PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația de criză provocată de Xylella fastidiosa
13.5.2015 - (2015/2652(RSP))
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Ivan Jakovčić în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0451/2015
B8-0458/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația de criză provocată de Xylella fastidiosa
(2015/2652(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral din 27 aprilie 2015 adresată Comisiei privind situația de criză provocată de Xylella fastidiosa (O-000038/2015 – B8-0117/2015),
– având în vedere Directiva 2002/89/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002 de modificare a Directivei 2000/29/CE privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor din plante și împotriva răspândirii lor în Comunitate[1],
– având în vedere avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu privire la riscurile la adresa sănătății plantelor prezentate de Xylella fastidiosa pe teritoriul UE, cu identificarea și evaluarea opțiunilor de reducere a riscurilor, publicat la 6 ianuarie 2015,
– având în vedere deciziile de punere în aplicare ale Comisiei din 13 februarie 2014[2], din 23 iulie 2014[3] și din 2015 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a Xylella fastidiosa,
– având în vedere planul întocmit de comisarul Siletti privind situația de criză provocată de Xylella fastidiosa, publicat la 16 martie 2015,
– având în vedere Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor[4],
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât bacteria Xylella reprezintă o amenințare imediată extrem de periculoasă pentru producția anumitor culturi, inclusiv a celor de măslini, migdali, piersici și a plantelor ornamentale, și o amenințare potențială pentru alte culturi, cum ar fi culturile de viță-de-vie și de plante citrice, și întrucât acest lucru a condus la pierderi devastatoare, cu consecințe economice, sociale și ecologice semnificative;
B. întrucât agentul patogen a cauzat distrugeri de amploare măslinilor din provincia cea mai sudică a Italiei, Lecce, și provoacă deja daune considerabile plantațiilor de măslini din alte părți ale regiunii Apulia, fiind un potențial pericol pentru alte culturi și regiuni;
C. întrucât producția de măsline constituie unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii din regiunea Apulia, reprezentând în 2013 11,6 % (sau 522 de milioane de euro) din valoarea totală a producției agricole din această regiune și 30 % din valoarea producției de măsline din Italia;
D. întrucât prezența Xylella fastidiosa produce pagube economice grave, nu numai producătorilor de măsline, ci și întregului lanț de producție (presele de ulei deținute în cooperație sau private) și de comercializare;
E. întrucât în Italia au fost atacați de această bacterie peste un milion de măslini;
F. întrucât prima notificare a unui focar de Xylella fastidiosa a fost efectuată de autoritățile italiene la 21 octombrie 2013;
G. întrucât controalele efectuate în noiembrie 2014 în Italia de către Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei confirmă că situația s-a deteriorat extraordinar de mult și că nu poate fi exclusă răspândirea bacteriei;
H. întrucât flagelul Xylella a devastat deja zone întinse de producție din țări terțe, cum ar fi plantațiile viticole din California și cele de plante citrice din Brazilia;
I. întrucât nu există în prezent niciun tratament care să vindece plantele bolnave de pe teren, iar plantele afectate tind să rămână infectate pe tot parcursul vieții sau mor rapid;
J. întrucât în Uniunea Europeană peste 300 de plante diferite pot găzdui boala, inclusiv plante spontane asimptomatice;
K. întrucât practicarea tăierilor în zonele de producție afectate nu ar fi suficientă pentru a opri răspândirea bolii și întrucât se pot lua măsuri fitosanitare doar pentru a elimina insectele care transmit bacteria Xylella fastidiosa;
L. întrucât EFSA a subliniat că, având în vedere dificultățile întâmpinate în ceea ce privește oprirea răspândirii bacteriei Xylella odată ce aceasta afectează o zonă de producție, acțiunile preventive bazate pe riscuri, care vizează agentul patogen și se axează pe importurile de plante-gazdă ar trebui să reprezinte o parte integrantă a strategiei de oprire a răspândirii bacteriei,
1. subliniază nevoia de sprijin ferm la nivelul UE pentru măsurile luate de Comisia Europeană, de comun acord cu toate statele membre și în conformitate cu legislația UE;
2. consideră că Comisia Europeană ar trebui să asigure aplicarea consecventă a deciziei de punere în aplicare din 2015 în toate statele membre afectate, pentru a opri răspândirea agentului patogen; subliniază că Comisia ar trebui să faciliteze aceste eforturi ori de câte ori este nevoie și să ofere consultanță de specialitate statelor membre în cauză;
3. subliniază că, potrivit unui studiu realizat de EFSA, eficiența măsurilor de control al contaminării este nesemnificativă sau moderată după răspândirea pe scară largă a bolii; în această privință, susține că măsurile de eradicare, ca ultimă opțiune, și utilizarea pe scară largă a pesticidelor ar trebui să fie puse în aplicare cu grijă, ținându-se cont de efectele lor secundare și de riscul potențial pentru sănătatea umană și animală; în acest context, consideră că este nevoie urgentă de o evaluare a impactului asupra economiei și sănătății al tuturor măsurilor de eradicare disponibile, precum și de schimbul de bune practici agricole privind tratarea Xylella fastidiosa și a unor agenți patogeni similari;
4. invită Comisia Europeană să încerce să identifice sursa infecției;
5. îndeamnă Comisia Europeană, ținând cont mai ales de începutul verii, să adopte măsuri mai eficiente pentru a evita răspândirea Xylella în Uniunea Europeană, în special măsuri care să vizeze culturile cele mai expuse riscului, fără a neglija alte culturi care ar putea fi, de asemenea, grav afectate de boală;
6. consideră că importurile în UE de plante susceptibile de a găzdui agentul patogen trebuie să fie supuse unor controale specifice care să detecteze bacteria sau să se limiteze la plantele care provin din zone de producție indemne care sunt supravegheate și controlate; în acest sens, invită Comisia să propună măsuri concrete de axare a controalelor asupra importurilor acestor plante, orientate în special către Xylella fastidiosa, și să se asigure că sunt reduse toate sarcinile administrative suplimentare pentru autorități și producători;
7. îndeamnă Comisia să încurajeze fără întârziere o intensificare a eforturilor de cercetare, inclusiv prin alocarea de fonduri către institutele de cercetare, pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre științifice legate de Xylella fastidiosa și pentru a identifica cu precizie agentul patogen care provoacă moartea măslinilor;
8. invită Comisia Europeană și statele membre să analizeze cele mai bune mijloace de relansare a unei redresări economice și ecologice în zonele afectate, care au suferit pierderi nu numai în ceea ce privește producția agricolă, ci și în ceea ce privește patrimoniul cultural și istoric;
9. încurajează statele membre să crească numărul de inspecții periodice pentru a preveni răspândirea bolii în afara zonelor delimitate;
10. solicită Comisiei să prezinte rapoarte anuale Parlamentului cu privire la amenințarea reprezentată de Xylella și de alte organisme periculoase la adresa producătorilor din UE;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.