Propunere de rezoluţie - B8-0456/2015Propunere de rezoluţie
B8-0456/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația de criză provocată de bacteria Xylella

13.5.2015 - (2015/2652(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0117/2015
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

José Bové în numele Grupului Verts/ALE

Procedură : 2015/2652(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0456/2015
Texte depuse :
B8-0456/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-0456/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația de criză provocată de bacteria Xylella

(2015/2652(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 29 aprilie 2015 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a bacteriei Xylella fastidiosa,

–       având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate[1],

–       având în vedere Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor[2],

–       având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la situația de criză provocată de bacteria Xylella fastidiosa (O-000038 – B7 0117/2015),

–       având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, într-un aviz științific recent privind evaluarea riscului prezentat de Xylella fastidiosa, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a afirmat că există o serie de elemente care fac eradicarea imposibilă; EFSA a afirmat, în special, că „nu există indicii cu privire la faptul că opțiunea eradicării va avea succes odată ce boala se instaurează într-o zonă” și că, prin urmare, „ar trebui să se acorde prioritate prevenirii introducerii”, adăugând că, în ceea ce privește strategiile de izolare, care „nu mai sunt posibile odată ce boala s-a răspândit pe scară largă”, eficacitatea „variază de la neglijabilă la moderată”;

B.     întrucât, în același aviz științific, EFSA a afirmat că „utilizarea intensivă a tratamentului cu insecticide pentru a limita transmiterea bolii și pentru a controla insecta vector ar putea avea consecințe directe și indirecte asupra mediului prin modificarea unor întregi rețele trofice cu consecințe « în cascadă », afectând, așadar, diferite niveluri trofice” și că „tratamentele cu insecticide pe scară largă prezintă riscuri și pentru sănătatea umană și animală”;

C.     întrucât nu se cunosc încă toate detaliile complexe ale mecanismelor de infectare și de transmitere a patologiei asociate cu tulpina de Xylella fastidiosa în cauză și întrucât ar trebui aplicat principiul precauției în combaterea acestei epidemii, iar acțiunile cele mai distructive și ireversibile ar trebui folosite doar în ultimă instanță, după ce s-au luat treptat o serie de măsuri mai puțin distructive;

D.     întrucât rezistența la invazia, instalarea și răspândirea dăunătorilor depinde de existența unor ecosisteme agricole echilibrate și diversificate biologic, cu sol viu și sănătos și cu specii benefice care contribuie la protejarea culturilor; întrucât, cu toate acestea, un dăunător invaziv necunoscut unei comunități ecologice anume se poate înmulți și răspândi necontrolat;

E.     întrucât utilizarea inadecvată a pesticidelor poate afecta negativ strategiile de apărare naturală din cauza efectelor sale asupra speciilor nevizate, inclusiv asupra microbilor benefici, lăsând astfel ecosistemul agricol vulnerabil la atacuri viitoare,

1.      consideră că răspunsul Uniunii trebuie să fie solid și să excludă de la bun început eșecul, fără a distruge mijloacele de subzistență rurale, capitalul natural și productivitatea viitoare a regiunilor afectate și a celor care ar putea fi afectate;

2.      consideră că, date fiind dificultatea extremă și posibilitățile reduse de a controla răspândirea bolii după instalarea acesteia, este de o importanță fundamentală să se oprească în mod strict deplasarea plantelor-gazdă și a plantelor-gazdă potențiale, atât din regiunile infectate din afara UE, cât și din regiunile infectate din cadrul UE; prin urmare, consideră că este esențială impunerea unei carantine absolute pentru materialul potențial infectat provenit din zonele infectate, drept pentru care orice derogare, indiferent de condițiile adoptării sale, care presupune cel mai mic risc, ar fi iresponsabilă; făcând trimitere specifică la articolul 4 alineatele (6) și (7) din Decizia de punere în aplicare a Comisiei, care prevăd condițiile pentru derogare, menționează că bacteria ar fi în continuare prezentă în mediu și că, întrucât nu se cunosc pe deplin mecanismele de transmitere, ar trebui adoptată o abordare preventivă, fără să fie posibile derogări la definirea zonelor; făcând trimitere specifică la articolul 17, consideră că este prea riscant să se permită introducerea în UE a unor potențiale plante-gazdă din țări terțe în care prezența bolii este cunoscută, în special având în vedere faptul că este posibil ca ambele părți să utilizeze sisteme de control nesigure sau disfuncționale;

 

3.      consideră că, pe lângă interzicerea importurilor de material vegetal din țări infectate cu tulpină de Xylella fastidiosa (SUA, Mexic, Costa Rica etc.), Comisia ar trebui să întocmească și să actualizeze periodic o listă cu țările terțe considerate riscante;

4.      solicită intensificarea supravegherii și controalelor asupra materialului vegetal provenit din țări cu zone afectate de boală sau care se învecinează cu astfel de zone;

5.      consideră că, în actul Comisiei, ar trebui clarificat conceptul de protecție fizică a zonelor de propagare destinate a fi menținute neafectate de boală, astfel încât să includă dotarea serelor cu un strat dublu de ermetizare, pentru a permite creșterea plantelor neafectate de boală în izolare totală față de mediu și pentru a pregăti în vederea replantării zonele care au fost afectate și din care boala a fost eradicată ulterior;

6.      subliniază necesitatea de a organiza campanii de informare în zonele potențial afectate din UE, în special în bazinul mediteranean, unde producția de măsline și de alte culturi care reprezintă gazde potențiale este vitală ca mijloc de subzistență al populației, pentru a-i sensibiliza pe cei implicați nu doar în sectorul agricol, ci și în cel horticol, inclusiv distribuitorii de plante ornamentale, horticultorii și clienții acestora;

7.      insistă asupra introducerii unor compensații adecvate pentru pierderea arborilor și a mijloacelor de subzistență/a veniturilor în cazul distrugerii măslinilor și a altor plante-gazdă potențiale și insistă, în special, să se recurgă la rezerva de criză pentru a finanța contribuția UE aferentă;

8.      avertizează că nu trebuie să se permită ca această criză fitosanitară să devină un catalizator pentru restructurarea fermelor și eliminarea micilor fermieri din regiunile afectate; insistă, de asemenea, ca terenurile pe care se descoperă arbori infectați să rămână terenuri agricole și să nu fie reclasificate pentru alte utilizări, de exemplu pentru turism sau construcții;

9.      insistă să se acorde ajutoare fermierilor pentru refacerea culturilor de măslini și a altor livezi de pomi afectate și ca aceste ajutoare să acopere, de asemenea, refacerea ecosistemelor agricole, inclusiv a solului, precum și crearea unei diversități biologice robuste și, în special, asigurarea unei diversități genetice a stocului vegetal care să includă, în mod ideal, caracteristici de rezistență sau de toleranță la boală; consideră că unul dintre obiectivele oricăror ajutoare acordate ar trebui să fie asigurarea unor ecosisteme agricole echilibrate, cu diversitate biologică, și a unor peisaje mai rezistente la atacuri viitoare;

10.    solicită Comisiei să includă în măsurile de eradicare (articolul 6 din decizia de punere în aplicare) principiul adoptării unei serii de măsuri de control, astfel încât măsurile cele mai distructive și ireversibile să fie aplicate în ultimă instanță; după adoptarea unor măsuri stricte de carantină pentru a opri deplasarea materialului vegetal din zonele infectate, solicită ca măsurile enumerate în continuare să se aplice succesiv:

                    -     măsuri non-invazive și nedistructive, inclusiv tăierea și arderea selectivă a ramurilor bolnave, precum și alte metode fizice;

                    -     utilizarea produselor fitosanitare adecvate, aprobate pentru producția ecologică, enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 889/2008;

                    -     utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor;

                    -     aplicarea controlată, cu precizie, a pesticidelor pe arborii afectați, și anume fără a se folosi o aplicare profilactică sau generalizată și fără a viza o întreagă clasă taxonomică de insecte, ci folosindu-se doar substanțe care s-au dovedit eficiente, adecvate și aprobate pentru a fi utilizate în UE și aplicând mai întâi substanțele cel mai puțin distructive; ar trebui să se țină cont, în special, de concluziile EFSA privind riscurile și eficacitatea limitată a utilizării insecticidelor; în cazul în care se recurge la ele, aceste măsuri trebuie însoțite de reabilitarea ecosistemului agricol, inclusiv a solului;

                    -     defrișarea se va utiliza numai în ultimă instanță;

11.    solicită finanțări suplimentare dedicate cercetării, inclusiv în cadrul programului Orizont 2020, pentru a aborda detalii importante legate de patologie, în special pentru cercetarea participativă și obținerea de soiuri tolerante sau rezistente la boală în cadrul culturilor permanent afectate; consideră, prin urmare, că această activitate de cercetare ar trebui să cuprindă, de asemenea, definirea tuturor gazdelor și a potențialelor gazde, a insectelor vectori și a altor mecanisme de transmitere, precum și, iar acest aspect este cel mai important , cercetarea unor alternative la metodele de eradicare și control cele mai distructive și ireversibile, precum și strategii de prevenire și determinare a vulnerabilității la atacuri;

12.    solicită factorilor de decizie să analizeze, în cadrul strategiilor lor de izolare a bolii, riscul prezentat de comerțul cu plante ornamentale, care constituie gazde potențiale în afara bazinului mediteranean, în mod special rolul potențial al acestora ca sursă de infecție sau ca modalitate de (re)infectare;

13.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.