornul Africii și UE să evalueze impactul actual pe care îl are achiziționarea terenurilor agricole asupra sărăciei rurale și asupra crizei cauzate de foamete; îndeamnă Comisia Europeană să integreze problema legată de acapararea terenurilor în dialogul său politic cu țările în curs de dezvoltare, pentru a opri susținerea acestor politici; invită UE să crească ponderea ajutorului public pentru dezvoltare (APD) atribuit agriculturii, precum și APD pentru investiții în fermele mici ecologice și în păstorit, pentru a se asigura că micii agricultori au acces la terenuri, consolidând astfel piața locală, în vederea asigurării suveranității alimentare în Cornul Africii, precum și pentru a ajuta la regenerarea apelor din regiune, în scopul de a garanta mijloacele de subzistență ale pescarilor și familiilor lor;
14. invită guvernul kenyan și guvernele din țările de origine ale întreprinderilor extractive să le solicite acestora să aplice cele mai bune practici pentru a asigura transparența, responsabilitatea și participarea publicului și pentru a elimina corupția din sectorul industriilor extractive;
15. invită Guvernul kenyan să promoveze rolul important al femeilor în societate, în economia țării, în producția de alimente și în protejarea mediului, inclusiv prin promovarea participării femeilor la viața publică și politică; invită guvernul să adopte, de asemenea, măsuri eficace de eradicare a practicilor de mutilare genitală a femeilor din această țară;
16. își exprimă profunda preocupare față de accentul pus de Guvernul kenyan pe securitatea internă, în detrimentul drepturilor omului și al libertăților civile; solicită Kenyei să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional, în special cele privind primirea și protejarea refugiaților;
17. invită autoritățile din UE și Cornul Africii să respecte interzicerea torturii, astfel cum a fost consacrată în special în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante; reiterează că mărturisirile forțate sub tortură nu sunt valabile și condamnă această practică; se opune ferm utilizării dronelor în execuții extrajudiciare și extrateritoriale și solicită interzicerea utilizării dronelor în acest scop;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei și Consiliului, statelor membre ale Uniunii Europene, țărilor din Cornul Africii, Parlamentului Panafrican și membrilor Adunării Generale a ONU.