PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2016
1.7.2015 - (2015/2729(RSP))
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
József Szájer în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0656/2015
B8‑0656/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2016
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 - Un nou început” (COM(2014)0910) și anexele 1-4 la aceasta,
– având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât prioritățile politice ar trebui adaptate în funcție de resursele financiare disponibile;
B. întrucât politica și acțiunile UE desfășurate mână în mână cu statele membre în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității pot și trebuie să influențeze cu adevărat capacitatea cetățenilor de a anticipa și de a reacționa la o societate care se schimbă rapid;
C. întrucât Europa trebuie să-și asume angajamentul de a respecta modelul economiei sociale de piață care asigură creșterea sustenabilă pentru a lăsa moștenire generației viitoare locuri de muncă, și nu datorii,
PARTEA 1
1. subliniază că o reducere semnificativă a poverii administrative impuse cetățenilor și societăților nu se poate realiza decât prin reducerea numărului de propuneri legislative și prin concentrare asupra priorităților majore;
2. reamintește obligația UE de a legifera numai atunci și doar în măsura în care este necesar, în conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la principiile subsidiarității și proporționalității; este ferm încredințat, în consecință, că eforturile trebuie să se concentreze asupra câtorva priorități-cheie și invită Comisia să se abțină de la luarea unor inițiative care nu sunt esențiale, astfel ca acțiunea UE să se axeze întotdeauna asupra priorităților majore, în beneficiul direct al cetățenilor săi;
3. reafirmă importanța pe care o acordă „metodei comunitare”, transparenței procesului legislativ, legitimității democratice și rolului și responsabilității parlamentelor naționale;
4. sprijină schimbarea de metodă menită să pregătească terenul pentru a evita risipirea resurselor cu propuneri legislative depășite sau inadecvate, care nu mai au legătură cu prioritățile și preocupările cetățenilor UE;
5. solicită, prin urmare, reducerea cu 25 % a costului poverilor birocratice și înființarea, pentru întregul ciclu politic, a unui organism de control și reglementare independent, extern, implicând experți independenți și comun tuturor celor trei instituții, pentru supervizarea evaluărilor de impact ale acestora, cu scopul de a măsura povara administrativă și costurile asociate noilor propuneri, inclusiv un test obligatoriu privind IMM-urile, ambele aceste măsuri contribuind la eliminarea birocrației la toate nivelurile – european, național și regional – și pentru toți actorii economici și cetățeni în existența lor cotidiană, promovând astfel crearea de locuri de muncă;
6. insistă asupra necesității de a pune în aplicare pe deplin, cu celeritate și cu eficacitate legislația existentă în domenii ca piața unică, legislația ambientală, politica agricolă comună (PAC) revizuită, politica comună în domeniul pescuitului (PDP) și politica de coeziune, precum și sectoarele financiar și bancar; invită Comisia să monitorizeze mai bine progresele statelor membre în ceea ce privește implementarea;
7. consideră că orice dezvoltare ulterioară a uniunii economice și monetare trebuie să se bazeze pe legislația existentă, ca pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară și uniunea bancară și să evolueze pornind de la aceasta, astfel încât să poată fi aplicată pe deplin și în mod coerent de toate statele membre, că responsabilizarea și legitimitatea democratică a guvernanței economice și semestrul european au nevoie de îmbunătățiri suplimentare, și că controlul parlamentar trebuie exercitat la nivelul la care se iau sau se aplică deciziile, parlamentele naționale supraveghind guvernele naționale;
8. solicită adoptarea prin procedura legislativă ordinară a unui cod de convergență care să stabilească principalele obiective ale reformei structurale pe o perioadă de cinci ani care, împreună cu analiza anuală a creșterii, ar trebui să constituie baza recomandărilor specifice fiecărei țări;
9. este încredințat că revizuirea politicii fiscale trebuie privită ca o parte integrantă a reformelor structurale din statele membre și că politica fiscală și politica în domeniul concurenței ar trebui considerate drept cele două fețe ale aceleiași monede, în beneficiul tuturor consumatorilor și a cetățenilor UE, în perspectiva unei contribuții suplimentare la crearea de locuri de muncă; sprijină transferul poverii fiscale de la muncă la alte forme de impozitare sustenabilă;
10. consideră controlul ajutoarelor de stat europene drept un instrument important de combatere a practicilor fiscale care denaturează piața unică;
11. salută reglementările fiscale și subliniază că, atunci când sunt utilizate cu finalitate legitimă, pentru a facilita plata impozitelor în statele membre în care se desfășoară în realitate activitatea economică și unde se creează valoare, reglementările fiscale constituie un instrument important de garantare a siguranței juridice pentru actorii economici și întreprinderi, dar subliniază, de asemenea, că abuzul de reglementări fiscale ca instrument de negociere este inacceptabil;
12. sprijină ferm măsurile de combatere a fraudei și evaziunii fiscale și subliniază necesitatea de a folosi mai eficient banii contribuabililor și de a face alți pași în direcția protejării intereselor financiare ale Uniunii, care ar trebui să constituie o prioritate esențială, pentru a asigura legitimitatea cheltuielilor UE; opinează, în consecință că, în activitatea Comisiei, ar trebui să se pună accentul pe măsurile anti-fraudă;
13. așteaptă cu nerăbdare rezultatele activității Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, care urmează să fie prezentate în 2016, în cadrul unei conferințe interinstituționale; accentuează faptul că Comisia s-a angajat să evalueze, pe baza acestor rezultate, dacă noile resurse proprii sunt adecvate și că această evaluare ar trebui efectuată în 2016, în paralel cu reexaminarea sau revizuirea cadrului financiar multianual; își reiterează angajamentul de a reforma sistemul de resurse proprii ale UE înainte de lansarea următorului CFM, pentru ca acesta să devină mai simplu, mai echitabil și mai transparent;
14. evidențiază necesitatea soluționării definitive și fără echivoc a problemei recurente a facturilor neplătite la sfârșit de an, care a subminat credibilitatea UE; se așteaptă ca aceste facturi să fie reduse la un nivel sustenabil până la sfârșitul anului 2016, mulțumită implementării planului de plăți 2015-2016; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape implementarea acestui plan de plăți și să propună fără întârziere bugete rectificative, în cazul în care nivelul de plăți autorizate în 2016 nu ar fi suficient;
15. îi reamintește Comisiei angajamentul de a soluționa presiunea crescândă de la frontierele externe ale UE, incluzând măsuri ferme împotriva migrației neregulamentare și a persoanelor angajate în activități de traficare și contrabandă și relevă că îmbunătățirea gestionării migrației presupune o mai bună corelare a politicii UE în materie de migrație cu politica externă a UE;
16. sprijină revizuirea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare și propunerea de programare comună cu Comisia și Consiliul în vederea îmbunătățirii eficacității procesului legislativ;
17. reamintește că, până la finele anului 2016, cel mai târziu, Comisia urmează să prezinte o revizuire funcțională a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, însoțită de o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind CFM; subliniază că o revizuire legislativă obligatorie a CFM a fost una dintre principalele cereri ale Parlamentului European în cadrul negocierilor privind CFM; atribuie, în consecință, cea mai mare importanță acestui proces și își exprimă disponibilitatea de a acționa constructiv pentru soluționarea mai multor chestiuni pendinte, printre care cele privind finanțarea fondului de garantare a fondului european pentru investiții strategice;
PARTEA 2
Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
18. îndeamnă Comisia să finalizeze pachetul privind mobilitatea muncii și să acționeze în sensul promovării integrării și angajabilității lucrătorilor europeni și să soluționeze problemele șomerilor pe termen lung; respinge orice inițiative care ar contraveni principiului subsidiarității, ca schemele europene de ajutor de șomaj, indicatorii sociali obligatorii pentru statele membre, venitul sau salariul minim european;
19. salută propunerea Comisiei de corelare a noului impuls pentru locuri de muncă cu creșterea și investițiile; reamintește că un echilibru adecvat între flexibilitate și securitate pentru angajatori, pe de o parte, și angajați, pe de altă parte, ar trebui să fie garantat în orice propunere legislativă nouă;
20. cere acțiuni concrete pentru eliminarea discriminării persistente de pe piața muncii, în special cu privire la lucrătorii în vârstă, femei, lucrătorii cu dizabilități și tineri;
21. îi solicită Comisiei să consolideze și să îmbunătățească eficacitatea, calitatea și accesibilitatea sistemelor educaționale și de formare din UE; opinează că o atenție deosebită ar trebui acordată învățării pe toate durata vieții, sistemelor duale, recunoașterii diplomelor și sprijinirii măsurilor urmărind reducerea ratelor de abandon școlar timpuriu, pentru a asigura că elevii își însușesc un nivel de alfabetizare de bază, conform definițiilor din Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA);
22. îi cere Comisiei ca, în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, să-și continue eforturile de creare a locurilor de muncă prin aplicarea conceptului de economie circulară și prin instituirea de sinergii în sectoarele marin și maritim în ansamblu (creștere albastră);
23. îndeamnă Comisia să prezinte planuri multianuale de gestionare, care constituie unul dintre principalele instrumente de implementare a PCP reformate, în vederea exploatării sustenabile a resurselor piscicole, precum și cadrul legislativ pentru măsuri tehnice, așteptat încă în 2015, prin procedura legislativă ordinară;
24. subliniază că obiectivul unei etichete ecologice europene unice pentru produsele pescărești și de acvacultură, prevăzuta în cadrul organizării comune a piețelor, trebuie să fie urmărit printr-un raport și printr-o propunere a Comisiei;
25. reamintește angajamentul Comisiei de a recurge la toate instrumentele disponibile, inclusiv la bugetul UE, pentru a impulsiona crearea locurilor de muncă și creșterea prin investiții inteligente, în cadrul unui parteneriat mai strâns cu statele membre, parlamentele naționale, regiunile și orașele, pentru a îmbunătăți implementarea politicilor existente și eficacitatea acțiunilor la fața locului, în mod specific în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale și de investiții ale UE; subliniază că noua perioadă de programare pentru politica de coeziune, ancorată ferm în semestrul european și procesul de guvernanță economică, rămâne principala sursă de astfel de investiții publice;
26. salută angajamentul Comisiei pentru o mai bună reglementare și propunerea de verificare a adecvării și evaluare a PAC, în vederea reducerii birocrației și a eliminării poverilor normative; solicită o propunere care să faciliteze implementarea reformei, pentru a garanta că povara administrativă impusă fermierilor și autorităților statelor membre este menținută la un nivel absolut minim și că rolul vital al PAC în garantarea securității alimentare este menținut;
27. cere ca bugetul UE să fie utilizat cu eficacitate, prin concentrare asupra implementării în condiții mai bune a controalelor existente, asupra măsurilor de diminuare a poverii birocratice, acolo unde este posibil, și asupra modalităților de a asigura bune performanțe și valoare adăugată în utilizarea banilor contribuabililor UE și subliniază că performanțele trebuie evaluate în raport cu maximizarea utilizării creditelor bugetare;
28. sprijină eforturile Comisiei depuse în cadrul tuturor negocierilor comerciale bilaterale și regionale în curs pentru a se ajunge la un rezultat pozitiv în ceea ce privește încheierea de acorduri comerciale echilibrate și cuprinzătoare în 2016, ceea ce ar îmbunătăți în mod semnificativ perspectivele comerciale ale UE și oportunitățile deschise societăților din UE peste tot în lume; consideră, însă, că sunt necesare eforturi susținute ale UE pentru a profita de avantajele procesului inițiat în 2013 prin pachetul de la Bali convenit în cadrul negocierilor multilaterale din Runda de la Doha, care ar trebui să pună bazele stabilității economice mondiale;
29. consideră că eliminarea barierelor comerciale și investiționale la nivel mondial rămâne o prioritate esențială a strategiei comerciale a UE; constată, în acest sens, că Raportul Comisiei privind barierele din calea comerțului și a investițiilor pe 2014 indică existența unor bariere semnificative și nejustificate în cadrul relațiilor comerciale ale UE cu principalele țări terțe; își reiterează, în consecință, apelul adresat Comisiei de a da curs, în continuare, acestei agende și de a lupta împotriva măsurilor protecționiste nejustificate;
O piață unică digitală conectată
30. subliniază că noua propunere a Comisiei, care înlocuiește propunerea referitoare la legislația europeană comună în materie de vânzare – conform celor anunțate în Comunicarea privind piața unică digitală – trebuie să se bazeze pe poziția Parlamentului în primă lectură;
31. îi solicită Comisiei ca, în contextul revizuirii Directivei AVSM (privind serviciile mass-media audiovizuale), să țină seama de convergența tehnologică în curs de desfășurare, formulând recomandări adecvate pentru ajustarea și adecvarea la exigențele viitorului a cadrului normativ;
32. contează pe o revizuire ambițioasă a Directivei privind serviciile universale, pentru ca drepturile utilizatorilor finali să fie actualizate;
O uniune a energiei rezistentă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor
33. cere revizuirea în timp util a Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze și a Deciziei de instituire a unui mecanism de schimb de informații privind acordurile interguvernamentale din domeniul energetic;
34. invită Comisia să prezinte un număr de inițiative legislative și nelegislative pentru stabilirea unui cadru ambițios privind clima și energia pentru 2030 ca contribuție a UE la încheierea unui acord global cu privire la climă înainte de summit-ul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Paris;
35. îi solicită Comisiei să implice pe deplin Parlamentul în eforturile comune de combatere a încălzirii globale, garantând că acțiunile legate de climă sunt luate în considerare în cadrul tuturor politicilor UE, prin adaptarea lor la realitățile generate de schimbările climatice și cere propuneri legislative pentru implementarea pachetului privind clima și energia pentru 2030 și a pachetului privind energia prin procedura legislativă ordinară;
36. solicită o reformă structurală post-2020 amplă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care ar trebui să includă măsuri concrete și armonizate privind pierderile de carbon pentru salvgardarea industriei UE, asigurând că cei mai buni performeri nu vor avea de suportat costuri ETS directe sau indirecte și ținând seama de nivelurile de producție în schimbare;
37. solicită o propunere legislativă privind repartizarea obiectivelor legate de emisiile de gaze cu efect de seră 2030 în sectorul non-ETS și o revizuire a cadrului legislativ pentru eficiența energetică, incluzând performanța energetică a clădirilor, Directiva privind eficiența energetică și alte aspecte legate de guvernanță ale cadrului 2030, precum și o revizuire a Directivei privind energia regenerabilă, cu scopul de a institui un sistem de sprijin al UE pentru sursele de energie regenerabile, în vederea remedierii situației actuale, caracterizată printr-un mare număr de scheme de sprijin naționale, care s-au dovedit costisitoare și ineficiente din perspectiva unei piețe interne a energiei;
38. solicită prețuri echitabile și eficiente pentru transportul sustenabil, prin revizuirea Directivei privind eurovinieta și a cadrului pentru promovarea taxării electronice la nivel european, precum și elaborarea unui plan general pentru desfășurarea sistemelor de transport inteligente cooperative;
39. solicită o revizuire a Directivei privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și o revizuire a normelor de acces pe piață pentru transportul rutier, în vederea îmbunătățirii eficienței sale energetice;
40. salută propunerea Comisiei referitoare la pachetul privind calitatea aerului și implementarea în curs de desfășurare a Regulamentului REACH;
41. solicită o abordare mai îngrijită și mai echilibrată a măsurilor privind proiectarea ecologică care, în trecut, au contribuit la creșterea scepticismului publicului cu privire la reglementarea la nivel european, și opinează că această abordare ar trebui să se bazeze pe potențialul de economisire a energiei și pe relevanța pe piață a acestor măsuri, fără a interfera cu habitudinile comportamentale ale cetățenilor; sprijină ferm etichetarea clară a energiei, pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a alege, și insistă în legătură cu o nouă propunere referitoare la pachetul privind economia circulară;
42. subliniază necesitatea unei revizuiri urgente a Directivei privind țesuturile și celulele, pentru a o alinia la Carta drepturilor fundamentale, în special în ceea ce privește principiul donării neremunerate; opinează că același deziderat se aplică și în cazul Regulamentului privind terapiile avansate, care trebuie, de asemenea, să fie modificat pentru a putea fi aplicat mai bine IMM-urilor; aduce în atenția Comisiei necesitatea de a prezenta o propunere de abordare mai pronunțat comună a evaluării tehnologiilor medicale (HTA) pentru produsele farmaceutice care nu creează un strat suplimentar de poveri administrative, ci dimpotrivă, diminuează povara întreprinderilor și a autorităților statelor membre cerându-le să efectueze astfel de evaluări doar o singură dată, la nivel european, și nu în cele 28 de state membre; se așteaptă la adoptarea în timp util a legislației secundare prevăzută în temeiul Directivei privind produsele pe bază de tutun; subliniază că Comisia ar trebui facă din lupta împotriva rezistenței antimicrobiene o prioritate și solicită propuneri legislative concrete pentru soluționarea acestor probleme grave, în plus față de propunerile existente în domeniul veterinar; solicită, de asemenea, ca medicinii umane să i se acorde mai multă atenție, de exemplu sub forma unui instrument de reglementare a antibioticelor de uz uman similar cu cel propus deja pentru antibiotice în domeniul veterinar;
43. în contextul problemelor grave și persistente care se manifestă la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate asociate alimentelor, inclusiv probleme de dezechilibru la nivel concurențial, invită Comisia să revizuiască baza științifică a acestui regulament, dacă este cazul, să elimine conceptul formulelor nutritive sau să abroge în întregime regulamentul; consideră că obiectivele acestui regulament, cum ar fi asigurarea veridicității informațiilor privind alimentele și indicarea în mod specific a conținutului de grăsimi, zahăr și sare, au fost acum atinse de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;
44. este în așteptarea adoptării finale a propunerilor legislative privind sănătatea animalelor, sănătatea plantelor, controalele oficiale, alimentele noi, clonarea, produsele medicinale veterinare și furajele medicamentate;
O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată
45. solicită o analiză aprofundată a piețelor, inclusiv a evoluțiilor actuale, pentru se constatata dacă și în ce formă ar trebui abordate aceste servicii sau dacă aplicarea și reinterpretarea legislației existente (inclusiv a Directivei privind serviciile și a Directivei privind concesiunile) sunt, cu adevărat, proporționale;
46. cere o revizuire a Directivei privind prospectul, o propunere referitoare la securitizarea de înaltă calitate, o propunere privind redresarea și soluționarea infrastructurilor pieței financiare;
Un acord de liber schimb cu SUA care să fie rezonabil și echilibrat
47. subliniază importanța geopolitică și strategică a Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, care este cel mai important dintre proiectele recente ale SUA-UE și care, dacă va fi finalizat cu succes, dincolo de aspectele sale comerciale, va revigora parteneriatul transatlantic în ansamblul său, făcând din acesta un punct de reper pentru instituționalizarea unui parteneriat mai puternic în lume, prin instituirea norme comerciale la nivel mondial, pentru viitoarea relansare a unui proces de liberalizare efectiv multilateral; sprijină, în acest context, eforturile negociatorului UE pentru un acord ambițios, reciproc avantajos, care să reducă substanțial barierele tarifare și netarifare, respectând totodată pe deplin standardele sociale, legate de siguranța consumatorilor și standardele ambientale ale UE;
Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă
48. subliniază necesitatea unei propuneri a Comisiei cu privire la standardele minimale comune pentru proceduri civile și la o revizuire a Regulamentului Bruxelles II, axată cu precădere asupra răspunderii părintești transfrontaliere;
49. remarcă, în acest sens, numărul considerabil de petiții care invocă presupuse încălcări ale Regulamentului Bruxelles II; îndeamnă, în consecință, Comisia să prevină răpirea copiilor printr-un sistem de mediere și să promoveze formarea specifică a mediatorilor și judecătorilor angrenați în proceduri transnaționale care implică copii și încurajează statele membre să centralizeze cazurile de răpire a copiilor la instanțe specializate;
50. solicită finalizarea Actului european privind accesibilitatea;
51. reiterează faptul că Comisia ar trebui să asigure punerea integrală în aplicare a legislației UE cu respectarea termenelor de transpunere și îi solicită Comisiei să ia măsurile adecvate împotriva acelor state membre care nu au transpus în mod corespunzător Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor; îi solicită Comisiei să facă în continuare pași legislativi în ceea ce privește abuzarea sexuală online a copiilor;
52. îndeamnă Comisia să continue implementarea corectă a legislației UE în domeniul justiției și să acționeze într-un mod mai sistematic în legătură cu cooperarea judiciară în materie civilă și penală și cu dezvoltarea în continuare a spațiului european de justiție;
53. îi solicită Comisiei să soluționeze disparitatea salarială de gen remanentă și disparitatea de gen în privința pensiilor, care se adâncește și care a atins, în 2014, o medie UE de 39 %;
54. se așteaptă ca Comisia să facă din 2017 anul dedicat eliminării violenței împotriva femeilor și să-și intensifice eforturile pentru prevenirea și combaterea traficului cu ființe umane și pentru protejarea victimelor unui astfel de trafic; invită Comisia ca, în această privință, să inițieze procedura de aderare a UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul);
55. insistă asupra necesității abordării în continuare a echilibrului între genuri în termeni de angajare în cadrul procesului de luare a deciziilor economice; invită Comisia să abordeze factorii care descurajează femeile să se angajeze în antreprenoriat, să promoveze accesul la finanțare, formarea și serviciile de sprijin pentru antreprenoriatul feminin și să încurajeze și să asiste Consiliul în vederea adoptării unei poziții comune cu privire la propunerea unei așa-numite Directive privind femeile cu funcții de conducere;
Către o nouă politică privind migrația
56. își reiterează apelul adresat Comisiei de a introduce noi propuneri legislative referitoare la un pachet privind frontierele inteligente de îndată ce proiectul pilot va fi fost finalizat, cu scopul accelerării, facilitării și consolidării procedurilor de control la frontieră al străinilor care călătoresc în UE; subliniază faptul că UE trebuie să tindă către o gestionare a frontierelor mai modernă și mai eficientă, prin utilizarea tehnologiilor de vârf, oferind totodată garanții adecvate cetățenilor;
57. subliniază necesitatea consolidării suplimentare a acțiunii europene în legătură cu recentele tragedii din Mediterana, inclusiv prin măsuri mai hotărâte de prevenire a pierderilor de vieți omenești pe mare, pentru sprijinirea celor care caută protecție internațională, pentru a garanta protecția frontierelor UE, pentru identificarea traficanților de ființe umane și intensificarea cooperării cu țările terțe;
Un actor mai puternic pe plan mondial
58. cere o revizuire a politicii europene de vecinătate, în cadrul căreia ar trebui abordate următoarele puncte:
(a) o distincție clară între politicile în materie de extindere și cele în materie de vecinătate;
(b) b) diferențiere și „mai mult pentru mai mult”;
(c) angajarea dincolo de vecinătate;
(d) sprijinul pentru democrație, reforma sistemului judiciar, statul de drept și edificarea capacităților instituționale;
(e) o ofertă diversificată: sectoare prioritare;
(f) dimensiunea securitară;
(g) promovarea integrării regionale;
59. evidențiază importanța susținerii politicii de securitate și apărare comune (PSAC) cu ajutorul unei piețe interne pentru apărare și securitate genuină, al adâncirii cooperării dintre industriile de apărare europene, al unei baze industriale și tehnologice de apărare europene competitive și al unei abordări mai colaborative a cercetării și dezvoltării și a achizițiilor publice în domeniul securității și apărării; evidențiază necesitatea ca Comisia să prezinte o propunere de instituire a unui regim de securizare a aprovizionării la nivel european, care este esențial pentru dezvoltarea, sprijinirea și transferul capabilităților de apărare critice, precum și expresia solidarității și a încrederii dintre statele membre; își exprimă deplinul sprijin pentru lansarea acțiunilor pregătitoare pentru cercetarea în materie de apărare legată de PSAC și proiectul pilot propus de Parlament;
60. îi cere Comisiei să asigure implementarea corespunzătoare a Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația (2015 – -2019) intitulat „Menținerea drepturilor omului în centrul agendei UE”;
61. solicită plasarea unui accent mai apăsat asupra dialogului interreligios urmărind analizarea și înțelegerea evoluțiilor religioase, în scopul promovării toleranței și angajării active în cadrul politicii externe a UE împotriva radicalizării violente și extremiste;
62. evidențiază importanța garanției că sprijinirea democrației, a statului de drept și a respectării universalității și indivizibilității drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt promovate activ prin intermediul tuturor delegațiilor UE, având totodată în vedere strategii specifice fiecărei țări cu privire la drepturile omului;
63. subliniază că, în pachetul privind aviația, principalele priorități sunt strategia privind competitivitatea, o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 868/2004 privind prețurile inechitabile în aviație, precum și o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 privind AESA;
64. subliniază că Regulamentul privind lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (pescuitul INN) constituie un succes și că implementarea sa ar trebui continuată în cursul anului 2016; invită Comisia să asigure coerența tuturor politicilor UE, inclusiv a PCP și a politicii comerciale;
65. remarcă faptul că fluxurile de capital ilicit dinspre țările în curs de dezvoltare se ridică la 1 bilion de dolari pe an, ceea ce reprezintă o sumă de aproape 10 ori mai mare decât valoarea totală a asistenței oficiale pentru dezvoltare acordate; opinează că ajutorul pentru dezvoltare trebuie, în consecință, să se concentreze asupra eforturilor de promovare a bunei guvernanțe, pentru instituirea statului de drept, combaterea corupției și mărirea transparenței și responsabilizării tuturor părților interesate, inclusiv a guvernelor naționale ale țărilor în curs de dezvoltare și a sectorului privat; îi solicită, în consecință, Comisiei să elaboreze o strategie amplă și un plan de acțiune pentru soluționarea acestor probleme în țările în curs de dezvoltare;
66. îi solicită Comisiei să efectueze prima evaluare a setului de instrumente bazat pe drepturi în cooperarea pentru dezvoltare, inclusiv a implementării sale, a acțiunilor concrete desfășurate în acest domeniu și a impactului exercitat de utilizarea abordării bazate pe drepturi; reamintește că obiectivul acestei abordări este acela de a integra toate principiile legate de drepturile omului în activitățile operaționale pentru dezvoltare ale UE, incluzând modalități atât la sedii, cât și pe teren pentru sincronizarea activităților în domeniul drepturilor omului și al cooperării pentru dezvoltare, și utilizarea dialogurilor și condiționărilor legate de drepturile omului ca efect de levier, în sens pozitiv sau negativ (stimulativ sau disuasiv), pentru a încuraja respectarea principiilor și standardelor drepturilor omului prin corelarea acordării ajutorului cu respectarea lor;
67. deplânge faptul că educația, care constituie un mijloc de protejare a copiilor în situații de urgență și de criză, inclusiv calamitățile naturale, rămâne sectorul cel mai subfinanțat, în pofida faptului că numărul copiilor cu vârsta la care ar trebui să urmeze școala primară, dar care nu o frecventează, a fost estimat la 101 milioane, aproape 60 de milioane dintre aceștia trăind în cele 33 de țări afectate în prezent de conflicte armate; cere, în consecință, să fie abordată necesitatea unei mai bune coerențe între politicile UE, precum și nevoia eliminării discrepanțelor dintre asistența umanitară și cea pentru dezvoltare, prin corelarea ajutorului de urgență, a reabilitării și a dezvoltării;
68. atrage atenția asupra faptului că IMM-urile reprezintă forța motrice a creării de locuri de muncă și de bogăție în țările în curs de dezvoltare, generând aproximativ 90% din locurile de muncă; încurajează măsurile urmărind ușurarea poverii normative excesive impuse IMM-urilor în țările în curs de dezvoltare, pentru promovarea, în acest context, a spiritului antreprenorial și inovator și pentru înlesnirea în mai mare măsură a accesului la microcredite și microfinanțare;
69. favorizează includerea dizabilității în cooperarea pentru dezvoltare, în acord cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), ținând seama de faptul că un număr disproporționat de persoane cu dizabilități trăiesc în țări în curs de dezvoltare, multe dintre acestea fiind marginalizate, ducându-și traiul în condiții de pauperitate extremă și nefiind în măsură să se bucure de toate drepturile omului și subliniază că Anul european pentru dezvoltare reprezintă o ocazie ce se ivește o dată într-o generație de a promova drepturile și nevoile tuturor, inclusiv ale persoanelor celor mai vulnerabile și marginalizate și, în particular, ale persoanelor cu dizabilități, printre care copiii, tinerii și femeile cu dizabilități;
O Uniune a schimbărilor democratice
70. îndeamnă Comisia să alinieze legislația tuturor dosarelor pendinte dinainte de Lisabona (procedura de reglementare cu control) la Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește actele delegate și actele de punere în aplicare;
71. își reiterează cererea ca Comisia să prezinte, în temeiul articolului 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o propunere de regulament privind un drept european de procedură administrativă;
72. invită Comisia să evalueze procentul scăzut de inițiative cetățenești europene (ICE) încheiate cu succes, care afectează negativ măsura în care cetățenii acceptă acest instrument de democrație participativă transnațională și să asigure că deciziile privind admisibilitatea ICE corespund competențelor juridice ale UE, și se așteaptă ca Comisia să dea curs în mod corespunzător fiecărei ICE de succes, atunci când și-a luat angajamentul să o facă, și, în general, să abordeze slăbiciunile și limitările acestui instrument printr-o revizuire promptă a Regulamentului privind ICE, cu scopul de a-l transforma într-un instrument credibil, determinant pentru agenda europeană;
73. îi solicită Comisiei să analizeze mai pe larg presupusele încălcări ale legislației UE sesizate prin petiții, consolidând totodată competențele de control comune ale Parlamentului și Comisiei cu privire la transpunerea și punerea în aplicare a dreptului UE de către statele membre, pentru a colabora îndeaproape și în timp util în cadrul investigațiilor relevante și, dacă se consideră necesar, pentru declanșarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, colaborând totodată cu Parlamentul în condiții de deplină transparență; consideră, de asemenea, că acordul interinstituțional ar trebui să oblige autoritățile publice să răspundă pe larg și cu responsabilitate, în termen de trei luni, investigațiilor Parlamentului cu privire la petițiile cetățenilor UE;
74. invită Comisia ca, în contextul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), să prezinte o listă ambițioasă de acte legislative și propuneri de revizuit sau abrogat atunci când se pare că pertinența sau valoarea adăugată a UE nu mai subzistă;
75. constată că angajamentul politic al Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate de a conlucra îndeaproape cu Parlamentul, în special cu Comisia pentru afaceri externe a acestuia (de exemplu, înainte și după reuniunile Consiliului Afaceri Externe) este în curs de a se concretiza;
76. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.