Procedură : 2015/2729(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0661/2015

Texte depuse :

B8-0661/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 09/07/2015 - 12.5
CRE 09/07/2015 - 12.5
PV 16/09/2015 - 13.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 243kWORD 225k
1.7.2015
PE559.024v01-00
 
B8-0661/2015

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană


referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2016 (2015/2729(RSP))


Vicky Ford în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2016 (2015/2729(RSP))  
B8‑0661/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere declarația președintelui Comisiei și a prim-vicepreședintelui Comisiei din 16 decembrie 2014 privind programul de lucru al Comisiei pentru 2015,

–       având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât statele membre ale Uniuni Europene se confruntă cu o profundă criză a competitivității într-o economie globală caracterizată de tot mai multe provocări; întrucât doar economiile competitive vor putea crea locuri de muncă, vor putea crește nivelul de trai al cetățenilor lor și vor putea genera prosperitatea care finanțează investițiile pe viitor și furnizează servicii publice; întrucât este necesară punerea unui accent mai puternic pe promovarea concurenței libere și echitabile în vederea realizării obiectivelor ambițioase în materie de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate globală a economiei europene;

B.     întrucât alte regiuni ale lumii cresc mai rapid, cu niveluri ale productivității și inovării aflate în creștere;

C.     întrucât criza datoriilor suverane din zona euro a adus daune mari economiei europene și a cauzat dificultăți considerabile pentru milioane de persoane;

D.     întrucât Europa trebuie să-și asume angajamentul pentru o economie care poate asigura creșterea durabilă, pentru a lăsa moștenire generației viitoare locuri de muncă, și nu datorii;

E.     întrucât prioritățile politice ar trebui adaptate în funcție de resursele financiare disponibile;

F.     întrucât politicile și activitățile UE trebuie să încerce să sprijine și să faciliteze acțiunile statelor sale membre pentru a aborda problematica crizei competitivității, respectând principiile esențiale ale subsidiarității și proporționalității;

G.     întrucât cetățenii Uniunii Europene doresc în mod clar o Europă care să nu impună constrângeri, care să faciliteze cooperarea între statele sale membre în domenii în care aceasta poate aduce valoare adăugată, însă care să se abțină de la a lua măsuri care ar trebui luate de statele membre, de guvernele regionale și locale, de familii și de cetățeni,

1.      salută eforturile inițiale ale Comisiei de a acorda prioritate măsurilor care încurajează crearea de locuri de muncă, creșterea și investițiile; invită Comisia să rămână concentrată asupra acestor obiective și să fie ambițioasă în agenda sa de reforme din cadrul programului de lucru pentru 2016; salută liniile generale ale pachetului Comisiei privind o mai bună reglementare, care include măsuri care vizează reducerea birocrației, promovarea competitivității și oferirea unui răspuns la nevoile întreprinderilor mici; subliniază importanța creării unui mediu în care întreprinzătorii și întreprinderile să fie capabili să creeze noi locuri de muncă, să mențină locurile de muncă în Europa și să recupereze locurile de muncă delocalizate; subliniază importanța creării unui climat în care inovarea și investițiile din partea sectorului privat să poată prospera; consideră că factorii de decizie trebuie să se asigure că legislația încurajează inovarea prin evaluarea impactului pe care legislația privind gestionarea riscului îl are asupra inovației;

2.      subliniază că nu se poate ajunge la o reducere semnificativă a sarcinii administrative impuse cetățenilor şi societăților decât prin reducerea numărului de propuneri legislative şi prin concentrare asupra priorităților majore; invită Comisia să mențină această abordare în 2016 și să reducă numărul propunerilor legislative; invită Comisia să ia măsuri suplimentare în 2016 pentru a reduce costurile generate de sarcinile birocratice, cu ambiția de a reduce sarcina cu 50% până în 2030, și să stabilească un obiectiv pentru reducerea costurilor de asigurare a conformității; solicită introducerea unor evaluări independente pentru a estima sarcina administrativă și costurile pe care le implică adoptarea de noi propuneri;

3.      este ferm convins că eforturile trebuie să se concentreze asupra câtorva priorități-cheie și invită Comisia să nu demareze inițiative neesențiale; subliniază că este important să fie avute în vedere domeniile care asigură o valoare adăugată europeană semnificativă, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității; invită Comisia să coopereze cu statele membre în vederea identificării unor modalități prin care să se asigure punerea în aplicare într-un mod mai eficace a acestor principii; invită Comisia să își asume în mod clar angajamentul de a evalua avizele parlamentelor naționale și, dacă este cazul, ale parlamentelor regionale în cazurile în care sunt manifestate preocupări; sprijină, în acest sens, eforturile depuse de Comisie pentru a conlucra cu parlamentele naționale și, dacă este cazul, cu parlamentele regionale, într-un stadiu incipient al procesului legislativ, precum și o procedură mai fermă „a cartonașului roșu”, pentru a garanta respectarea deplină a principiului subsidiarității;

4.      evidențiază importanța realizării obligatorii a unui test IMM în cazul tuturor viitoarelor propuneri legislative, pentru a se asigura că acest sector, care este atât de vital pentru viitoarea dezvoltare și viitoarea prosperitate a economiilor Europei, este stimulat și nu împovărat; solicită ca microîntreprinderile să fie scutite, pe cât posibil, de aplicarea oricăror acte legislative constrângătoare, în special pentru a încuraja întreprinderile nou-înființate și întreprinzătorii;

5.      solicită realizarea obligatorie a unui test de competitivitate în cazul tuturor viitoarelor propuneri legislative pentru a se asigura că obiectivul central de a garanta că economiile europene rămân competitive pe piețele mondiale reprezintă un criteriu esențial în evaluarea tuturor inițiativelor propuse;

6.      reiterează importanța de a recurge în mai mare măsură la evaluările impactului, care ar trebui realizate pe parcursul întregului ciclu al politicilor și ar trebui să fie documente evolutive, care sunt actualizate atunci când sunt introduse noi modificări semnificative în cursul procesului legislativ; subliniază că niște evaluări exhaustive ale impactului ar trebui să includă o evaluare amănunțită a măsurii în care principiul subsidiarității este respectat, deoarece acest lucru este esențial pentru a ameliora încrederea cetățenilor, care consideră că principiul subsidiarității este un aspect esențial al procesului democratic; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru a garanta că se realizează un control independent eficace al evaluărilor de impact și solicită în special scoaterea Comitetului de analiză a reglementării din subordinea Comisiei, dacă se dorește ca acesta să fie cu adevărat independent, pentru a îndeplini obiectivul care vizează asigurarea unor evaluări independente ale impactului și îmbunătățirea calității legislației UE;

7.      solicită evaluarea, revizuirea și adaptarea regulată a politicilor în vigoare, dacă este cazul, pentru a se asigura că ele răspund nevoilor viitorului și ale unui mediu tehnologic și economic care se schimbă rapid;

8.      sprijină cu tărie măsurile de combatere a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale; subliniază necesitatea de a utiliza mai eficient banii contribuabililor, implicând pe deplin statele membre în abordarea preocupărilor legate de cazurile de gestionare defectuoasă și de fraudă; subliniază importanța realizării unor evaluări sistematice, regulate și independente pentru a garanta faptul că toate cheltuielile efectuate duc la rezultatele dorite într-un mod rentabil; invită Comisia să publice o carte verde în 2016 referitoare la eventuala introducere în Uniunea Europeană a unui organism după modelul Biroului pentru responsabilitate bugetară din Regatul Unit (Office of Budgetary Responsibility), Consiliul superior pentru finanțele publice din Franța (Haut Conseil des finances publiques) sau Organismul de audit al Congresului Statelor Unite (US Government Accountability Office), pe lângă activitatea desfășurată deja de Curtea de Conturi Europeană. regretă faptul că noua Comisie nu a numit un comisar responsabil exclusiv de controlul bugetar, așa după cum a fost solicitat în repetate rânduri de Parlamentul European, și solicită revizuirea acestei situații în 2016;

9.      evidențiază faptul că încheierea unor noi acorduri comerciale este esențială pentru dezvoltarea unui cadru economic european orientat către exterior și competitiv, care este capabil să le ofere beneficii concrete și prețuri mai mici consumatorilor, precum și să genereze noi locuri de muncă; consideră că este esențial să se realizeze rapid progrese privind un TTIP ambițios, echilibrat și cuprinzător care să respecte standardele sociale și cele în materie de mediu și de protecția consumatorilor ale UE, pentru a crea noi oportunități de creștere economică; solicită realizarea de noi progrese în alte negocieri comerciale în cursul anului 2016;

PARTEA 2: PROPUNERI SPECIFICE PENTRU PROGRAMUL DE LUCRU

„Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții”

10.    subliniază rolul esențial al punerii în aplicare a politicii în domeniul concurenței pentru crearea unor condiții de concurență echitabile, care să favorizeze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă și investițiile pentru toți actorii de pe piața unică și la nivelul tuturor modelelor de afaceri, inclusiv al IMM-urilor, respectând pe deplin diversitățile naționale; solicită Comisiei să consolideze cu strictețe normele antitrust și normele privind ajutoarele de stat și controlul concentrărilor economice în vederea realizării unei piețe interne funcționale;

11.    reamintește că acțiunile nelegislative, inclusiv încurajarea soluțiilor orientate către piață și punerea în aplicare eficace a legislației în domeniul concurenței și al pieței unice poate fi cea mai bună modalitate de a realiza progrese în numeroase domenii;

12.    subliniază principiile subsidiarității și proporționalității; invită Comisia să asigure o interpretare strictă a articolului 9 din TFUE și să evite utilizarea sa ca justificare pentru armonizarea legislației muncii și a legislației în domeniul social la nivelul UE;

13.    evidențiază necesitatea de a garanta că criteriile de eligibilitate ale Fondului european de investiții strategice sunt aliniate, dacă este cazul, la legislația europeană privind TEN-T, Mecanismul pentru interconectarea Europei și fondurile structurale și de investiții europene;

14.    salută noul pachet privind o mai bună reglementare, ca un important pas în direcția reducerii sarcinii de reglementare, și încurajează stabilirea unor obiective mai ambițioase în acest sens pentru a elimina barierele din calea întreprinderilor și a le permite să se dezvolte și să creeze locuri de muncă; sprijină măsurile adoptate în cadrul Pachetului Comisiei privind o mai bună reglementare de a reduce birocrația, de a promova competitivitatea - inclusiv un test de competitivitate - și de a răspunde la nevoile micilor întreprinderi;

15.    solicită totuși scoaterea Comitetului de analiză a reglementării din subordinea Comisiei, dacă se dorește ca acesta să fie cu adevărat independent, pentru a îndeplini obiectivul care vizează asigurarea unor evaluări independente ale impactului și îmbunătățirea calității legislației UE;

16.    subliniază importanța realizării unor evaluări ale impactului aprofundate în cazul actelor delegate și al actelor de punere în aplicare pentru a evalua posibilele implicații;

17.    îndeamnă Comisia să introducă o dimensiune digitală în evaluările sale ale impactului și în legislația europeană în vigoare pentru a se asigura că aceasta este adecvată scopului în era digitală, neutră din punct de vedere tehnologic și orientată spre viitor, sprijinind, în același timp, inovația și IMM-urile;

18.    invită Comisia să își asume angajamentul de a îndeplini obiectivul de reducere a costurilor pentru asigurarea conformității;

19.    consideră că principiile unei mai bune regelemntări ar trebui să se aplice deciziilor privind legislația secundară, precum și celor privind legislația primară; solicită Comisiei și agențiilor sale ca actele delegate și actele de punere în aplicare să fie însoțite, dacă este cazul, de o evaluare obligatorie a impactului, inclusiv să publice un proiect de măsură și să organizeze o consultare transparentă cu actorii și părțile interesate; salută anunțul făcut de Comisie referitor la transparența în consultarea cu părțile interesate și o încurajează să se asigure că aceasta este garantată pe tot parcursul procesului legislativ;

20.    sprijină introducerea grupului REFIT, care poate contribui în mod semnificativ și pozitiv la îmbunătățirea punerii în aplicare la fața locului a legislației UE, la monitorizarea sarcinilor administrative și de reglementare sau a consecințelor nedorite care decurg din asumarea obligațiilor impuse la nivelul UE, precum și la soluționarea acestora;

21.    subliniază că grupul REFIT ar trebui să fie eficient și să ofere răspunsuri rapide și să stimuleze oportunitățile în diferite sectoare în întreaga Europă; subliniază că propunerile făcute de acest grup ar trebui luate în considerare cu seriozitate de către Comisie și abordate de aceasta în conformitate cu principiul „conformare sau justificare”;

22.    subliniază că grupul ar putea servi drept platformă pentru întreprinderi sau pentru grupurile colective care activează la nivel național și în Europa pentru a aduce o contribuție directă sprijinind principiile unei mai bune reglementări și contribuind la reducerea birocrației din sectorul lor;

23.    salută decizia Comisiei de a nu recurge la o consultare interservicii în lipsa unui aviz pozitiv din partea Comitetului de analiză a reglementării; ia act totuși de importanța consecvenței și a faptului că trebuie să existe o consecvență între propunerea finală și evaluarea impactului și că acestea trebuie să reflecte, prin urmare, orice modificare introdusă în etapa de consultare interservicii; consideră, prin urmare, că avizul pozitiv al Comitetului de analiză a reglementării este esențial pentru a însoți propunerea legislativă finală prezentată colegiului, și nu doar proiectele prezentate într-un stadiu incipient;

24.    consideră că avantajele Comitetului de analiză a reglementării ar putea fi fructificate mai bine dacă acesta ar funcționa ca organism comun al celor trei instituții, contribuind nu doar la lucrările pregătitoare ale Comisiei, ci și la elaborarea de analize ale evaluării impactului pe parcursul întregului proces legislativ;

25.    subliniază că este important ca Comisia să fie prezentă la reuniunile comisiilor din cadrul Parlamentului European, pentru a prezenta fiecare propunere și evaluarea impactului aferentă; subliniază că aceasta ar trebui să includă o dezbatere privind evaluarea de către Unitatea de evaluare a impactului din cadrul Parlamentului, în caz de discrepanțe;

26.    subliniază rolul util al Unității de evaluare a impactului din cadrul Parlamentului în evaluarea modificărilor substanțiale aduse propunerii inițiale ale Comisiei;

27.    ia act de faptul că s-ar putea recurge în continuare la o perioadă de reflecție, după încheierea negocierilor, dar înainte de votul final, pentru finalizarea evaluării impactului și a analizei subsidiarității;

28.    își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că negocierile dintre partenerii sociali nu au ținut pasul cu Agenda UE privind o mai bună reglementare; invită Comisia și partenerii sociali să adopte instrumente mai inteligente de reglementare, să folosească în mai mare măsură evaluările impactului în negocierile lor și să transmită toate acordurile care propun măsuri legislative Comitetului de analiză a reglementării din cadrul Comisiei;

29.    subliniază că este important să se garanteze că toate inițiativele sau revizuirile viitoare propuse de Comisie în domeniul sănătății și al siguranței se bazează pe dovezi științifice solide; invită Comisia să ia în considerare beneficiile pe termen lung ale unei abordări fără caracter legislativ, care să se concentreze pe îmbunătățirea orientării, educarea angajatorilor și implicarea lucrătorilor în realizarea unei schimbări sustenabile;

30.    solicită Comisiei să acorde prioritate măsurilor adoptate în domeniile identificate ca fiind în clasamentul celor mai constrângătoare 10 legi pentru IMM-uri, inclusiv Directiva privind timpul de lucru și Directiva privind agenții temporari;

31.    evidențiază buletinul trimestrial al Comisiei privind ocuparea forței de muncă și situația socială (martie 2015); invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a eradica rigiditățile existente de pe piața muncii în întreaga Uniune, să sprijine și să dezvolte modalități mai flexibile de organizare a muncii și să promoveze reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie;

32.    solicită Comisiei să prezinte urgent evaluarea impactului referitoare la Directiva privind timpul de lucru;

33.    evidențiază tendința recentă a întreprinderilor de a-și readuce producția și serviciile în Europa și oportunitățile create de acest fapt pentru crearea de noi locuri de muncă; invită Comisia să analizeze modul în care UE poate ajuta întreprinderile să profite de oportunitățile oferite de această „repatriere” a activităților;

34.    solicită Comisiei să își intensifice eforturile de retragere a propunerilor legislative care nu se bucură de susținere din partea Consiliului și consideră, în acest context, că retragerea Directivei privind concediul de maternitate este corectă, recunoscând totodată dreptul statelor membre de a adopta dispoziții care depășesc cerințele minime ale legislației UE; regretă că propunerea de directivă privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru lucrătoarele gravide sau lucrătoarele care au născut recent sau care alăptează nu s-a concentrat mai mult pe aspecte referitoare la sănătatea și securitatea la locul de muncă, principalul aspect avut în vedere fiind concediul de maternitate obligatoriu;

35.    salută exercițiul REFIT propus care vizează testarea adecvării reglementărilor Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale pentru era digitală și invită Comisia să se asigure că procesul de revizuire este realizat cu rigoare, în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări, permițând o consultare publică amplă și în timp util pentru a garanta că opiniile consumatorilor și ale părților interesate din industrie sunt luate în considerare în mod corespunzător;

Legislația europeană comună în materie de vânzare

36.    salută obiectivul Comisiei de a retrage propunerea privind o legislație europeană comună în materie de vânzare; salută intenția de a propune norme comune focalizate pentru conținutul digital și ia act de propunerea de a introduce „opțiunea dreptului național” și armonizarea focalizată ca mecanism de reducere a barierelor din calea comerțului transfrontalier, dar insistă asupra necesității unei abordări bazate pe elemente concrete și a consultării părților interesate, în special în ceea ce privește impactul asupra protecției oferite în prezent consumatorilor în temeiul dreptului național, precum și asupra necesității despăgubirilor în caz de neconformitate a contractului pentru vânzările online;

Regulamentul financiar și uniunea piețelor de capital

37.    subliniază importanța unui sector competitiv al serviciilor financiare care să ofere consumatorilor produse benefice și informații transparente; subliniază că acest lucru va crește încrederea consumatorilor în produsele legate de servicii financiare;

38.    salută planul Comisiei de a evalua impactul global al Regulamentului financiar; încurajează Comisia să elimine, în contextul programului REFIT, actele legislative inutile și/sau depășite;

39.    salută ideea unei uniuni a piețelor de capital (UPC) și așteaptă ca consultările să se finalizeze în timp util și în mod coerent; subliniază că este necesar să se evalueze impactul cumulat al legislației economice în scopul identificării neconcordanțelor legislative care ar putea acționa ca bariere în calea unei UPC, acordându-se o atenție specială IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie; solicită ca toate propunerile de noi acte legislative să facă obiectul unei evaluări detaliate a impactului și al unei analize costuri-beneficii, asigurându-se faptul că se prezintă propuneri numai dacă efectele preconizate nu pot fi realizate prin mijloace nelegislative;

40.    solicită ca accentul să rămână în continuare pe consolidarea fiscală favorabilă creșterii; consideră că stimularea investițiilor nu ar trebui văzută drept o alternativă la reformele structurale necesare;

41.    invită Comisia să recunoască faptul că diversitatea modelelor de afaceri și a piețelor financiare existente în statele membre poate reprezenta un avantaj care merită să fie protejat în ansamblul Europei; subliniază că orice regulament financiar trebuie să respecte principiile subsidiarității și proporționalității;

42.    așteaptă propunerea de redresare și rezoluție a infrastructurilor de piață critice pentru a asigura protecția adecvată a activelor investitorilor în cadrul acestor entități; observă că angajamentele globale care transferă produsele derivate comercializate bilateral în infrastructura de piață multilaterală sporesc stresul la care sunt supuse aceste instituții; este de acord, prin urmare, că instituțiile financiare de importanță sistemică trebuie să demonstreze o guvernanță adecvată și un bun management al riscului spre binele sistemului în general;

43.    consideră că, pentru a simplifica fluxurile de investiții transfrontaliere, ar trebui acordată o atenție specială microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, în special în ceea ce privește eliminarea obstacolelor administrative;

Combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale

44.    salută eforturile Comisiei și statelor membre de a promova activ lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale, inspirându-se din expertiza OCDE în încurajarea bunei guvernanțe fiscale în toate forumurile internaționale relevante;

45.    consideră că politica fiscală este o competență a statelor membre și, prin urmare, salută recunoașterea de către Comisie a responsabilității statelor membre pentru sistemele lor de impozitare; subliniază că orice propunere viitoare trebuie să fie comparată și în conformitate cu măsurile adoptate la nivel mondial în domeniul fiscal;

46.    observă că este de dorit să se desfășoare schimburi de informații pertinente între autoritățile fiscale și încurajează statele membre să se implice în astfel de schimburi cu scopul de a asigura transparența necesară și condiții de concurență echitabile;

47.    consideră că o utilizare mai eficientă a structurilor existente ale UE pentru a ameliora lupta împotriva fraudei în materie de TVA, de exemplu prin creșterea numărului de entități care au acces la informațiile cu privire la TVA ce au făcut obiectul unor schimburi în cadrul Eurofisc și Europol, are potențialul de a îmbunătăți lupta împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

Cercetarea și politica spațială

48.    subliniază continuarea implementării programului Orizont 2020, în special eforturile către o mai bună concentrare asupra concretizării cercetării de talie mondială în produse și servicii care pot contribui la relansarea competitivității economiilor europene;

49.    observă că programele Galileo și Copernicus sunt programe spațiale emblematice cu o valoare adăugată europeană; invită Comisia să utilizeze în mod eficient mijloacele financiare alocate în cadrul CFM pentru a asigura finalizarea infrastructurii lor, precum și utilizarea/comercializarea lor cu succes;

50.    își exprimă îngrijorarea cu privire la Directiva privind difuzarea datelor satelitare de observare a Pământului în scopuri comerciale, din cauza justificării insuficiente și a posibilității de a reprezenta o povară pentru piața europeană a datelor satelitare de înaltă rezoluție; invită Comisia să analizeze din nou dacă propunerea respectivă de directivă ar trebui să fie retrasă;

Infrastructura transporturilor

51.    subliniază necesitatea de a dezvolta în mod prioritar rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și coridoarele rețelei centrale, pentru a crea o legătură între rețelele de transport din toate regiunile UE și a rezolva probleme precum lipsa unei infrastructuri adecvate, accesibilitatea și interoperabilitatea scăzută dintre părțile estice și cele vestice ale UE; subliniază importanța punerii în aplicare depline a programului de acțiune NAIADES II, cu accent pe îmbunătățirea infrastructurii, inovare și liberalizarea pieței, întrucât dezvoltarea în continuare a căilor navigabile interioare și a transportului pe aceste căi în Europa este esențială;

52.    așteaptă clarificări cu privire la propunerile din pachetul „ Aviație ” și subliniază că legislația respectivă ar trebui să fie adecvată scopului pentru a fi în beneficiul sectorului aviației sprijinind crearea de locuri de muncă, reducerea impactului asupra mediului și reducerea consumului de combustibil și a prețurilor biletelor, și ar trebui, totodată, să permită industriei aeronautice din UE să concureze în condiții de egalitate; subliniază că este extrem de important ca punerea în aplicare a cerului unic european să fie accelerată (inclusiv dezvoltarea în continuare a SESAR și crearea blocurilor funcționale de spațiu aerian);

53.    ia act de intenția Comisiei de a retrage propunerea privind serviciile de handling la sol și subliniază că monopolurile care persistă în cadrul anumitor aeroporturi mari din UE ar trebui să fie abordate ținând în cont în mod corespunzător de acele state membre în care serviciile de handling la sol au fost deja liberalizate; solicită consolidarea liberalizării și concurenței prin creșterea numărului de furnizori de servicii la aeroporturile mari din UE, deoarece aceasta va îmbunătăți eficiența și calitatea operațiunilor aeroportuare și va reduce prețurile pentru utilizatorii aeroporturilor și pasageri; subliniază, cu toate acestea, că orice nouă propunere nu ar trebui să includă aspectele sociale, și nici nu ar trebui să stabilească standarde minime de calitate pentru serviciile de handling la sol;

54.    este de acord cu retragerea propunerii privind tarifele de securitate aviatică, care nu mai este de actualitate; își exprimă scepticismul cu privire la viitorul acestei propuneri, deși este de acord cu faptul că tarifele de securitate aviatică ar trebui să fie echitabile și proporționale, date fiind numeroasele dificultăți ale propunerii, inclusiv domeniul de aplicare al directivei, chestiunea privind corelarea cu costurile și finanțarea din partea statului; consideră că principiile comune pentru perceperea tarifelor de securitate la aeroporturile din Uniune ar trebui aliniate cu Directiva privind tarifele de aeroport; reamintește că politica de coeziune, cu peste o treime din bugetul UE, este în prezent principalul instrument de investiții al UE și recunoaște contribuția sa pozitivă la reducerea disparităților regionale din întreaga UE atunci când este însoțită de reforme politice, instituționale și de infrastructură simultane;

Dezvoltare regională

55.    consideră că, în perioada vizată de acest program de lucru al Comisiei Europene, fondurile de dezvoltare regionale ar trebui să sprijine statele membre să realizeze reformele economice dure, dar esențiale care sunt necesare pentru creșterea competitivității;

56.    ia act de angajamentul Comisiei de a îmbunătăți executarea, absorbția și eficacitatea fondurilor structurale și de a aplica noile norme referitoare la fondurile structurale din perioada 2014-2020 cât mai curând și în cele mai bune condiții posibile; subliniază importanța simplificării pentru consolidarea accesibilității acestor fonduri și eliminarea neregulilor și a fraudelor;

57.    subliniază faptul că exercitarea noii competențe a Comisiei Europene de a solicita reprogramarea sau suspendarea fondurilor structurale ar putea avea un impact financiar negativ asupra autorităților regionale sau locale; reamintește, în acest sens, că autoritățile responsabile de punerea în aplicare a programelor din cadrul politicii de coeziune a UE nu sunt responsabile de deficitele naționale și nu ar trebui să fie penalizate pentru ele;

58.    sprijină aplicarea unor strategii macroregionale direcționate corespunzător ca instrument, susținut de Consiliul European, prin care să se utilizeze mai inteligent resursele financiare existente și să se îmbunătățească eficacitatea FEIS; observă că strategiile macroregionale pot contribui la soluționarea problemelor comune cu care se confruntă anumite zone geografice, fără a fi necesară crearea unor noi instituții de mari dimensiuni;

59.    încurajează Comisia să sprijine în continuare eforturile statelor membre de a reduce decalajul digital și de a asigura accesul la bandă largă de mare viteză în zonele urbane și rurale, creând astfel un mediu mai favorabil pentru antreprenoriat, IMM-uri, crearea de locuri de muncă și accesul la distanță la servicii de bază, inclusiv la educație și formare, în zone în care infrastructura de transport public este limitată;

O piață unică digitală conectată

60.    ia act de Strategia privind piața unică digitală pentru Europa și foaia de parcurs a inițiativelor conexe, care au fost prezentate recent; susține acordarea de prioritate pieței unice digitale date fiind oportunitățile pe care activitățile digitale le pot genera în materie de locuri de muncă, crearea de noi întreprinderi și inovare și recunoaște importanța transformării digitale a industriei UE pentru crearea de locuri de muncă, stimularea productivității, creșterea competitivității și, prin urmare, generarea de creștere economică;

61.    reamintește că, în ultimii ani, noile propuneri legislative au fost adesea blocate; recomandă ca, înainte de a face noi propuneri legislative, Comisia să analizeze cele mai bune practici la nivelul statelor membre, să fie deschisă la măsurile propuse de sectorul vizat, să se concentreze pe aplicarea legislației existente, să modernizeze legislația națională sau europeană existentă în cazurile în care este necesar, eliminând metodic lacunele rămase, și să apeleze la noi acte legislative doar atunci când este absolut necesar;

62.    consideră că eliminarea birocrației și a obstacolelor normative sau de altă natură nejustificate sau disproporționate trebuie să constituie o prioritate pentru Strategia privind piața unică digitală, cu scopul de a fructifica la maximum potențialul unei transformări digitale a industriei și al comerțului electronic transfrontalier; consideră că ar putea fi luate în considerare măsuri mai specifice pentru a consolida încrederea consumatorilor în achiziționarea de bunuri și servicii digitale în întreaga UE;

63.    recunoaște angajamentul Comisiei de a valorifica potențialul economiei digitale concentrându-se pe trei piloni, vizând un mai bun acces pentru consumatori și întreprinderi, un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea serviciilor digitale și o societate și o guvernare electronice; subliniază, în același timp, necesitatea ca legiuitorii să încerce mai degrabă să stabilească la nivelul UE un cadru general, decât să propună un plan universal pentru economia UE; subliniază dimensiunea internațională a piețelor digitale și necesitatea de a colabora cu autoritățile de reglementare de la nivel mondial în materie de concurență, siguranță și securitate;

64.    recomandă ca standardele europene în materie de TIC să fie consecvente cu standardele internaționale și cu specificațiile tehnice recunoscute la nivel mondial și, atunci când este posibil, să fie promovate ca standarde internaționale;

65.    sprijină eforturile Comisiei de a finaliza Regulamentul UE privind protecția datelor; solicită, în acest sens, ca orice reforme ale legislației privind protecția datelor să fie proporționale și fezabile, să protejeze consumatorii și drepturile la viață privată, precum și să permită întreprinderilor, economiei și inovării să prospere; subliniază necesitatea de a se asigura că utilizarea comercială a datelor comerciale digitale este coerentă cu protecția datelor industriale și cu caracter personal, precum și cu protecția vieții private;

66.    susține un internet liber, deschis și transparent, recunoscând necesitatea unor măsuri care să sprijine cerințele tehnice; așteaptă revizuirea planificată a cadrului de reglementare a telecomunicațiilor și atrage atenția asupra necesității unei revizuiri la timp a Directivei privind serviciile universale; recunoaște că este esențial pentru politica din domeniul concurenței să se asigure condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii economici și să nu se abuzeze de pozițiile dominante, în detrimentul consumatorilor și al concurenților; ia act de competența statelor membre în ceea ce privește spectrul radio și îndeamnă, prin urmare, Comisia să analizeze măsuri productive de altă decât normative care să îmbunătățească cooperarea și să permită o atribuire mai eficace a spectrului radio în UE;

67.    evidențiază îngrijorări profunde legate de măsurile fiscale în economia digitală, în special de taxa pe valoarea adăugată (TVA); salută intenția Comisiei de a propune să se introducă o măsură comună de simplificare la nivelul UE (un plafon pentru TVA) pentru a ajuta întreprinderile mici din domeniul comerțului electronic;

Drepturi de autor

68.    salută eforturile depuse pentru dezvoltarea și modernizarea legislației UE a drepturilor de proprietate intelectuală, în special în domeniul drepturilor de autor, pentru a o adapta la era digitală; subliniază necesitatea de a combate impactul negativ pe care pirateria digitală îl are asupra valorii și asupra ocupării forței de muncă în sectoarele creative și culturale;

69.    subliniază că consumatorii ar trebui să fie în măsură să acceseze conținutul disponibil legal în condiții echitabile și rezonabile în întreaga UE, iar creatorii ar trebui să fie remunerați în mod corespunzător, dar că licențele paneuropene obligatorii nu sunt soluția adecvată pentru opțiunile consumatorilor sau pentru titularii de drepturi, ci ar trebui analizate, de asemenea, soluții bazate pe piață; consideră că drepturile de autor ar trebui să își păstreze funcția primară, și anume aceea de a le permite creatorilor să fie recompensați pentru eforturile lor pe baza utilizării lucrărilor lor de către alte persoane;

70.    solicită o abordare specifică care să fie bazată pe dovezi solide, printre care o analiză juridică și economică detaliată, care să includă dialogul cu părțile interesate ce menține un echilibru între interesele consumatorilor, utilizatorilor, creatorilor și titularilor de drepturi și încurajează creativitatea și spiritul antreprenorial, un element vital pentru industriile culturale și creative și agenda Comisiei pentru creștere și locuri de muncă; subliniază necesitatea de a respecta subsidiaritatea și diversitatea culturală; subliniază, în acest context, că importanta contribuție a metodelor tradiționale de promovare a culturii regionale și europene nu ar trebui să fie obstrucționată de propunerile de modernizare sau de reformă și că schimbările ar trebui să fie coerente cu dreptul internațional pe care se bazează elementele fundamentale ale drepturilor de autor;

71.    subliniază că protejarea drepturilor de autor va fi crucială pentru sprijinirea creșterii și că, prin urmare, ar trebui să se acorde prioritate încălcărilor la scară comercială; consideră, în acest context, că nu ar trebui trecut cu vederea rolul tuturor celor implicați, inclusiv al furnizorilor de IP și de plăți, în combaterea încălcărilor drepturilor de autor;

72.    solicită Comisiei să ofere asistență pentru ratificarea rapidă a Tratatului de la Marrakesh pentru a facilita accesul la cărți al persoanelor cu deficiențe de vedere; subliniază, de asemenea, că este necesar să se facă în continuare progrese pentru a facilita accesul la conținut al persoanelor cu deficiențe în general, nu numai cu deficiențe de vedere;

73.    încurajează revizuirea așa-numitului concept de „refugiu” (safe harbours), care scutește în prezent companiile pasive de găzduire de aplicarea legislației și răspundere în materie de drepturi de autor; remarcă faptul că în era avansată a internetului acest lucru poate avea un impact negativ asupra titularilor de drepturi, reducându-le capacitatea de a negocia licențe cu platformele digitale și diminuând, astfel, veniturile artiștilor și afectând sustenabilitatea și creșterea în acest sector;

O uniune a energiei rezistentă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor

74.    salută ambiția din spatele uniunii energiei și are convingerea că o mai bună coordonare a politicii din acest domeniu la nivelul UE oferă posibilitatea de a remedia abordarea fragmentată care a dus în trecut la o serie de politici contradictorii;

75.    subliniază importanța accesibilității economice, sustenabilității și securității aprovizionării cu energie; consideră că politica privind concurența are o importanță vitală pentru a încuraja și a degrupa piața și pentru a aborda actuala fragmentare a pieței; remarcă faptul că ajutoarele de stat ar trebui să fie reglementate în același spirit ca în orice alt domeniu;

76.    salută eforturile depuse pentru instituirea unor programe sustenabile de eficiență energetică, evidențiază importanța raportului Parlamentului referitor la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică, care va oferi o perspectivă mai bună asupra măsurilor introduse în diversele state membre, și insistă că este important să se asigure că cerințele de eficiență energetică sunt rentabile pentru consumatorii finali;

77.    așteaptă detalii suplimentare și propuneri specifice legate de uniunea energiei; consideră că realizarea pieței interne a energiei trebuie să fie pilonul central al uniunii, pentru a promova securitatea, diversificarea și prețurile competitive prin îmbunătățiri ale infrastructurii și interconectorilor transfrontalieri;

78.    consideră că mecanismele bazate pe piață trebuie să fie completate de mecanisme de solidaritate tangibile și ambițioase, cum ar fi o gestionare mai eficiență a crizelor la nivelul UE și la nivel transfrontalier, o mai bună utilizare a depozitelor de GNL și gaze și a mecanismelor de rezervă de capacitate virtuală, inclusiv a Regulamentului privind securitatea alimentării cu gaz, care va fi revizuit la sfârșitul lui 2015;

79.    invită statele membre și Comisia să coopereze pentru a stabili dacă se poate ajunge la un nivel de transparență mai ridicat privind acordurile interguvernamentale, ținând seama de natura sensibilă a propunerilor anterioare din acest domeniu; recunoaște totuși că Comisia poate să participe, pe bază de invitație, la negocierile privind energia dintre unul sau mai multe state membre și țări terțe; solicită Comisiei să elaboreze câte o listă cu clauze pozitive și, respectiv, negative din acorduri, cum ar fi interdicțiile la export și clauzele de destinație;

80.    încurajează Comisia să se asigure că dezvoltarea unor surse de energie autohtone constituie un element-cheie al uniunii energiei; reamintește totuși Comisiei că este de competența statelor membre să își stabilească propriul mix energetic și că orice politică viitoare de decarbonizare și de reducere a emisiilor de carbon trebuie să țină seama de necesitatea de a asigura securitatea și diversificarea energetică, nu sustenabilitatea în izolare, așa cum s-a întâmplat în trecut;

81.    subliniază, date fiind evenimentele din Ucraina, că securitatea energetică trebuie să fie consolidată prin diverse măsuri, cum ar fi diversificarea furnizorilor, îmbunătățirea eficienței energetice pentru a reduce consumul, utilizarea sporită a surselor autohtone de energie și investiții substanțiale în infrastructură;

82.    ia act, în contextul cadrului strategic pentru uniunea energiei, de acordul l-a care s-a ajuns la Consiliul European din octombrie 2014 privind politica climatică și energetică pentru 2030, remarcând îndeosebi absența unor ținte obligatorii în materie de energie regenerabilă pentru fiecare stat membru, deoarece actualele ținte s-au dovedit inflexibile și costisitoare și au încetinit investițiile în alte tehnologii cu emisii reduse de carbon, cum ar fi captarea și stocarea dioxidului de carbon; insistă totuși că, în acest context, este imperativ să fie menținute dispozițiile de protejare a sectoarelor industriale supuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

83.    recunoaște că sursele interne de energie pot aduce o contribuție fundamentală la securitatea energetică a UE și la impunerea unei economii cu emisii reduse; consideră, în acest sens, că uniunea energiei trebuie să reflecte necesitatea ca UE să utilizeze toate sursele de energie cu emisii reduse sau mai mici de care dispun statele membre, cu respectarea libertății de decizie a statelor membre în ceea ce privește mixul lor energetic și exploatarea resurselor lor interne, fie ele fosile, reînnoibile sau nucleare;

O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată

84.    salută eforturile Comisiei de a asigura un mediu mai favorabil pentru crearea de locuri de muncă în UE; subliniază importanța reformelor structurale necesare pentru abordarea următoarelor chestiuni: necorelarea competențelor, antreprenoriatul, demografia, accesul pe piață, accesul la finanțare, rigiditatea pieței muncii, costurile administrative și reducerea birocrației;

85.    reiterează importanța aprofundării pieței unice pentru a îndepărta barierele din calea liberului schimb; solicită ca programul Comisiei pentru o mai bună reglementare să se concentreze pe asigurarea unui mediu de afaceri european sănătos, prin reducerea birocrației, îndepărtarea sarcinilor excesive impuse de reglementări și a obstacolelor din calea investițiilor și încurajarea adoptării unui număr minim de noi acte legislative;

86.    subliniază că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a stimula investițiile în sectorul privat; consideră că este crucial să fie în continuare îndepărtate obstacolele din calea investițiilor în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește investițiile pentru întreprinderile mici și mijlocii;

87.    salută confirmarea de către Comisie a tuturor acțiunilor din cadrul REFIT care urmează a fi întreprinse cu scopul de a ușura sarcina de reglementare; invită Comisia să își mențină angajamentele asumate în comunicarea sa;

88.    subliniază că este important ca toate propunerile legislative și normative să se bazeze pe dovezi din partea întreprinderilor și a altor experți și părți interesate; așteaptă explicații din partea Președintelui Comisiei cu privire la cele întâmplate în legătură cu noul său grup consultativ științific la nivel înalt; reamintește că consultanța științifică trebuie să fie independentă și de o calitate suficientă pentru a le impune legislatorilor și factorilor de decizie să dea socoteală pentru decizii și propuneri;

89.    salută decizia Comisiei de a institui platforma REFIT pentru desfășurarea dialogului care are loc cu statele membre și părțile interesate în legătură cu îmbunătățirea legislației UE, în contextul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională; este încurajat de angajamentul puternic al Comisiei față de ușurarea poverii de reglementare impuse statelor membre și întreprinderilor mici, prin confirmarea retragerii a 73 de propuneri legislative în curs; consideră că un nou început este soluția adecvată pentru multe domenii de politici; atrage atenția că, atunci când propunerile sunt retrase pentru a fi înlocuite cu unele noi, inițiativele respective nu ar trebui să îngreuneze sarcinile impuse persoanelor și întreprinderilor vizate;

O uniune economică și monetară mai profundă și mai justă

90.    remarcă faptul că studii economice recente au identificat ratele reduse ale creșterii și inflația scăzută drept o problemă de lungă durată în statele din zona euro, spre deosebire de statele din afara ei; solicită o analiză detaliată a situației economice a zonei euro; solicită ca redresarea statelor membre din zona euro să fie comparată cu cea a celorlalte state membre, precum și cu cea a altor țări terțe și regiuni;

91.    solicită să se respecte cu strictețe clauza „no bail-out”; reamintește BCE că mandatul său se limitează la politica monetară;

92.    remarcă faptul că, conform principiilor suveranității naționale și al subsidiarității, Mecanismul european de stabilitate și Pactul bugetar nu ar trebui să fie incluse în metoda comunitară;

93.    subliniază că este important să se monitorizeze legislația existentă privind uniunea bancară și să se intensifice dialogul cu experții din acest sector pentru a evalua impactul și eficacitatea legislației adoptate; evidențiază necesitatea de a realiza o evaluare detaliată de impact și o analiză a raportului costuri-beneficii înainte de a se lua în considerare adoptarea de noi dispoziții legislative;

94.    subliniază importanța unui sector competitiv al serviciilor financiare, care să le ofere consumatorilor produse benefice și informații transparente; subliniază că acest lucru crește încrederea consumatorilor în produsele oferite de sectorul serviciilor financiare;

Un acord de liber schimb rezonabil și echilibrat cu SUA

95.    îndeamnă Comisia să dedice resurse suficiente pentru susținerea agendei sale comerciale ambițioase cu toți partenerii comerciali de la nivel mondial, inclusiv să acționeze pentru finalizarea negocierilor pentru un Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții profund, cuprinzător și echilibrat; remarcă, în același timp, că politica comercială nu ar trebui să se limiteze la această zonă, ci ar trebui să includă toate acordurile multilaterale, plurilaterale și bilaterale pentru comerț și investiții pe care Comisia le negociază în prezent;

96.    salută angajamentul Comisiei de a revizui politica comercială și de investiții a UE, inclusiv propunerea de a acorda o atenție sporită contribuției acestei politici la crearea de locuri de muncă și creșterea economică în întreaga UE; solicită ca această revizuire să fie amplă, strategică și orientată spre viitor, să acopere toate aspectele politicii comerciale și de investiții, inclusiv negocierile bilaterale, plurilaterale și multilaterale și măsurile autonome, acordându-se o atenție specială nu doar relațiilor comerciale cu marile națiuni emergente și partenerii strategici din lume, ci și cu țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică cu care UE nu are în prezent acorduri de liber schimb aprofundat și cuprinzător;

97.    salută intenția Comisiei de a le propune statelor membre proiecte de directive pentru modernizarea acordurilor existente cu Mexic, Chile și Turcia și solicită ca aceste directive să conțină dispoziții ambițioase pentru deschiderea reciprocă a piețelor, abordarea chestiunii obstacolelor tarifare, netarifare și tehnice în calea schimburilor comerciale într-o gamă variată de sectoare, printre care serviciile financiare, serviciile profesionale, asigurările, achizițiile publice, substanțele chimice, alimentele procesate, schimburile comerciale cu energie, drepturile de proprietate intelectuală și sectorul auto;

98.    consideră regretabil că Comisia nu s-a angajat să își retragă propunerea de regulament de stabilire a regulilor pentru accesul bunurilor și serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice din UE, dată fiind puternica opoziție a unui număr mare de state membre față de ceea ce mulți consideră a fi o măsură protecționistă care, dacă este aplicată, ar putea crea dificultăți comerciale majore cu anumiți parteneri comerciali, inclusiv eventuala închidere a piețelor ca măsură de retorsiune, nu doar în ceea ce privește achizițiile publice, ci și în alte sectoare cheie; consideră că problemele identificate de Comisie ar fi soluționate mai bine în cadrul unor negocieri bilaterale pentru acorduri de liber schimb aprofundat și cuprinzător sau încurajând alte țări să se alăture Acordului privind achizițiile publice;

99.    remarcă cu îngrijorare că nu s-au făcut progrese înspre un acord de liber schimb UE-India și solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru depășirea actualelor obstacole din cadrul negocierilor;

100.  solicită Comisiei să prezinte, în cel mai scurt timp, o propunere pentru semnarea de către statele membre a Acordului economic și comercial cuprinzător;

101.  subliniază că un acord în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) rămâne un obiectiv esențial al politicii comerciale a UE; solicită Comisiei să întreprindă cele necesare pentru a se ajunge la un acord la cea de-a 10-a reuniune ministerială a OMC de la Nairobi din decembrie 2015; solicită Comisiei să finalizeze cât mai curând posibil negocierile plurilaterale în curs pentru Acordul privind comerțul cu servicii, Acordul privind tehnologia informației și Acordul privind bunurile ecologice, care, dacă sunt finalizate cu succes, vor constitui elemente necesare pentru a da un nou impuls eforturilor de liberalizare a schimburilor comerciale ce au loc în prezent în cadrul OMC;

102.  își exprimă îngrijorarea față de cererea Comisiei de a obține un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind Acordul UE cu Singapore și lunga întârziere ce se va înregistra astfel până la punerea în aplicare a acordului; se opune, în același timp, oricărei încercări de a limita competențele parlamentelor statelor membre în procedurile decizionale din Uniunea Europeană;

103.  reamintește că orice acord privind TTIP trebuie să respecte întru totul Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale și că părțile trebuie să își rezerve dreptul de a adopta sau a menține orice măsură rezonabilă legată de protecția sau promovarea diversității culturale sau lingvistice, conform prevederilor din articolele relevante din tratat; consideră că excepția culturală este fundamentală, dar este în continuare îngrijorat că orice diluare a sensului și valorii sale veritabile, cauzată de amalgamarea sa cu industriile creative în ansamblul lor ar putea împiedica sectorul creativ din UE să intre pe piețe noi și să beneficieze de norme mai clare, de exemplu în ceea ce privește protecția adecvată în SUA a drepturilor de proprietate intelectuală ale producătorilor europeni;

Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă

104.  sprijină întru totul lupta împotriva criminalității și corupției transfrontaliere; regretă totuși că, în ciuda opoziției semnificative din cadrul Consiliului și a preocupărilor profunde legate de proporționalitate, temeiul juridic, subsidiaritate și drepturile fundamentale, Comisia nu și-a retras propunerea privind Parchetul European;

105.  sprijină pe deplin angajamentul Comisiei exprimat în strategia de securitate internă de a contribui la combaterea amenințărilor generate de combatanți străini și terorism la adresa securității interne a statelor membre; în acest sens, îndeamnă Comisia să acorde prioritate adoptării rapide a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor; subliniază că UE trebuie să facă față unei amenințări tot mai mari de terorism intern din partea unor „combatanți străini”, și anume persoane care se deplasează într-o altă țară decât cea ai căror resortisanți sunt sau unde își au reședința cu scopul de a comite, a plănui sau a pregăti acte teroriste sau de a fi formate sau a fi formatori în cadrul unor antrenamente teroriste, inclusiv în legătură cu conflicte armate;

106.  solicită Comisiei să acționeze cu fermitate pentru protejarea copiilor online; solicită Comisiei să evidențieze necesitatea de a coopera pe plan internațional cu partenerii strategici ai UE și cu autoritățile de aplicare a legii din lume pentru a combate pornografia infantilă; subliniază că este necesar să se îmbunătățească cooperarea internațională și anchetele transnaționale în acest domeniu, prin acorduri de cooperare și prin facilitarea schimburilor internaționale de date cu privire la aceste infracțiuni și la autorii lor, inclusiv prin Europol; solicită Comisiei să facă o analiză aprofundată a actualului cadru de politică privind combaterea abuzurilor sexuale asupra minorilor, sub forma unui raport privind punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE;

107.  salută propunerea Comisiei referitoare la combaterea criminalității cibernetice din strategia de securitate internă; remarcă faptul că organizațiile teroriste utilizează tot mai mult internetul și tehnologiile de comunicații pentru a-și planifica atacurile, a face propagandă și a recolta fonduri; solicită Comisiei să încurajeze companiile din domeniul internetului și al rețelelor sociale să coopereze cu guvernele și cu autoritățile de aplicare a legii pentru a combate această problemă, asigurându-se, în același timp, respectarea principiilor generale ale libertății de exprimare și ale protecției vieții private;

 

108.  salută propunerile Comisiei cu privire la combaterea și prevenirea radicalizării în UE; solicită elaborarea unei strategii de combatere a terorismului, bazată pe o abordare pe mai multe niveluri, care să trateze într-o manieră cuprinzătoare factorii profunzi precum radicalizarea, să dezvolte coeziunea și incluziunea socială și toleranța politică și religioasă, să analizeze și să contrabalanseze incitarea în mediul online la săvârșirea de acte de terorism, să prevină plecările în vederea aderării la organizații teroriste, să prevină și să împiedice recrutările și angajările în conflicte armate, să întrerupă sprijinul financiar pentru organizațiile teroriste și persoanele care urmăresc să li se alăture, să asigure urmărirea penală fermă atunci când este cazul și să ofere autorităților de impunere a ordinii de drept instrumentele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

109.  invită Comisia să consolideze rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) și să inițieze acțiuni pentru a aborda problemele legate de radicalizare pornind de la nivelul de bază și a încuraja programe pentru integrarea socială, toleranță, educație și deradicalizare și acțiuni sociale, în paralel cu acțiuni judiciare și de impunere a ordinii de drept, precum și să încurajeze statele membre să facă schimb de bune practici pe această temă;

110.  invită Comisia să prevină deplasarea teroriștilor prin întărirea controalelor la granițele externe, verificarea mai sistematică și mai eficientă a documentelor de călătorie, combaterea traficului ilicit de arme și a utilizării frauduloase a identității, precum și prin identificarea zonelor de risc; așteaptă noua propunere a Comisiei referitoare la pachetul privind frontierele inteligente;

111.  invită Comisia să ia măsuri privind un schimb mai bun de informații între autoritățile de impunere a ordinii de drept din statele membre și agențiile UE; invită Comisia să contribuie la îmbunătățirea, intensificarea și accelerarea schimbului de informații la nivel global privind impunerea ordinii de drept și solicită o cooperare operațională mai eficientă între statele membre printr-o utilizare mai intensă a valoroaselor instrumente existente, cum ar fi echipele comune de anchetă, Programul de urmărire financiară a teroriștilor și acordurile privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), precum și un schimb mai rapid și mai eficace de date și informații relevante, cu respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale și a principiilor de protecție a datelor;

112.  solicită Comisiei să ajute UE să promoveze în mod activ dialogul în cadrul unui parteneriat mondial împotriva terorismului, cooperând îndeaproape cu actorii regionali, cum ar fi Uniunea Africană, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Arabă, și în special cu țările învecinate cu Siria și Irak și țările care au fost afectate grav de conflict, cum ar fi Iordania, Libanul și Turcia, inclusiv cu ONU, NATO și în special cu Comitetul ONU pentru combaterea terorismului;

113.  îndeamnă în mod ferm Comisia să stabilească prioritățile și să elaboreze măsuri concrete pentru a se ocupa de practica rușinoasă a sclaviei moderne, în special în ceea ce privește copiii;

114.  sprijină ferm acțiunile menite să pună capăt tuturor formelor de discriminare, precum și politicile care recunosc importanța familiei ca celulă de bază a societății, idee care include întâietatea absolută acordată intereselor copilului în termenii definiți de Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată în 1989; salută angajamentul Comisiei de a susține femeile pe piața muncii;

115.  subliniază importanța revizuirii Regulamentului Bruxelles II;

Către o nouă politică privind migrația

116.  susține nevoia unei abordări ferme dar echitabile a politicii UE în materie de migrație; susține pe deplin apelul Comisiei privind necesitatea combaterii abuzurilor din sistemul de migrație al UE;

117.  reamintește Comisiei preocupările profunde din anumite state membre, în ceea ce privește abuzurile la adresa sistemului de asigurări sociale comise de rezidenții proveniți din alte state membre; subliniază faptul că sistemele sociale și prestațiile sociale intră în totalitate în competența statelor membre; reamintește, cu toate acestea, principiul egalității de tratament pentru statele membre;

118.  sprijină ideea că este necesar ca migrarea să fie corelată cu politica externă a UE; salută propunerile Comisiei de a acorda prioritate cooperării cu țările terțe, inclusiv cu cele din regiunile Africa Subsahariană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, prin programe de returnare și de relocare și prin acorduri de gestionare a migrației încheiate cu țările de origine și de tranzit; sprijină, de asemenea, propunerea Comisiei de a oferi ajutoare suplimentare sub formă de asistență umanitară, politică și de formare;

119.  invită Comisia să remedieze deficiențele în ceea ce privește calitatea condițiilor de detenție și procedurile de azil din cadrul UE, ambii factori având un impact semnificativ asupra reacției eficace și eficiente la presiunile migratorii; sprijină propunerile Comisiei de a oferi o asistență sporită statelor membre de destinație din prima linie din partea Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) și a Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), pentru a realiza acest obiectiv;

120.  sprijină pe deplin solicitarea Comisiei privind luarea de măsuri ferme împotriva traficanților de persoane și membrilor filierelor de imigrație clandestină, atât din interiorul UE, cât și din țările terțe, precum și privind acordarea de asistență țărilor terțe prin educație și formare în vederea evidențierii riscurilor pe care le implică traficul de persoane;

121.  salută propunerea Comisiei de examinare a modului în care pot fi îmbunătățite în viitor rolul, mandatul și resursele FRONTEX și EASO, pentru a răspunde presiunilor și provocărilor migrației cu care se confruntă UE, în ceea ce privește atât menținerea securității frontierelor externe, cât și prevenirea pierderii de vieți omenești pe mare;

122.  solicită realizarea de către Comisie a unei analize complete privind eficiența utilizării resurselor și finanțării UE în domeniul migrației și azilului, îndeosebi a utilizării fondurilor pentru afaceri interne, în special în ceea ce privește azilul, integrarea, controlul frontierelor și returnările;

123.  salută propunerea Comisiei de a crește eficiența sistemului returnărilor pentru solicitanții de azil respinși; încurajează Comisia să prezinte totuși o propunere privind o politică a returnărilor rapide în urma evaluării și revizuirii măsurilor existente, de exemplu să includă în acest cadru asistența sporită a FRONTEX;

124.  invită Comisia să prezinte în cel mai scurt timp două strategii separate privind migrația, pentru a răspunde cerințelor legislative și acțiunilor clar separate și unice în ceea ce privește migrația legală și economică și solicitările de azil și refugiații;

125.  este preocupat în legătură cu propunerile Comisiei privind transferul și relocarea și îi solicită Comisiei să reconsidere propunerile bazate pe acțiune obligatorie și distribuție obligatorie în afara procedurilor existente în cadrul legislației europene privind azilul;

Un actor mai puternic pe plan mondial

126.  recunoaște dreptul suveran al statelor membre de a lua decizii unilaterale privind afacerile externe și politica de securitate și apărare și, după caz, încurajează elaborarea prin intermediul Consiliului European a unor răspunsuri comune la amenințările și provocările comune existente și emergente, cu condiția ca aceste răspunsuri să nu se suprapună cu acțiunile altor organizații; în continuare, observă că atunci când se propune un răspuns comun la nivelul UE, acesta trebuie să aibă la bază consensul între statele membre;

127.  își reafirmă angajamentul de a acționa în mod complementar și în colaborare, nu în competiție, cu organizații ca ONU, NATO și G20, pentru a se asigura că UE și statele sale membre fac efectiv față provocărilor privind relațiile externe și securitatea existente și emergente, în special în vecinătatea estică și sudică a UE; își reafirmă angajamentul față de NATO și de alianța transatlantică, ca fundament al politicii de securitate și apărare a Europei; respinge propunerile președintelui Comisiei privind înființarea unei „armate europene” și își reafirmă angajamentul privind revitalizarea NATO și asigurarea faptului că politica de apărare rămâne un domeniu care ține de suveranitatea națională;

128.  încurajează o cooperare crescută între statele membre și partenerii internaționali pentru a combate amenințările din partea grupurilor extremiste, pentru a asigura pacea și stabilitatea pe termen lung în zonele de conflict și pentru a proteja securitatea internă;

129.  consideră că apărarea și promovarea libertății, sprijinirea aliaților și prevenirea atrocităților trebuie să fie în continuare obiective centrale ale politicii externe, inclusiv apărarea drepturilor grupurilor minoritare religioase și de altă natură persecutate;

130.  susține în continuare acțiunile partenerilor internaționali în vederea asigurării stabilității, păcii și reformelor politice pe termen lung în țările din vecinătatea sudică și estică și susține aspirațiile țărilor care doresc legături mai strânse cu UE, inclusiv ale țărilor candidate care depun eforturi pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, inclusiv în ceea ce privește reformele economice, sociale și politice și respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

131.  îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre și cu țările terțe pentru a lua o serie de măsuri cuantificabile în vederea eliminării practicilor care aduc atingere femeilor și fetelor, inclusiv căsătoriile cu forța și căsătoriile copiilor, mutilarea genitală feminină, crimele de onoare, sterilizarea forțată, violurile în situații de conflict, lapidarea și toate celelalte forme de brutalitate; îndeamnă Comisia să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a îmbunătăți sprijinul disponibil pentru victimele acestor brutalități;

Politica de dezvoltare

132.  invită Comisia să își intensifice eforturile de promovare a bunei guvernanțe și a statului de drept și să mărească gradul de transparență și de răspundere al tuturor părților interesate implicate în parteneriate pentru dezvoltare; invită Comisia să elaboreze, ca prioritate absolută a finanțării pentru dezvoltare, o strategie cuprinzătoare și planuri de acțiune privind combaterea fluxurilor ilegale de capital, a spălării de bani, a fraudei și evaziunii fiscale și a corupției endemice în țările în curs de dezvoltare;

133.  reamintește faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă forța motrice a prosperității și a creșterii economice în toate economiile de piață, generând 90 % din locurile de muncă și venituri în țările în curs de dezvoltare, și au capacitatea de a reprezenta o bază sustenabilă pentru mobilizarea resurselor interne; invită Comisia să elaboreze măsuri concrete privind sprijinirea microîntreprinderilor și IMM-urilor și să se concentreze pe colaborarea cu guvernele partenere pentru a pune în aplicare reforme ale mediului de afaceri, a reduce sarcinile de reglementare excesive, a introduce măsuri de combatere a corupției și a evaziunii fiscale și a dezvolta sisteme publice de gestionare financiară și instituții publice eficiente, toate acestea fiind esențiale pentru investiții, inovare și dezvoltarea sectorului privat;

134.  invită Comisia să-și îndrepte atenția spre statele fragile și să elaboreze strategii privind consolidarea păcii și construcția statală; subliniază faptul că este absolut necesar să se implice în parteneriate structurale și pe termen lung, care acordă prioritate instituirii statului de drept și dezvoltării instituțiilor democratice în aceste țări;

O Uniune a schimbărilor democratice

Aspecte bugetare

135.  reamintește revizuirea bugetară a Comisiei pe 2010, care a identificat „valoarea adăugată europeană” drept unul dintre principiile sale fundamentale; insistă ca acest principiu să reprezinte fundamentul tuturor cheltuielilor, care trebuie să se ghideze, de asemenea, după principiile eficienței, eficacității și rentabilității, respectând totodată principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE și consacrat în Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană;

136.  consideră că bugetul UE trebuie direcționat către sprijinirea statelor membre pentru a face față provocărilor structurale, în special scăderii competitivității și creșterii în consecință a ratei șomajului; insistă asupra nevoii de a reduce cheltuielile legate de administrația UE pentru a ajunge la o reală eficiență a bugetului UE;

137.  este ferm convins că procesul decizional aferent procedurii bugetare anuale trebuie revizuit, simplificat și să fie mai transparent; consideră că rolul Parlamentului nu ar trebui să fie acela de a stabili dimensiunea bugetului, ci acela de a se concentra pe rubricile în cadrul cărora sunt cheltuite fondurile UE și pe modul în care se face acest lucru;

Aspecte instituționale

138.  reamintește Comisiei promisiunile făcute de președintele său, dl. Juncker de a accepta un „acord echitabil” cu Regatul Unit și cu alte țări care doresc să își recupereze un anumit grad de suveranitate; invită Comisia să înceapă negocierile prin introducerea acestei chestiuni între temele de discuție la următoarea Conferință interguvernamentală (CIG) și să o păstreze pe ordinea de zi până la încheierea negocierilor; consideră că nu va avea loc nicio schimbare democratică reală fără a se ține seama de analizele și concluziile prezentate în cadrul hotărârii Curții Constituționale Germane don 30 iunie 2009;

139.  este preocupat de lipsa de transparență a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE); invită, prin urmare, Curtea să le permită judecătorilor săi să prezinte avize divergente, în conformitate cu practicile existente în alte instanțe internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg sau Curtea Supremă a Statelor Unite;

140.  ia act de avizul emis de CJUE referitor la acordul privind aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului; pune sub semnul întrebării avantajele aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului și complexitatea și incertitudinea suplimentare care vor decurge din existența a două jurisdicții concurente în domeniul drepturilor recunoscute de convenție și al celor înscrise în cartă; consideră în continuare că aderarea nu ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE, că de fapt părțile contractante la Convenția europeană a drepturilor omului ar trebui să urmărească reformarea acesteia în vederea îmbunătățirii procesului său decizional, ca prioritate în domeniul drepturilor omului, și că, în orice caz, drepturile fundamentale sunt bine protejate de către instanțele care aplică constituțiile noastre naționale, care rămân în vârful ierarhiei legislației;

141.  invită Comisia să se asigure că inițiativele cetățenești nu sunt respinse în mod arbitrar sau dogmatic, ci li se dă curs în mod sistematic, cu implicarea Parlamentului;

142.  subliniază faptul că în cazurile în care parlamentele naționale folosesc procedura cartonașului galben, retragerea actului juridic care face obiectul obiecțiunii ar fi un exemplu de bune practici din partea Comisiei;

Aspecte de mediu

143.  consideră că investirea în trecerea la o economie circulară și stimularea acestei treceri este pe deplin compatibilă cu programul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, creștere economică și competitivitate și, reducând dependența UE de materii prime importate, are potențialul de a crea o situație avantajoasă pentru toate părțile interesate implicate; regretă retragerea recentă a propunerii legislative privind deșeurile și îndeamnă Comisia să-și mențină angajamentul de a prezenta o propunere nouă ambițioasă înainte de sfârșitul lui 2015, care să țină seama de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește capacitatea de gestionare a deșeurilor, pentru a progresa pe calea tranziției către o economie circulară prin intermediul producției cu circuit închis, al dezvoltării sustenabile a produselor, al aplicării stricte a ierarhiei deșeurilor și al creării unei piețe pentru materii prime secundare;

144.  ia act de evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și de includerea unei verificări a adecvării Directivei privind păsările și Directivei privind habitatele în cadrul programului REFIT, luând notă cu îngrijorare de concluziile raportului Comisiei intitulat „Starea naturii în Uniunea Europeană” și ale raportului de sinteză al Agenției Europene de Mediu, intitulat „Mediul în Europa, situația actuală și perspective – 2015”(SOER 2015), care menționează că un procent ridicat dintre speciile și tipurile de habitat protejate se află într-un stadiu de conservare necorespunzător și că Europa nu este pe cale de a-și îndeplini obiectivul global de stopare a reducerii biodiversității până în 2020; îndeamnă Comisia să realizeze o evaluare cuprinzătoare și transparentă și să promoveze o mai bună punere în aplicare a întregii legislații existente privind biodiversitatea; pe baza rezultatelor evaluării la jumătatea perioadei și a verificării adecvării, invită Comisia să modernizeze și să îmbunătățească legislația existentă, dacă acest lucru este considerat necesar, și să se asigură că nivelurile existente de protecție a biodiversității nu sunt reduse;

145.  ia act de lucrările Comisiei referitoare la o propunere de criterii științifice privind perturbatorii endocrini, astfel cum se solicită în Regulamentul privind produsele fitosanitare și în Regulamentul privind produsele biocide, și subliniază importanța crucială a unei astfel de abordări pe baze științifice; consideră că criteriile determinante de identificare a perturbatorilor endocrini ar trebui să se bazeze pe demonstrarea existenței atât a unei activități endocrine, cât și a unui efect advers cauzat de un mod de acțiune endocrină; consideră că toate măsurile legislative propuse ar trebui să fie proporționale, să se bazeze pe dovezi, să prezinte clarificări și o abordare consecventă privind procedurile de gestionare a riscurilor, să facă obiectul unor analize riguroase ale impactului și să asigure o implicare mai amplă a părților interesate;

146.  sprijină ferm angajamentul vicepreședintelui Timmermans de a menține propunerea de directivă privind plafoanele naționale de emisii (PNE) și de a prezenta propuneri modificate pentru a reflecta sinergiile cu pachetul privind energia și clima pentru 2030 și a reduce sarcinile administrative, având în vedere importanța abordării calității aerului pentru a răspunde preocupărilor semnificative legate de sănătatea publică și caracterul urgent al respectării limitelor pentru 2020 convenite la nivel internațional; invită Comisia să se asigure că toate modificările suplimentare respectă cu strictețe agenda pentru o reglementare inteligentă și facilitează o mai bună punere în aplicare; solicită ca orice viitoare decizie de modificare a propunerii inițiale să nu ducă la întârzieri inutile;

Politica culturală

147.  invită Comisia să reevalueze necesitatea programului Europa Creativă în conformitate cu principiile subsidiarității și să efectueze o evaluare riguroasă a programului, prezentând în detaliu valoarea acestuia pentru toți cetățenii UE;

148.  sprijină promovarea comparabilității standardelor și calității studiilor universitare prin intermediul procesului Bologna; subliniază nevoia de a se acorda o mai mare atenție cooperării și schimbului de bune practici în domeniul învățământului complementar și de a se stabili legături cu întreprinderi și instituții de învățământ superior pentru a asigura faptul că învățământul și formarea profesionale din toată UE, destinate persoanelor de peste 16 ani, dezvoltă competențele necesare pentru creștere și locuri de muncă;

Politica comună în domeniul pescuitului

149.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape progresele pe calea punerii în aplicare a obligației de debarcare a capturilor, astfel cum este menționată la articolul 15 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP); observă că primul raport anual, astfel cum a fost convenit în cadrul Regulamentului „omnibus”, urmează a fi prezentat până la 31 mai 2016;

150.  îndeamnă Comisia să colaboreze strâns cu statele membre, în special în ceea ce privește sprijinirea pescuitului la scară mică, conservarea metodelor tradiționale de pescuit și intensificarea controalelor naționale și regionale ale stocurilor de pește și ale practicilor din domeniu;

151.  susține necesitatea unei revizuiri fundamentale a Regulamentului privind măsurile tehnice; îndeamnă Comisia să propună un regulament în acest sens în cel mai scurt timp; îndeamnă Comisia să ia în calcul posibilitatea eliminării interdicției la pescuitul cu impulsuri electrice în cadrul acestei revizuiri;

152.  subliniază că este preocupat cu privire la faptul că în continuare Comisia inițiază acte legislative care nu sunt în conformitate cu abordarea regională astfel cum a fost convenită la articolul 3 din Regulamentul privind PCP;

153.  regretă faptul că a avut loc o creștere cu 8 % a cotei Insulelor Feroe din totalul capturilor de macrou; subliniază faptul că mai multe nave din Insulele Feroe au fost reținute pentru că au încălcat limita de 12 mile de la țărm a anumitor state membre;

Politica agricolă comună

154.  salută angajamentul Comisiei de a simplifica politica agricolă comună (PAC), dar reamintește faptul că simplificarea nu ar trebui să se limiteze la o curățenie legislativă și ar trebui să se axeze pe reducerea numeroaselor sarcini de reglementare cu care se confruntă agricultorii pe întreg teritoriul UE; subliniază faptul că cea mai recentă reformă a PAC și punerea sa în aplicare de către administrațiile naționale au sporit în mod semnificativ complexitatea PAC

155.  ia act de angajamentul Comisiei de a revizui măsurile de ecologizare în cadrul plăților directe după primul an de aplicare, dar invită Comisia să transforme această revizuire într-o evaluare integrală la jumătatea perioadei, extinzând-o la toate aspectele PAC; consideră că această evaluare integrală la jumătatea perioadei ar trebui realizată cu scopul de a face ca PAC să fie mai echitabilă și mai puțin împovărătoare pentru agricultori și administrațiile naționale și de a îi ajuta pe agricultorii europeni să devină competitivi pe piața mondială;

156.  îndeamnă Comisia să asigure aplicarea principiilor proporționalității și flexibilității în ceea ce privește gestionarea PAC, incluzând verificări privind ecocondiționalitatea, și să le acorde agricultorilor timpul necesar pentru a se adapta și pentru a face față dificultăților semnificative cu care se confruntă multe administrații naționale atunci când încearcă să pună în aplicare aceste reforme;

157.  subliniază oportunitățile de stimulare a creșterii exporturilor în industria agroalimentară a UE creând piețe noi, asigurând un acces echitabil pentru exportatori și mărind cota de piață la nivel mondial a UE; subliniază, totuși, faptul că standardele foarte înalte ale UE în materie de siguranță alimentară și sănătate, care sunt esențiale pentru garantarea încrederii consumatorilor europeni, nu ar trebui compromise și nu ar trebui să se renunțe la ele în cadrul negocierilor, precum și că ar trebui asigurate condiții concurențiale echitabile pentru anumite produse sensibile în cadrul acordurilor comerciale pe care UE dorește să le încheie cu țări terțe; invită Comisia să asigure condiții concurențiale echitabile în cadrul acordurilor comerciale pe care UE dorește să le încheie cu țări terțe, identificând și tratând ca fiind sensibile o serie de produse care ar putea fi vulnerabile la presiuni excesive, de exemplu în cazul în care condițiile de reglementare și costurile de producție aferente din UE diferă în mod semnificativ de cele pe care trebuie să le respecte potențialii parteneri comerciali;

158.  invită Comisia să îi ajute pe agricultori să anticipeze crizele pieței oferind informații cu privire la evoluția condițiilor de piață, folosind date exacte și în timp real atunci când este posibil;

159.  subliniază nevoia de a găsi soluții pentru dezechilibrele din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, în special de a asigura condiții echitabile și transparență în cadrul relațiilor dintre producătorii primari, procesatori, furnizori și distribuitori, și invită Comisia să analizeze dezechilibrul din cadrul lanțului de aprovizionare și rolul sustenabil al producătorilor primari în cadrul acestuia;

160.  subliniază nevoia de inovare în agricultura europeană și de îmbunătățire a punerii în practică a cercetării de laborator la fermă și pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente; prin urmare, solicită Comisiei să își onoreze angajamentul privind alocarea a 3,8 miliarde EUR în cadrul programului Orizont 2020 pentru provocarea societală 2: securitate alimentară, agricultură și silvicultură sustenabile, cercetare marină, maritimă și fluvială și bioeconomie;

161.  subliniază necesitatea unor acțiuni continue ale Comisiei în vederea abordării consecințelor actuale ale embargoului rus asupra agricultorilor europeni; invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare care să îi permită să acționeze mai din timp și mai eficient și eficace în cazul unor viitoare crize;

162.  invită Comisia să evalueze piețele sfeclei de zahăr și trestiei de zahăr în urma eliminării cotelor de zahăr în 2017, inclusiv impactul asupra consumatorilor; îndeamnă Comisia să aibă în vedere posibilitatea introducerii unor măsuri pentru a aborda situația sectoarelor sfeclei de zahăr și trestiei de zahăr după eliminarea cotelor de sfeclă; recunoaște faptul că cercetarea de bază și aplicată în sectorul zahărului, susținută de transferul de cunoștințe, reprezintă un element esențial pentru progresele spre un sector al zahărului dirijat de piață în întreaga Europă;

o

o o

163.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.

 

 

Notă juridică - Politica de confidențialitate