PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Ungaria
3.6.2015 - (2015/2700(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Birgit Sippel, Péter Niedermüller, Tanja Fajon, Jörg Leichtfried, Sylvie Guillaume, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Soraya Post, Josef Weidenholzer, Hugues Bayet, Vilija Blinkevičiūtė, Miltiadis Kyrkos, Emilian Pavel, Kati Piri, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Elly Schlein, Eider Gardiazabal Rubial, Eric Andrieu, Andi Cristea, Viorica Dăncilă, Victor Negrescu, Peter Simon, Tibor Szanyi, Pedro Silva Pereira, Georgi Pirinski, Jakob von Weizsäcker, Renata Briano, Eugen Freund, Miroslav Poche, Doru-Claudian Frunzulică, Sergio Gutiérrez Prieto, Jens Nilsson, Alessia Maria Mosca, José Blanco López, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Siôn Simon, Nicola Caputo, Csaba Molnár, Nicola Danti, Demetris Papadakis, Brando Benifei, Maria Grapini, Goffredo Maria Bettini, Gabriele Preuß, Anneliese Dodds, Carlos Zorrinho, Iris Hoffmann, Elena Gentile, Caterina Chinnici în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0532/2015
Parlamentul European,
– având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea paragraf și paragrafele patru - șapte,
– având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) legate de respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,
– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria (ca urmare a Rezoluției Parlamentului European din 16 februarie 2012)[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[2],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014, intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),
– având în vedere raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 16 decembrie 2014, ca urmare a vizitei sale în Ungaria între 1 și 4 iulie 2014,
– având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reuniunii statelor membre în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014 referitoare la asigurarea respectării statului de drept,
– având în vedere audierea din 22 ianuarie 2015 organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, pe tema situației drepturilor omului în Ungaria,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei în cadrul dezbaterii în plen de la Parlamentul European din 11 februarie 2015 pe tema cadrului UE pentru democrație, stat de drept și libertăți fundamentale,
– având în vedere schimbul de opinii ca urmare a deciziei Conferinței președinților din 30 aprilie 2015 cu privire la efectele posibile, inclusiv asupra drepturilor sale și a statutului de membru al Uniunii Europene, în cazul în care un stat decide să reintroducă pedeapsa cu moartea, organizat la 7 mai 2015 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei în cadrul dezbaterii în plen la Parlamentul European din 19 mai 2015 cu privire la situația din Ungaria,
– având în vedere declarațiile vicepreședintelui Comisiei Europene, dl Frans Timmermans, din cadrul dezbaterii în plen din 19 mai 2015 pe tema situației din Ungaria, în care a arătat că reintroducerea pedepsei cu moartea ar încălca valorile fundamentale ale UE și ar putea declanșa procedura articolului 7 din TUE, care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliu al unui stat membru,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați;
B. întrucât încrederea reciprocă între statele membre și încrederea tuturor cetățenilor UE și a autorităților naționale în sistemele juridice ale tuturor celorlalte state membre, în special în ceea ce privește funcționarea statului de drept, este absolut vitală pentru dezvoltarea în continuare a UE într-un spațiu al libertății, securității și justiției, fără frontiere interne; întrucât statul de drept constituie o condiție prealabilă pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor ce rezultă din tratate și din dreptul internațional;
C. întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;
D. întrucât nimeni nu ar trebui condamnat la moarte sau executat;
E. întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene;
F. întrucât recentele evoluții din Ungaria, în special cele din ultimele douăsprezece luni, au condus la o deteriorare gravă a situației în ceea ce privește libertatea mediei și pluralismul, combaterea intoleranței și a discriminării, drepturile omului pentru imigranți, solicitanți de azil și refugiați, libertatea de întrunire și asociere, independența organizațiilor societății civile, drepturile persoanelor aparținând minorităților și independența sistemului judiciar;
G. întrucât la 24 aprilie 2015 guvernul Ungariei a anunțat lansarea unei consultări naționale pe tema imigrației, publicând un chestionar alcătuit din 12 întrebări care urmează să fie adresate tuturor cetățenilor maghiari cu vârsta de peste 18 ani și întrucât majoritatea întrebărilor au în mod clar o natură sugestivă și retorică, stabilind o legătură părtinitoare și directă între fenomenele migrației și amenințările la adresa securității;
H. întrucât prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a făcut sugestii similare în 2002 și a declarat apoi din nou, în cadrul unui discurs rostit la Pécs, la 28 aprilie 2015, că chestiunea referitoare la pedeapsa cu moartea ar trebui reintrodusă pe ordinea de zi în Ungaria și întrucât el a făcut afirmații similare la 1 mai 2015 în cursul unui interviu acordat pe un post de radio public național, adăugând că decizia de a reintroduce pedeapsa cu moartea ar trebui să fie de competența exclusivă a statelor membre; întrucât dezbaterea lansată cu privire la pedeapsa cu moartea este periculoasă și dăunătoare;
I. întrucât situarea „consultării naționale” pe tema migrației în contextul terorismului este rău-intenționată și eronată și va alimenta prejudecățile, deoarece migranții vor fi percepuți ca o amenințare, și nu ca o oportunitate;
J. întrucât în cursul schimbului de opinii din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne majoritatea grupurilor politice au împărtășit părerea potrivit căreia atât reintroducerea pedepsei cu moartea, cât și întrebările formulate în cadrul consultării publice sunt inacceptabile;
K. întrucât în declarația sa din cadrul dezbaterii în plen desfășurate la Parlamentul European la 19 mai 2015 pe tema situației din Ungaria, Președinția Consiliului Uniunii Europene a declarat că Consiliul nu a discutat situația din Ungaria și, prin urmare, nu a adoptat o poziție oficială în această privință;
L. întrucât eforturile de a răspunde situației actuale din Ungaria nu ar trebui să izoleze un anume stat membru sau guvern, ci să îndeplinească o obligație colectivă ce le incumbă tuturor instituțiilor UE, și în special Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor, aceea de a asigura aplicarea și respectarea tratatelor și a Cartei în întreaga Uniune și în fiecare stat membru,
1. insistă asupra faptului că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, pe care se întemeiază Uniunea, și asupra faptului că orice stat membru care ar reintroduce pedeapsa cu moartea ar încălca, astfel, tratatele și Carta drepturilor fundamentale a UE; reamintește că o încălcare gravă de către un stat membru a valorilor menționate în articolul 2 din TUE ar declanșa procedura „articolului 7”;
2. condamnă cu fermitate declarațiile repetate ale prim-ministrului Ungariei Viktor Orbán prin care acesta a dat naștere unei dezbateri privind eventuala reinstituire a pedepsei cu moartea în Ungaria, instituționalizând astfel și alimentând un concept care încalcă flagrant valorile pe care se întemeiază Uniunea; regretă faptul că șeful de guvern al unui stat membru pune sub semnul întrebării în mod deliberat principiul respectării demnității umane și a drepturilor omului, deschizând o astfel de discuție, care este motivată în principal de scopuri politice interne;
3. condamnă cu cea mai mare fermitate consultația publică privind migrația inițiată de guvernul Ungariei, bazată pe prejudecăți xenofobe și pe corelația dintre migranții care solicită azil și amenințările la adresa securității, pe stigmatizarea solicitanților de azil ca migranți în căutare de bunăstare și pe prezentarea în mod deliberat falsă a politicilor UE în domeniul azilului și migrației; condamnă distorsiunea și utilizarea abuzivă a acestei consultări publice, organizată și finanțată de către guvern, în scopul răspândirii unei retorici a urii, care este incompatibilă cu valorile pe care este întemeiată Uniunea; solicită guvernului Ungariei anularea imediată a actualului proces de consultări;
4. regretă absența unei reacții din partea Consiliului la cele mai recente evoluții din Ungaria și denunță lipsa de angajament din partea statelor membre în asigurarea respectării statului de drept, așa cum se menționează în Concluziile Consiliului din 16 decembrie 2014; solicită Consiliului Uniunii Europene și Consiliului European să organizeze o dezbatere în cadrul viitoarei lor reuniuni și să adopte concluzii privind situația din Ungaria;
5. îndeamnă Comisia să activeze prima etapă din cadrul UE pentru consolidarea statului de drept și, prin urmare, să inițieze imediat un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în Ungaria, evaluând eventuale încălcări sistematice sau grave ale valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în conformitate cu articolul 2 din TUE; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport pe această temă înainte de septembrie 2015;
6. invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru instituirea unui tablou de bord al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, care să se bazeze pe indicatori comuni și obiectivi și care să evalueze anual situația drepturilor fundamentale și respectarea valorilor UE, așa cum este prevăzut în articolul 2 din TUE, în fiecare stat membru și care să conțină mecanisme graduale adecvate, obligatorii și corective;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernului și parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției UE pentru drepturile fundamentale, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0315.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.