PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Ungaria
3.6.2015 - (2015/2700(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Ulrike Lunacek, Judith Sargentini, Monika Vana, Bodil Ceballos, Igor Šoltes, Benedek Jávor, Ernest Urtasun în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0532/2015
Parlamentul European,
– având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană , în special al doilea considerent și considerentele patru - șapte,
– având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și TFUE legate de respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, proclamată la 12 decembrie 2007 și intrată în vigoare odată cu Tratatul de la Lisabona la 1 decembrie 2009,
– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), protocoalele nr. 6 și 13 la aceasta, privind abolirea pedepsei cu moartea, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de Miniștri, ale comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și cel de al doilea protocol facultativ care vizează abolirea pedepsei cu moartea,
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria (ca urmare a Rezoluției Parlamentului European din 16 februarie 2012)[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[2],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014, intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),
– având în vedere raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 16 decembrie 2014, ca urmare a vizitei sale în Ungaria între 1 și 4 iulie 2014,
– având în vedere dezbaterea în plen pe tema democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, care a avut loc la Parlamentul European în 21 octombrie 2014,
– având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reuniunii statelor membre în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014 referitoare la asigurarea respectării statului de drept,
– având în vedere audierea din 22 ianuarie 2015 organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, pe tema situației drepturilor omului în Ungaria,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei în cadrul dezbaterii în plen de la Parlamentul European din 11 februarie 2015 pe tema cadrului UE pentru democrație, statul de drept și libertăți fundamentale,
– având în vedere schimbul de opinii ca urmare a deciziei Conferinței președinților din 30 aprilie cu privire la efectele posibile ale deciziei unui stat de a reintroduce pedeapsa cu moartea, inclusiv asupra drepturilor sale și a statutului de membru al Uniunii Europene, organizat la 7 mai 2015 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei în cadrul dezbaterii în plen la Parlamentul European din 19 mai 2015 cu privire la situația din Ungaria,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați;
B. întrucât Carta drepturilor fundamentale interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;
C. întrucât pedeapsa cu moartea ar trebui abolită și nimeni nu ar trebui să fie condamnat la moarte sau executat;
D. întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților, și în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
E. întrucât recentele evoluții din Ungaria, în special cele din ultimele douăsprezece luni, au condus la o deteriorare gravă a situației în ceea ce privește independența organizațiilor societății civile, combaterea intoleranței și a discriminării, drepturile omului pentru imigranți, solicitanți de azil și refugiați, libertatea de întrunire și asociere, libertatea presei și pluralismul, drepturile persoanelor aparținând minorităților și independența justiției;
F. întrucât la 24 aprilie 2015 guvernul Ungariei a lansat o consultare națională pe tema imigrației, publicând un chestionar care consta în 12 întrebări adresate tuturor cetățenilor maghiari în vârstă de cel puțin 18 ani; întrucât majoritatea întrebărilor sunt în mod clar de natură sugestivă și retorică, stabilind o influență și o legătură directă între fenomenele migrației și amenințările la adresa securității; întrucât răspunsurile la chestionar trebuie completate cu date personale, dezvăluind astfel opiniile politice ale persoanelor, cu încălcarea normelor privind protecția datelor;
G. întrucât prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán, a declarat într-un discurs la Pécs, la 28 aprilie 2015, că chestiunea pedepsei cu moartea trebuie readusă pe agendă în Ungaria și a făcut declarații similare la 1 mai 2015 într-un interviu la un post public național de radio, adăugând că decizia de a reintroduce pedeapsa cu moartea ar trebui să fie de competența exclusivă a unui stat membru;
H. întrucât, cu excepția unor comunicări orale și a unor declarații făcute presei și pe platformele sociale, Comisia nu a luat nicio măsură formală în privința celor mai recente evoluții din Ungaria, nici nu a publicat vreo comunicare oficială ca răspuns la consultarea înșelătoare lansată de guvernul maghiar sau la declarațiile privind pedeapsa cu moartea făcute de prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán;
I. întrucât în declarația sa din cadrul dezbaterii în plen desfășurate la Parlamentul European la 19 mai 2015 pe tema situației din Ungaria, Președinția Consiliului a declarat că Consiliul nu a discutat situația din Ungaria și, prin urmare, nu a adoptat o poziție oficială în această privință;
J. întrucât eforturile de a răspunde situației actuale din Ungaria nu ar trebui să izoleze un anume stat membru sau guvern, ci să îndeplinească o obligație colectivă a tuturor instituțiilor UE, și în special a Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor, de a asigura aplicarea și respectarea tratatelor și a Cartei în întreaga Uniune și în fiecare stat membru,
1. insistă asupra faptului că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, pe care se întemeiază Uniunea și asupra faptului că orice stat membru care ar reintroduce pedeapsa cu moartea ar încălca tratatele și Carta drepturilor fundamentale a UE; reamintește că o încălcare gravă de către un stat membru a valorilor menționate în articolul 2 din TUE ar declanșa procedura prevăzută în articolul 7 din TUE;
2. condamnă cu fermitate declarațiile repetate ale prim-ministrului maghiar Viktor Orbán prin care solicită o dezbatere privind eventuala reintroducere a pedepsei cu moartea în Ungaria, instituționalizând astfel și alimentând un concept care încalcă flagrant valorile pe care se întemeiază Uniunea; regretă faptul că șeful de guvern al unui stat membru pune sub semnul întrebării în mod deliberat respectul față de demnitatea umană și drepturile omului, deschizând o astfel de discuție, care este motivată în principal de scopuri politice interne;
3. condamnă cu cea mai mare fermitate consultația publică privind migrația inițiată de guvernul maghiar, bazată pe prejudecăți xenofobe și pe corelația dintre migranții care solicită azil și amenințările la adresa securității. condamnă distorsiunea și utilizarea abuzivă a acestei consultări publice, suportată din resurse guvernamentale, în scopul răspândirii unei incitări la ură, care este incompatibilă cu valorile pe care este întemeiată Uniunea; invită guvernul maghiar să pună capăt imediat procesului actual de consultare și să nu țină seama de rezultate;
4. regretă absența unei reacții din partea Consiliului la cele mai recente evoluții din Ungaria și denunță lipsa de angajament din partea statelor membre în asigurarea respectării statului de drept, așa cum se menționează în Concluziile Consiliului din 16 decembrie 2014; solicită Consiliului Uniunii Europene și Consiliului European să organizeze o dezbatere în cadrul viitoarei lor reuniuni și să adopte concluzii privind situația din Ungaria.
5. îndeamnă Comisia să activeze prima etapă din cadrul legal al UE pentru a consolida statul de drept și, prin urmare, să inițieze imediat un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în Ungaria, evaluând eventuale încălcări sistematice sau grave ale valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în conformitate cu articolul 2 din TUE; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport pe această temă înainte de septembrie 2015;
6. invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru instituirea unui tablou de bord al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care să se bazeze pe indicatori comuni și obiectivi și care să evalueze anual situația drepturilor fundamentale și respectarea valorilor UE, așa cum este prevăzut în articolul 2 din TUE, în fiecare stat membru și care să conțină mecanisme graduale adecvate, obligatorii și corective; în acest scop, invită Comisia să propună schimbarea mandatului Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, pentru a include monitorizarea situației drepturilor fundamentale în fiecare stat membru, atât în sfera, cât și în afara sferei de aplicare a legislației UE, ținând seama de concluziile organizațiilor și instanțelor internaționale;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Guvernului și Parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției UE pentru drepturile fundamentale, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0315.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.