Procedură : 2015/2729(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0659/2015

Texte depuse :

B8-0659/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 09/07/2015 - 12.5
CRE 09/07/2015 - 12.5
PV 16/09/2015 - 13.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0323

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 177kWORD 143k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0656/2015
1.7.2015
PE559.021v01-00
 
B8-0659/2015

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană


referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2016 (2015/2729(RSP))


Bas Eickhout, Igor Šoltes în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2016 (2015/2729(RSP))  
B8‑0659/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei privind programul de lucru al Comisiei pentru anul 2015 (COM(2014)0910),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune” COM(2015)0215),

–       având în vedere „Raportul celor cinci președinți” din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–       având în vedere actualul Acord-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, și în special anexa 4 la acesta,

–       având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât în contextul crizei care nu se mai sfârșește Uniunea Europeană are nevoie de propuneri îndrăznețe pentru întărirea legitimității politice și a încrederii cetățenilor și o cooperare mai strânsă în domeniul politicilor sociale, economice și monetare;

B.     întrucât Președintele Comisiei a avut dreptate să considere că rezultatul ultimelor alegeri europene constituie un apel la schimbare din partea cetățenilor și că este necesar un „nou început”;

C.     întrucât comunicarea Comisiei referitoare la programul său de lucru pentru 2015 este structurată ca un adevărat „program politic”, în jurul unor obiective politice specifice, fapt ce ajută la înțelegerea procesului decizional european și contribuie la o interpretare mai politică a acțiunilor Comisiei;

D.     întrucât acest program împreună cu activitatea Colegiului în primul său an de activitate demonstrează clar existența unor idei preconcepute neoliberale puternice în multe sectoare politice cheie (comerț, ocuparea forței de muncă, agricultură etc.) chiar și în situațiile în care oferă unele idei de pornire valoroase în domenii vitale unde nevoile sunt urgente (registrul lobbiștilor, fiscalitate, eficiența resurselor etc.);

E.     întrucât structura, titlurile și formularea priorităților Comisiei ignoră efectele dezastruoase ale politicilor de austeritate și tratează în mod clar aspectele sociale și de mediu drept chestiuni minore, toate acestea fiind subordonate reluării ipotetice a creșterii economice, fără a ține seama deloc de daunele aduse societății și cetățenilor de agravarea inegalităților și de criza ecologică;

F.     întrucât concentrarea atenției aproape exclusiv asupra unor politici și măsuri economice învechite pune într-un con de umbră trimiterile la justiția și inegalitățile sociale, sănătatea publică, educație, cultură și multe alte domenii care sunt cruciale pentru relansarea activității economice deoarece constituie elementul central și sufletul societăților europene;

G.     întrucât Comisia este apărătoarea tratatelor UE, care consacră dezvoltarea durabilă, justiția socială și solidaritatea, precum și dreptul fundamental al cetățenilor europeni la un mediu curat și la un nivel ridicat de protecție a mediului;

H.     întrucât preocupările legate de spiritul agendei Comisiei pentru „o mai bună reglementare, mai ales când este vorba de acte legislative esențiale în domeniul mediului și în cel social, sunt justificate, ținând cont de pozițiile exprimate de Comisie, mai ales de prim-vicepreședintele său Timmermans;

I.      întrucât, deși dorința de a reduce sarcinile administrative atunci când ele sunt inutile sau caduce este împărtășită de toată lumea, unele recomandări indică clar un program de dereglementare cu scopul distrugerii unor drepturi și/sau standarde europene importante;

J.      întrucât reducerea costurilor globale ale întreprinderilor de conformitate cu reglementările nu se poate face în detrimentul sănătății, siguranței și protecției mediului pe care aceste reglementări le oferă cetățenilor, lucrătorilor și consumatorilor europeni,

Priorități pentru 2016: sustenabilitate, dreptate socială și echitate economică, drepturile fundamentale și cetățenești și mijloace sporite pentru acțiunile la nivelul UE

1.      împărtășește preocuparea Comisiei față de starea actuală dezastruoasă a Uniunii și necesitatea urgentă de a investi masiv pentru a întrerupe tendința actuală de stagnare; consideră regretabil totuși că „noul început” al Comisiei reflectă mai mult prioritățile Europei de dinainte de criză, optând pentru menținerea canonului ortodox de politici economice care a condus la criză și nerecunoscând întrutotul adevăratele nevoi ale Europei secolului XXI și cerințele reale ale europenilor; subliniază în acest context necesitatea unei noi strategii industriale precum RISE (Renașterea industriei pentru o Europă sustenabilă) care combină sustenabilitatea și competitivitatea prin mijloace precum eficiența energetică și a resurselor;

Sustenabilitatea

2.      îndeamnă Comisia să pună sustenabilitatea în centrul oricărei politici economice solide, orientate spre viitor și vizând depășirea crizei și să îi acorde un loc important atât în actualul program de lucru, cât și în cele viitoare, printr-o rubrică specifică dedicată aplicării cuprinzătoare și rapide a celui de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu, și în contextul pregătirilor pentru o nouă strategie de dezvoltare durabilă a UE; consideră că proiectele selectate de fondul de garantare pe care se bazează așa-numitul „plan Juncker” trebuie să răspundă unor asemenea priorități; subliniază faptul că este nevoie de o nouă strategie industrială ambițioasă și cuprinzătoare, deoarece acestui domeniu politic i s-a acordat prea puțină atenție, mai ales în contextul pachetului privind economia circulară; susține insistent că investițiile publice trebuie să se concentreze pe tranziția energetică, IMM-urile ecoinovatoare, cercetare și educație; se opune realocării fondurilor deja destinate unor programe europene, precum fondurile pentru cercetare și inovare din cadrul Orizont 2020, către alte proiecte, de o calitate inferioară sau nesustenabile;

3.      așteaptă din partea Comisiei să propună acte legislative în 2015 în conformitate cu procedura ordinară pentru implementarea cadrului pentru 2030 în domeniul climei și energiei și solicită Comisiei să le prezinte sub forma unui pachet (ETS, Decizia privind partajarea eforturilor, Directiva privind calitatea combustibililor și legislația referitoare la agricultură, păduri și emisiile provenite din alte forme de utilizare a terenurilor); reafirmă necesitatea de a clarifica impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră al diferitelor utilizări ale biomasei forestiere pentru producerea de energie și de a identifica utilizările care pot realiza cele mai mari avantaje în privința atenuării efectelor asupra climei în termene relevante pentru decizia politică și să vină cu propuneri privind criteriile de sustenabilitate aferente utilizării energetice a biomasei;

4.      așteaptă din partea Comisiei să facă în timp util propuneri de acte legislative în conformitate cu procedura ordinară pentru a realiza Uniunea Energetică, inclusiv implementarea unui cadru în domeniul climei și energiei pentru 2030; își reafirmă opoziția față de finanțarea combustibililor fosili și a energiei nucleare;

5.      solicită Comisiei să vegheze la implementarea deplină a Directivei 2009/28/CE privind energia regenerabilă, combinat cu propuneri privind eficacitatea reglementării, inclusiv din partea Parlamentului, pentru a permite îndeplinirea unor obiective pentru 2030 ambițioase și cu caracter obligatoriu în privința energiei regenerabile;

6.      solicită Comisiei, în conformitate cu angajamentele stabilite pentru cel de-Al 7-lea program de acțiune în domeniul mediului, să facă propuneri pentru a extinde cerințele legate de inspecții și criteriile obligatorii privind inspecțiile și supravegherea temeinică din partea statelor membre la o parte mai consistentă a legislației Uniunii în domeniul mediului și să asigure accesul efectiv la justiție în chestiuni de mediu pentru a implementa în întregime Convenția de la Aarhus;

7.      cere ca evaluarea Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) să fie finalizată cât mai curând posibil, permițându-i Comisiei să asigure implementarea completă a acestei legislații și să facă propuneri pentru modificarea sa prin procedura legislativă ordinară înainte de sfârșitul lui 2016; reamintește în acest context promisiunea făcută de Președintele Juncker de a fixa pentru 2030 un obiectiv minim obligatoriu de 30% pentru eficiența energetică și roagă insistent Comisia să țină cont pe deplin, la revizuirea acestor directive, de pozițiile Parlamentului în această privință și de principiul „eficiență energetică mai presus de tot”;

8.      solicită Comisiei să propună un cadru specific pentru combaterea impactului transportului asupra schimbărilor climatice, în regim de urgență; îndeamnă Comisia să finalizeze revizuirea Regulamentului privind emisiile de CO2 provenite de la autovehicule și să prezinte o propunere ambițioasă care să conțină un obiectiv pentru perioada de după 2025; pe lângă aceasta, solicită Comisiei să trateze chestiunea emisiilor provenite de la vehiculele grele;

9.      speră că în 2016 Comisia, pe baza comunicării sale consultative din 2015, să propună o nouă legislație în conformitate cu procedura ordinară privind structura globală a pieței energiei, piața de retail și consumul propriu;

10.    se arată foarte dezamăgit de propunerea prezentată pe 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, care nu tratează problema deficitului democratic binecunoscut în cazul procedurii de autorizare a OMG-urilor, cu toate că Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 prevedea revizuirea procesului decizional de autorizare a OMG-urilor; speră într-o colaborare constructivă a Comisiei cu colegiuitorii pentru a realiza o democratizare veritabilă a procesului de autorizare, inclusiv în cazul cererilor de cultivare a OMG-urilor;

11.    speră într-o colaborare constructivă a Comisiei cu Parlamentul în privința propunerii din decembrie 2013 privind clonarea, pentru a ajunge la un acord care să țină cont de așteptările consumatorilor și de calitatea vieții animalelor, prevăzând, prin urmare, norme stricte pentru alimentele derivate din descendenții animalelor clonate;

12.    solicită înăsprirea și extinderea cerințelor în materie de proiectare ecologică în legislația referitoare la produse, ca parte a unei propuneri noi, mai ambițioase, privind economia circulară, pentru a crește eficiența energetică în faza de producție a ciclului de consum;

Dreptate socială și echitate economică

13.    salută atenția acordată locurilor de muncă verzi, ecoinovării, ecoindustriilor, pachetului privind mobilitatea forței de muncă și pachetului privind capacitatea de inserție profesională, ca o continuare a garanției pentru tineri, dar solicită în consecință acțiuni concrete; se arată preocupat de faptul că prioritatea „declarată” de a crea locuri de muncă nu intră în responsabilitatea DG Ocuparea forței de muncă, ci cade în sarcina unor actori din cadrul Comisiei care nu au experiență în domeniul ocupării forței de muncă și al creării de locuri de muncă, deși acest din urmă domeniu constituie, în realitate, coloana vertebrală a politicilor de ocupare a forței de muncă; pune deci la îndoială angajamentul Comisiei față de crearea de locuri de muncă de calitate care să aducă cu adevărat beneficii cetățenilor, temându-se că este vorba în schimb despre un activism investițional fără potențial de creare de locuri de muncă;

14.    regretă absența persistentă a unor propuneri specifice care să atace problema adâncirii inegalităților și urgența socială provocată de politicile de austeritate, mai ales în țările supuse programului de măsuri impus de Troika; solicită Comisiei să lucreze la un „Plafon de protecție socială” pentru a asigura un nivel minim de protecție socială pentru cetățenii europeni de-a lungul întregii vieții (acces la locuințe la prețuri decente și la îngrijire medicală adecvată, dreptul la îngrijire pentru copii, standarde minime în materie de securitate a veniturilor, inclusiv a pensiilor, sau un nivel minim echivalent de protecție socială etc.)

15.    ia act de propunerea de a adânci UEM și de a o face mai echitabilă; se așteaptă totuși la propuneri mai ambițioase și mai cuprinzătoare, inclusiv la o foaie de parcurs către o capacitate fiscală bine gândită și anticiclică pentru UEM, care ar urma să trateze și șocurile asimetrice, precum și alte propuneri menite să dea obiectivelor europene sociale și de mediu statutul unor obiective bugetare obligatorii din punct de vedere juridic, revizuite și favorabile investițiilor;

16.    remarcă atenția tot mai mare acordată conceptului de bulă a carbonului din partea Băncii Centrale Europene și a Consiliului pentru Stabilitate Financiară; solicită Comisiei să includă această chestiune în Uniunea piețelor de capital și regretă neincluderea sa în Cartea Verde aferentă; solicită Comisiei să prevadă condiții de transparență în privința amprentei de CO2 a investițiilor financiare, de exemplu, în Directiva privind raportarea nefinanciară;

17.    salută primul pas spre o justiție fiscală mai strictă împotriva planificării fiscale agresive și persistente, care privează Europa de resursele sale bugetare legitime și necesare, înăsprind obligația statelor membre de a face schimb de informații în legătură cu reglementările fiscale; consideră totuși vital să se propună modificări la directiva privind societățile-mamă filialele și la directiva privind plata dobânzilor și redevențelor pentru a astupa lacunele existente;

18.    salută resuscitarea ideii privind baza consolidată comună de impozitare a societăților (CCCTB) pe fondul remedierii de urgență ca prim pas a celor mai mari lacune din Directiva privind societățile-mamă și filialele și Directiva privind dobânzile și redevențele;

19.    solicită Comisiei să se folosească de legislația UE privind companiile pentru a impune tuturor companiilor multinaționale obligația transparenței fiscale și a impune cerințe stricte legate de companiile fantomă cu scopul interzicerii efective a acestora;

20.    dorește să contribuie la „strategia pentru o abordare reînnoită și integrată a pieței unice a bunurilor și serviciilor”, în special în ceea ce privește sectoarele cu cel mai mare potențial economic; solicită Comisiei să asigure, ca bază pentru această strategie, niveluri ridicate de siguranță, securitate și protecție a consumatorilor și să asigure transpunerea la timp și aplicarea adecvată a legislației existente înainte de a propune prematur dispoziții noi sau revizuite;

21.    așteaptă cu interes concretizarea promisiunilor făcute de Comisie în cadrul strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, mai ales în ceea ce privește reforma drepturilor de autor, geoblocarea și revizuirea Directivei privind serviciul universal și a Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic; lansează un avertisment în legătură cu punerea în pericol a condițiilor sociale și de muncă în dorința de a reduce costul livrării coletelor și reamintește că serviciile cu un bun raport calitate/preț ar trebui să fie de calitate atât pentru prestatorii, cât și pentru beneficiarii acestor servicii; subliniază necesitatea de a păstra un echilibru între libertatea de expresie și supravegherea și responsabilitatea judiciară atunci când se atacă problema conținuturilor ilegale de pe internet, urmând principiul „mergi pe urma banilor” atunci când se iau măsuri de impunere a respectării dispozițiilor;

22.    solicită Comisiei să reflecteze mai serios asupra modului în care digitalizarea poate determina transformarea ecologică și socială a economiei și a consecințelor sale;

23.    se arată profund îngrijorat de agravarea inegalităților regionale în Europa de la începutul crizei și de aceea regretă că FEIS nu se va axa asupra regiunilor celor mai afectate de lipsa investițiilor și rata mare a șomajului; se așteaptă la o clarificare a poziției Comisiei în ceea ce privește viitorul dimensiunii urbane, agenda teritorială/coeziunea teritorială și speră că ea va examina relația dintre FEIS și politica de coeziune prin evaluarea într-o etapă incipientă a funcționării și utilizării garanției UE;

Drepturile fundamentale și participarea civică

24.    salută Agenda europeană în domeniul migrației, adoptată la 13 mai 2015, care se concentrează pe o serie de inițiative pentru a concretiza o abordare mai holistică a migrației; se opune cu fermitate asocierii dubioase și înșelătoare între migrație și problemele de securitate, așa cum se vede în inițiativa Înaltului Reprezentant de a recurge la acțiuni militare pentru combaterea traficului de ființe umane;

25.    salută propunerea Comisiei de relocare a refugiaților din Italia și Grecia, dar îndeamnă Comisia să elaboreze în continuare instrumente cu caracter obligatoriu pentru o abordare bazată pe apărarea drepturilor omului în privința oamenilor care caută în UE protecție împotriva războiului și persecuțiilor, prin crearea unor modalități funcționale de intrare legală a refugiaților pe teritoriul UE; încurajează Comisia să promoveze partajarea poverii și solidaritatea între statele membre; solicită Comisiei să prezinte, de asemenea, în regim de urgență și în cadrul Agendei europene în domeniul migrației, un plan pentru crearea unor parcursuri legale pentru migrarea forței de muncă;

26.    atrage atenția că mecanismul de apărare a statului de drept propus de Comisie în mai 2014 nu este suficient pentru a rezolva problema încălcării normelor statului de drept și a drepturilor fundamentale în statele membre; solicită Comisiei să prezinte o propunere pentru crearea unui mecanism eficace la nivelul UE pentru apărarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, bazat pe indicatori comuni și obiectivi, pentru a putea efectua o evaluare imparțială, anuală a situației din toate statele membre, care să includă o evaluare din partea Agenției UE pentru drepturile fundamentale, împreună cu mecanisme corespunzătoare cu caracter juridic obligatoriu și de remediere, precum procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor comunitare și procedura de la articolul 7 TUE, pentru a astupa lacunele existente și a permite un răspuns automat și progresiv în fața încălcărilor statului de drept și a drepturilor fundamentale la nivelul statelor membre;

27.    invită Comisia să propună inițiative legislative privind combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a violenței bazate pe gen; invită Comisia să lanseze procedura de aderare a UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), astfel cum a solicitat în mod repetat Parlamentul;

28.    sprijină ferm inițiativa privind un registru obligatoriu de transparență, dar se arată profund îngrijorat de faptul că acesta ar urma să aibă la bază un acord interinstituțional, astfel că registrul nu este aplicabil lobbyiștilor, nefiind deci obligatoriu; reiterează, prin urmare, solicitarea sa privind o propunere legislativă în acest sens; invită Comisia să-și consolideze în continuare acțiunile sale în materie de combatere a corupției și, în special, să se concentreze pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE și pe frauda fiscală din Uniune;

29.    salută inițiativa Comisiei în domeniul transparenței, care include dezvăluirea contactelor dintre comisari, cabinetele acestora, directori generali și lobbyiști; se arată totuși îngrijorat de numărul mare de derogări de la publicare; sugerează Comisiei să înceapă să facă publice aceste reuniuni într-un singur loc, mai degrabă decât pe 89 de site-uri separate de internet;

30.    consideră că este urgentă revizuirea reglementărilor privind ICE, astfel încât să simplifice cerințele tehnice și administrative, să reproiecteze sistemele de colectare online a semnăturilor astfel încât să fie ușor de utilizat și accesibile persoanelor cu handicap, să armonizeze mecanismul de verificare a susținerii din fiecare stat membru, să asigure o mai bună protecție juridică comitetelor cetățenești, să ia în considerare finanțarea ICE prin intermediul bugetului UE pentru a permite monitorizarea adecvată a unei inițiative cetățenești europene de succes și pentru a permite rezidenților europeni proveniți din țări terțe să semneze în țara gazdă, având în vedere că procedurile administrative sunt atât de greoaie și misterioase încât contribuie doar la creșterea ostilității față de proiectul european;

31.    salută sprijinul acordat de Comisie inițiativei miniștrilor Educației din statele membre (la 17 martie 2015, Paris) privind schimbul de bune practici în domeniul educației, al cetățeniei și al prevenirii radicalizării; îndeamnă Comisia să monitorizeze și să ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare această declarație prin urmărirea acțiunilor întreprinse la nivelul statelor membre și prin acordarea unei atenții deosebite proiectelor școlare europene precum Erasmus +, care până în prezent a fost neglijat în noul cadru;

32.    îndeamnă Comisia să sprijine mai mult programul „Europa pentru cetățeni”, cu mai multe mijloace, deoarece acesta este singurul program care permite menținerea unui contact direct cu cetățenii și cu ONG-urile implicate în chestiuni și teme de societate legate de UE;

Mijloace mai bune pentru acțiunile UE

33.    solicită o veritabilă revizuire postelectorală a CFM, și nu doar o analiză tehnică, ca o modalitate de a mobiliza bugetul UE și a contribui astfel la redresarea economiei europene, asigurând succesul strategiei Europa 2020, sprijinind angajamentele internaționale ale UE pentru perioada de după 2015 și abordând problemele de plată din ce în ce mai mari din punct de vedere structural;

34.    îndeamnă Comisia să adopte toate programele operaționale pentru perioada de finanțare 2014-2020, și în cazul adopțiilor pendinte să-și mobilizeze toate resursele pentru a sprijini statele membre în cauză;

Retragerea, REFIT și inițiativa „O mai bună legiferare”

35.    își exprimă profunda îngrijorare cu privire la REFIT în general, cu privire la faptul că activitatea de simplificare a reglementărilor este folosită ca pretext pentru a coborî ștacheta ambițiilor în ceea ce privește chestiuni de importanță vitală pentru siguranța și condițiile decente de viață ale angajaților și consumatorilor sau în ceea ce privește protecția mediului; consideră că simplificarea are legătură cu calitatea și se opune oricărui tip de obiectiv cantitativ în acest sens;

36.    consideră că evaluările de impact nu ar trebui niciodată să înlocuiască deciziile politice sau să provoace întârzieri în procesul legislativ și nu ar trebui să se concentreze numai pe competitivitatea costurilor și a prețurilor și pe potențialii perdanți din piață, ci să se concentreze și pe beneficiile publice, pe inovare, pe potențialii câștigători din piață și pe drepturile fundamentale;

37.    se opune ferm noțiunii de tratament prioritar în procesul legislativ pentru simplificarea și reducerea sarcinii de reglementare, având în vedere că legile ce vizează creșterea nivelului drepturilor politice și sociale ale cetățenilor și îmbunătățirea sănătății și a mediului ar trebui considerate drept prioritare;

38.    observă că Directiva „Păsări” și Directiva „Habitate” sunt incluse în verificarea adecvării care urmează să se încheie în 2016; subliniază în general că acest proces nu trebuie să fie folosit ca pretext pentru reducerea nivelului ambițiilor cu privire la chestiuni de maximă importanță pentru protecția mediului și, în special, cu privire la faptul că aceste directive constituie piatra de temelie a eforturilor Europei de a pune capăt pierderii biodiversității și a reface ecosistemele degradate, și că acest cadru de reglementare este atât modern cât și flexibil, un cadru în care întreprinderile pot să se adapteze și să funcționeze cu succes; se opune, prin urmare, supunerii directivelor unui proces de reexaminare;

39.    salută disponibilitatea Comisiei de a analiza impactul pachetului privind clima și energia 2030 asupra Directivei privind plafoanele naționale de emisie (NEC); consideră, cu toate acestea, că nu este necesară o propunere modificată, însă chestiunea alinierii la politicile privind clima și energia ar trebui abordată în contextul viitoarelor negocieri interinstituționale; reamintește că Directiva privind plafoanele naționale de emisie ar fi trebuit revizuită acum peste 10 ani și că orice întârziere suplimentară reduce nivelul de protecție pentru cetățeni și mediu;

40.    solicită să se finalizeze cât mai curând posibil evaluarea Directivei privind calitatea combustibililor și o reducere emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare cât mai repede cu putință, astfel încât Comisia să facă propuneri de modificare a acestor acte în 2015; încurajează Comisia să integreze mai bine țintele UE în ceea ce privește protecția climei și consumul de energie în politica sa în materie de transporturi, în special în sectoarele transportului rutier, aerian și maritim;

41.    încurajează Comisia să-și intensifice activitatea privind îmbunătățirea legislației și a asigurării respectării drepturilor pasagerilor, pe baza concurenței loiale între diferitele moduri de transport și să includă un cadru coerent de criterii pentru stabilirea corectă a prețurilor și internalizarea costurilor externe în propunerile sale privind pachetul rutier, precum și intensificarea măsurilor pe care le-a adoptat în ceea ce privește reducerea accidentelor mortale și a rănirilor grave în conformitate cu obiectivele UE privind siguranța rutieră; solicită Comisiei ca, atunci când pregătește analiza Cărții albe privind transporturile, să evalueze activitățile pe care le-a realizat în legătură cu obiectivele Cărții albe din 2011 și cele 40 de inițiative conexe;

42.    critică în mod ferm anunțul Comisiei privind retragerea propunerii sale de reexaminare a Directivei 92/85/CEE privind lucrătoarele gravide și concediul de maternitate și intenția sa de a ceda solicitărilor mediului de afaceri; subliniază necesitatea de a revizui Directiva 92/85/CEE a Consiliului în vederea atingerii unor standarde minime adecvate la nivelul UE privind drepturile de concediu de maternitate și paternitate și, îmbunătățirii, prin urmare, a sănătății și siguranței lucrătoarelor gravide sau a lucrătoarelor care au născut de curând sau care alăptează, depășind, astfel, provocările demografice și reducând în același timp inegalitățile între bărbați și femei; ia act de hotărârea Curții Europene de Justiție din 14 aprilie 2015 referitoare la dreptul Comisiei de a retrage o propunere (cauza C-409/13), care reafirmă condițiile specifice ce trebuie îndeplinite de către Comisie, printre altele, prin onorarea obligației sale de a comunica Parlamentului și Consiliului motivele retragerii și de a respecta principiile delegării de competențe, echilibrului instituțional și cooperării sincere, după cum este prevăzut în TUE; prevede, în acest sens, o acțiune în anulare a Parlamentului împotriva Consiliului și Comisiei, în temeiul articolului 263 din TFUE;

43.    sprijină în mod ferm obiectivul Comisiei de a revizui Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului privind exportul tehnologiilor cu dublă utilizare; salută activitățile în curs ale Comisiei și intenția sa de a prezenta o nouă propunere legislativă în prima jumătate a anului 2016; reamintește necesitatea urgentă de a reglementa exportul comercial al tehnologiilor cu dublă utilizare și a aborda exporturile potențial dăunătoare de produse și servicii TIC către țările terțe; invită Comisia să includă garanții eficiente cu scopul de a preveni orice efect negativ al acestor controale la export asupra cercetării, inclusiv asupra cercetării științifice și a cercetării în domeniul securității informatice, care se desfășoară fără intenția de a comite infracțiuni;

44.    consideră că Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă și-a atins limitele și trebuie să fie actualizată, după cum a confirmat recent comisia FEMM în raportul Záborská; invită Comisia să pregătească propuneri legislative care ar înlocui legislația existentă, care este ineficace și inaplicabilă deoarece, în pofida nenumăratelor campanii, obiective și măsuri adoptate în ultimii ani, diferența de remunerare între femei și bărbați continuă să fie semnificativă;

45.    solicită ca propunerea privind secretele comerciale care este în prezent în curs de negociere în comisia JURI să fie retrasă deoarece impactul acesteia asupra drepturilor fundamentale, precum și eventualele sale efecte anticoncurențiale, în special asupra IMM-urilor, nu a fost analizat; subliniază, de asemenea, că actuala propunere generează incertitudine juridică cu privire la dreptul de acces la informații și la mobilitatea lucrătorilor și că lacunele și caracterul ambiguu ale acesteia ar putea fi folosite în mod abuziv pentru a proteja în mod exagerat informații comerciale în detrimentul interesului general;

46.    consideră că o reexaminare cuprinzătoare a strategiei comerciale a UE ar trebui să țină seama de contribuția netă reală la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică și să îmbunătățească coerența acesteia cu obiectivele UE în domeniul dezvoltării, obiectivele privind clima, prioritățile de mediu și standardele privind drepturile omului; îndeamnă Comisia, în plus, să-și modifice practicile privind o dezvăluire democratică completă a documentelor ce susțin procesul de negociere;

47.    salută abordarea bazată pe stimulente față de țările care fac obiectul PEV, bazată pe merite și diferențiere, și invită Comisia, în acest sens, să instituie mecanisme de punere în aplicare a principiului „mai mult pentru mai mult”, care înseamnă, de asemenea, „mai puțin pentru mai puțin” în ceea ce privește țările care nu se arată dispuse să se angajeze într-o relație constructivă cu UE, și să definească clar valorile de referință, indicatorii și criteriile relevante;

48.    regretă faptul că președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a promovat ideea că nu va mai avea loc nicio extindere în următorii cinci ani; consideră că o astfel de afirmație ar putea submina credibilitatea UE în regiunea Balcanilor de Vest, ar putea stabili un precedent periculos și ar slăbi în mod strategic percepția față de Uniune într-o zonă din ce în ce mai instabilă din vecinătatea estică; reamintește decizia luată de șefii de stat și de guvern din UE la Consiliul European de la Salonic din 2003, în care se afirmă că toate țările din Balcanii de Vest au în continuare perspectiva de aderare la UE; amintește că numai o astfel de perspectivă poate să motiveze țările în cauză, țări care sunt înconjurate geografic de state membre ale UE, să întreprindă reformele necesare și să le aducă în concordanță cu acquis-ul UE;

49.    invită Comisia să intensifice asistența, coordonarea, monitorizarea și schimbul de experiență și de bune practici dintre Georgia, Moldova și Ucraina, cu scopul de a accelera punerea în aplicare efectivă a acordurilor de asociere și a consolida integrarea acestor țări în politicile UE;

50.    invită Comisia să prevină utilizarea fondurilor bugetare ale UE pentru apărare sau cercetare cu dublă utilizare astfel cum este în prezent planificat în contextul unui proiect-pilot de cercetare legată de PSAC; îndeamnă Comisia să apere o definiție pur civilă a fondurilor relevante ale UE, cum ar fi Orizont 2020 și fondurile sociale, fondurile regionale și cele structurale; reamintește necesitatea de a reduce în mod semnificativ capacitățile excedentare, gestionarea defectuoasă, corupția, fragmentarea, nivelurile scăzute de transparență în sectoarele de apărare din Europa; încurajează Comisia să exercite presiune asupra statelor membre în vederea punerii corecte în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile publice și solicită măsuri suplimentare cu privire la instituirea unor norme stricte privind piața internă;

Inițiative lipsă

51.    ia act de faptul că nu există nicio comunicare clar definită cu privire la programul de lucru pentru 2016; își exprimă, totuși, profunda îngrijorare că o serie de domenii-cheie, ca și inițiative importante vor fi abandonate în actuala situație; invită deci Comisia să reanalizeze și să includă următoarele propuneri:

–    un „drept de veto social” sau orice alt mecanism capabil să împiedice intrarea în vigoare a legislației UE atunci când impactul acestuia ar aduce prejudicii celor mai săraci, ar adânci inegalitățile sau ar reduce drepturile sociale;

–    o revizuire a Directivei privind timpul de lucru, pentru a elimina posibilitatea de a opta pentru neaplicarea („opt-out”) săptămânii medii de lucru de 48 de ore;

–    o propunere de directivă privind accesul la informațiile publice în statele membre;

–    o propunere de regulament privind securitatea produselor și serviciilor din domeniul tehnologiei informațiilor de pe piața UE;

–    o modificare a reglementărilor UE privind achizițiile publice astfel încât codul sursă pentru fiecare produs sau serviciu din domeniul tehnologiei informațiilor să fie pus la dispoziția autorităților respective;

–    o propunere de finalizare a Uniunii bancare cu o foaie de parcurs spre un cadru comun de garantare a depunerilor;

–    o propunere legislativă pentru a integra eficiența resurselor și costurile unitare de capital într-o procedură consolidată și revizuită privind dezechilibrele macroeconomice, procedură care să fie mai simetrică și mai eficace;

–    o revizuire a Directivei privind auditul, astfel încât companiile de audit să nu poată oferi consiliere fiscală;

–    o revizuire a Directivei privind contabilitatea pentru a extinde obligațiile fiscale defalcate pe țări la întreprinderile din toate sectoarele și, în plus, pentru a impune întreprinderilor obligația de a publica deciziile fiscale de care beneficiază în statele membre și în țările terțe;

–    o nouă propunere legislativă privind accesul la justiție în chestiuni de mediu, pentru a asigura punerea în aplicare a Convenției de la Aarhus în Uniune;

–    o propunere legislativă privind inspecțiile de mediu ca instrument crucial pentru a contribui la aplicarea integrală a legislației de mediu în Uniune;

–    un cadru armonizat și obligatoriu cu privire la explorarea și exploatarea combustibililor neconvenționali prin fracturarea hidraulică în urma evaluării respectivelor recomandări ale Comisiei;

–    comunicarea intitulată „Crearea unui sistem alimentar european sustenabil”, conform acordului dintre comisarii responsabili pentru DG AGRI, DG ENVI și DG SANCO din aprilie 2014;

–    criterii orizontale științifice pentru perturbatorii endocrini, permițând astfel, fără întârzieri suplimentare, îndeplinirea obligațiilor legale ale Comisiei;

–    un nou cadru legal pentru condiții de viață decente pentru animale care să prevadă standarde minime ale UE pentru toate categoriile de animale;

–    o foaie de parcurs a UE pentru deplasarea cu bicicleta însoțită de măsuri de sprijinire și de promovare;

–    o propunere legislativă pentru diversele tipuri de concedii (de paternitate, de adopție, de îngrijire a copilului și filial) pentru a ameliora reconcilierea vieții profesionale, de familie și private, care ar putea, de asemenea, să pună capăt blocajului din Consiliu în ceea ce privește propunerea privind concediul de maternitate;

–    revizuirea legislației existente privind remunerația egală pentru bărbați și femei, dat fiind că este ineficace și inaplicabilă și că, în ciuda numeroaselor campanii, obiective și măsuri din ultimii ani, diferența de remunerare între femei și bărbați continuă să fie semnificativă;

–    un răspuns european cuprinzător la problemele legate de drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTI, sub forma unei strategii sau foi de parcurs a UE împotriva homofobiei și discriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen, după cum au solicitat în mod repetat Parlamentul și statele membre;

–    o propunere legislativă de instituire a unor norme obligatorii privind comportamentul responsabil în afaceri pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în țări terțe care să vizeze transparența deplină a lanțurilor de aprovizionare, concentrându-se, în special, asupra sectorului textilelor;

–    o acțiune de monitorizare pentru a asigura că Planul de acțiune al UE referitor la aplicarea legislației, la guvernare și la schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) rămâne relevant și abordează noile surse de creștere a exploatării ilegale a pădurilor care provin din convertirea pădurilor în plantații agricole, inclusiv o propunere pentru un plan de acțiune al UE privind despăduririle;

–    transformarea efectivă a actualului Cod de bună conduită administrativă într-o reglementare obligatorie pentru a consolida dreptul fundamental în UE la o bună administrare în serviciul public furnizat în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor sale;

–    o inițiativă pentru stabilirea criteriilor de referință pentru deschiderea capitolelor 23 și 24 în vederea pregătirii deschiderii acestor capitole în contextul negocierilor de aderare cu Turcia;

–    o propunere pentru o poziție comună privind ratificarea rapidă de către toate statele membre a amendamentelor de la Kampala la Tribunalul Penal Internațional care definesc crima de agresiune;

–    o propunere legislativă referitoare la protecția la nivel european a avertizorilor de integritate care au scos la iveală nereguli care afectează legislația europeană și/sau cetățenii;

Câteva cuvinte despre metoda de lucru

52.    îndeamnă Comisia să-și exprime în mod clar intenția de a respecta statutul egal al celor doi colegislatori, în special ținând seama de faptul că Parlamentul contribuie la reducerea sarcinii de reglementare, cum a fost cazul propunerii privind materialul vegetal de reproducere (COM/2013/0262 - 2013/0137(COD)); sfătuiește Comisia să nu utilizeze eventualele măsuri de tărăgănare ale Consiliului pentru a ocoli poziția Parlamentului;

53.    subliniază opoziția sa față de orice nou acord interinstituțional care ar compromite rolul Parlamentului în temeiul tratatului, ar impune agenda Comisiei Parlamentului și Consiliului, i-ar supune pe legiuitori unor evaluări ale „experților” în toate etapele și ar subordona deciziile politice la care s-a ajuns în mod democratic altor priorități, cum ar fi simplificarea administrativă sau reducerea sarcinii de reglementare;

54.    consideră că orientările politice ale Comisiei nu pot fi singura bază pentru stabilirea priorităților multianuale, existând în acest caz riscul ca agenda legiuitorului să fie dictată exclusiv de către colegiul comisarilor;

55.    îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile de monitorizare a transpunerii și respectării legislației UE de către statele membre, în special în contextul unei agendei legislative reduse; solicită ca parlamentele naționale să fie implicate de o manieră mai bună și mai sistematică;

56.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Notă juridică - Politica de confidențialitate