Propunere de rezoluţie - B8-0450/2015Propunere de rezoluţie
B8-0450/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația de criză provocată de Xylella fastidiosa

13.5.2015 - (2015/2652(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0117/2015
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Rosa D’Amato în numele Grupului EFDD
Eleonora Forenza, Marisa Matias, Curzio Maltese, Kateřina Konečná, Lidia Senra Rodríguez, Ángela Vallina, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis, Takis Hadjigeorgiou, Jean-Luc Mélenchon, Emmanouil Glezos, Kostadinka Kuneva, Dimitrios Papadimoulis, Miguel Viegas, João Ferreira, Inês Cristina Zuber în numele Grupului GUE/NGL

Procedură : 2015/2652(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0450/2015
Texte depuse :
B8-0450/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-0450/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația de criză provocată de Xylella fastidiosa

(2015/2652(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 2015 în ceea ce privește măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a Xylella fastidiosa,

–       având în vedere Directiva 2002/89/CE a Consiliului de modificare a Directivei 2000/29/CE privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor din plante și împotriva răspândirii lor în Comunitate[1],

–       având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate[2],

–       având în vedere protocoalele de diagnostic ale OEPP privind organismele dăunătoare reglementate,

–       având în vedere Orientările referitoare la combaterea răspândirii în Comunitate a Xylella fastidiosa, subspecia pauca, o tulpină bacteriană complexă care cauzează declinul rapid al măslinilor, publicate în 2014,

–       având în vedere Planul comisarului Silletti referitor la situația de urgență creată de bacteria Xylella, publicat la 16 martie 2015,

–       având în vedere Decizia executivă nr. 10 adoptată de autoritățile regiunii Apulia privind măsurile care trebuie aplicate în scopul eradicării bacteriei X. fastidiosa, inclusiv utilizarea masivă pe scară largă a pesticidelor, precum și stabilirea unei liste cu pesticidele care trebuie utilizate,

–       având în vedere Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor[3],

–       având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind situația de criză provocată de Xylella fastidiosa (O-000038/2015 – B8-0117/2015),

–       având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 din decizia de punere în aplicare menționată anterior, plantarea de plante gazdă în zonele infestate este interzisă;

B.  întrucât, astfel cum prevede articolul 6 din decizia de punere în aplicare menționată anterior, în regiunea delimitată, inclusiv în regiunea infestată și în zona tampon, „pe o rază de 100 m în jurul plantelor care au fost testate și care, conform rezultatelor testelor, sunt infectate cu organismul specificat, trebuie îndepărtate imediat:

(a)  plantele gazdă, indiferent de starea lor de sănătate;

(b)  plantele cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat;

(c) plantele care prezintă simptome care arată o posibilă contaminare cu organismul respectiv sau sunt suspectate ca fiind infectate cu organismul respectiv”;

 

C.  întrucât în cadrul deciziei de punere în aplicare există numeroase referințe cu privire la tratamente fitosanitare obligatorii, care pot fi aplicate și înainte de îndepărtarea plantelor;

D.  întrucât într-un aviz științific recent privind evaluarea riscurilor în ceea ce privește X. fastidiosa, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a arătat faptul că există diferite elemente care fac ca eradicarea să fie nerealizabilă; întrucât EFSA a subliniat în special că nu există indicii cu privire la faptul că opțiunea eradicării va avea succes odată ce boala se instaurează într-o zonă și că, prin urmare, ar trebui să se acorde prioritate prevenirii introducerii, în timp ce, în ceea ce privește strategiile de izolare, care nu mai sunt posibile odată ce boala s-a răspândit, eficacitatea variază de la neglijabilă la moderată;

E.  întrucât, într-un aviz științific recent privind evaluarea riscurilor în ceea ce privește X. fastidiosa, EFSA[4] a arătat faptul că „utilizarea intensă a tratamentului cu insecticide pentru a limita transmiterea bolii și pentru a controla insecta vector ar putea avea consecințe directe și indirecte asupra mediului prin modificarea unor întregi rețele trofice cu consecințe «în cascadă», afectând, așadar, diferite niveluri trofice. De exemplu, impactul indirect al pesticidelor asupra polenizării este, în prezent, un motiv serios de îngrijorare (EFSA, 2013). În plus, tratamentele cu insecticide aplicate la scară largă reprezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătatea oamenilor și a animalelor”;

F.  întrucât modelul UE de agricultură se bazează tot mai mult pe sisteme de agricultură nesănătoase care nu sunt reziliente, acordând o atenție foarte limitată biodiversității și rotației culturilor în cazul monoculturilor care nu sunt permanente, cu o lipsă de organisme benefice, precum și o biodiversitate în declin general, iar acest lucru permite plantelor și animalelor exotice să se stabilească relativ ușor;

G.  întrucât rezistența la pesticidele folosite ca insecticide este grăbită de utilizarea excesivă și necontrolată a acestor produse, punând astfel în pericol orice succes fitosanitar obținut;

H.  întrucât utilizarea nepotrivită și irațională a pesticidelor oferă condiții favorabile pentru apariția bacteriilor rezistente, pentru răspândirea și persistența lor datorită proprietăților antimicrobiene și face ca ecosistemele agricole să devină vulnerabile în fața unor noi valuri de atacuri invazive al dăunătorilor;

I.  întrucât rezistența la insecticide este un fenomen care prezintă în mod clar implicații transfrontaliere și care, cel mai probabil, nu va putea fi gestionat cu resursele și cunoștințele științifice actuale, nu poate fi exclus și poate avea efecte colaterale imprevizibile de natură sanitară, socială și economică;

J.  întrucât utilizarea pesticidelor, chiar și în cantități mici, amenință „eticheta biologică” deținută de un număr de producători de ulei de măsline din Italia și Europa;

K.  întrucât un număr de organizații de mediu și organisme profesionale din Italia și Europa și-a exprimat îngrijorarea profundă în ceea ce privește eradicarea copacilor și a utilizării pesticidelor la scară largă;

L.  întrucât, conform standardului internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 9 al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citat în cadrul deciziei de punere în aplicare menționate anterior, „una dintre primele măsuri care trebuie luate este pregătirea unei liste cu cele mai fezabile tehnici de eradicare. Costul total și raportul cost-beneficii pentru fiecare strategie ar trebui estimate pe o perioadă lungă și scurtă. Opțiunea de a nu acționa în niciun fel, sau de a adopta o abordare privind gestionarea dăunătorilor, ar trebui luată în considerare alături de opțiunile de eradicare. Toate opțiunile fezabile ar trebui descrise sau discutate împreună cu factorii de decizie. Avantajele și dezavantajele anticipate, inclusiv raportul cost-beneficii ar trebui evidențiate în măsura în care este posibil. Ar trebui recomandate una sau mai multe opțiuni, recunoscând că decizia finală impune luarea în considerare a opțiunilor tehnice, a raportului cost-beneficii, a disponibilității resurselor, precum și a factorilor politici și socioeconomici;

M.  întrucât, potrivit Krugner et al. [„Evaluation of pathogenity and insect transmission of X. fastidiosa strains to olive plants” (California Olive Committee)], analiza RAPD a arătat faptul că populația de X. fastidiosa care a contaminat măslinii a aparținut grupului de genotip A, cunoscut ca fiind responsabil de boala care provoacă uscarea frunzelor la migdale, dar care nu provoacă boala lui Pierce la vița de vie;

N.  întrucât sectorul agroalimentar din Apulia este unul dintre cele mai importante sectoare industriale din regiune; întrucât sindicatele estimează un număr de 8 000 de lucrători în sectorul culturilor de măslini riscă să își piardă locurile de muncă;

O.  întrucât este de o importanță capitală găsirea de soluții care să garanteze competitivitatea și excelența în sectorul măslinilor din Apulia, precum și sprijinirea nivelurilor de ocupare a forței de muncă și a venitului lucrătorilor care au fost afectați;

P.  întrucât există o anchetă a poliției în desfășurare privind gestionarea crizei provocate de Xylella, în cadrul căreia au fost confiscate documente și computere provenind de la Centrul Național de Cercetare (CNR) și de la Universitatea „Aldo Moro”; întrucât Curtea regională administrativă din Lazio a acceptat plângerea înaintată de o societate cooperativă împotriva punerii în aplicare a măsurilor regionale de gestionare a crizei provocate de Xylella,

1.  își exprimă îngrijorarea cu privire la programul actual de eradicare la scară largă, astfel cum a fost adoptat de Comisia Europeană, din cauza riscurilor de deșertificare și distrugere a patrimoniului agricol, în condițiile în care nu există dovezi științifice clare privind eficacitatea acestuia în ceea ce privește prevenirea răspândirii agentului patogen; cere Comisiei Europene să ia în considerare soluții alternative care să poată proteja sectorul agroalimentar, dar și mediul în regiune;

2.  cere Comisiei să efectueze o analiză privind raportul cost-beneficii pentru strategia de eradicare, a cărei evoluție ar trebui estimată pe termen scurt și pe termen lung;

3.  cere Comisiei să revizuiască decizia de punere în aplicare menționată anterior, în special articolul 6 privind raza de 100 m din jurul plantelor infectate, care ar trebui să acorde prioritate mai degrabă supravegherii și izolării și nu eradicării, și să revizuiască, de asemenea, articolul 5, cu scopul de a permite plantarea potențialelor plante gazdă care trebuie testate pentru a asigura că nu sunt contaminate cu agentul patogen și monitorizate – recomandându-se susținerea acestor măsuri prin practici agricole corespunzătoare (precum plivitul, curățarea de crengi și gestionarea corectă a terenului, respectând pe deplin echilibrul biologic), precum și prin tratamente fitosanitare adecvate și durabile;

4.  cere Comisiei să aibă în vedere diferite măsuri care pot fi puse în aplicare, în funcție de gradul de răspândire a bacteriei, de plantele afectate și de tulpina bacteriană;

5.  cere Comisiei să limiteze utilizarea la scară largă a pesticidelor și să pună în aplicare Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru pentru acțiuni comunitare în vederea utilizării durabile a pesticidelor;

6.  cere Comisiei să includă, de asemenea, în decizia de punere în aplicare, publicații științifice și analize care să arate că tulpina în cauză a X. fastidiosa nu provoacă boala lui Pierce la vița de vie și să excludă, astfel, Vitis de pe lista plantelor cunoscute ca fiind susceptibile infectării cu izolatele europene și non-europene ale X. fastidiosa (Anexa 1);

7.  cere Comisiei să se asigure că sunt puse la dispoziție suficiente resurse financiare și umane pentru punerea în aplicare a strategiilor relevante, inclusiv sprijin financiar pentru fermieri, cu scopul de a le permite acestora să implementeze practicile agricole corespunzătoare pentru combaterea X. fastidiosa și a vectorilor săi și, de asemenea, să asigure compensații adecvate pentru pierderea copacilor, a mijloacelor de subzistență și a venitului în cazul eradicării măslinilor și a altor posibile gazde;

8.  cere Comisiei și guvernului italian să sprijine venitul întreprinderilor mici și mijlocii afectate de boala provocată de Xylella și, totodată, nivelurile actuale de ocupare a forței de muncă din cadrul acestora;

9.  cere Comisiei să ofere, de exemplu, în cadrul Programului Orizont 2020, finanțare corespunzătoare pentru cercetări, analize și măsuri reparatorii în ceea ce privește X. fastidiosa și vectorii săi;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.