Procedură : 2015/2729(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0664/2015

Texte depuse :

B8-0664/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 09/07/2015 - 12.5
CRE 09/07/2015 - 12.5
PV 16/09/2015 - 13.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 218kWORD 179k
1.7.2015
PE559.027v01-00
 
B8-0664/2015

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană


referitoare la prioritățile Parlamentului pentru programul de lucru al Comisiei pentru 2016 (2015/2729(RSP))


Martina Michels, Inês Cristina Zuber, Merja Kyllönen, Pablo Iglesias, Fabio De Masi, Neoklis Sylikiotis, Marina Albiol Guzmán, Paloma López Bermejo, Lidia Senra Rodríguez, Javier Couso Permuy, Ángela Vallina, Takis Hadjigeorgiou, Stefan Eck, Tania González Peñas, Marisa Matias în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile Parlamentului privind programul de lucru al Comisiei pentru 2016 (2015/2729(RSP))  
B8‑0664/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 - Un nou început” (COM(2014)0910),

–       având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie(1), în special anexa IV,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a UE” COM(2015)0215),

–       având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât UE și statele sale membre continuă să se confrunte cu cea mai profundă criză economică și socială de la înființarea ei; întrucât economiile în stagnare, șomajul ridicat, drepturile sociale și de muncă în declin și inegalitățile socio-economice în creștere impun o schimbare fundamentală a politicilor, de la politicile urmate în momentul de față de Comisie la politici care consolidează Uniunea Europeană și eforturile statelor membre de a asigura o creștere economică sustenabilă, de a asigura ocuparea întregii forțe de muncă și de a combate sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile în materie de venituri;

B.     întrucât Comisia Europeană nu a reușit să analizeze în mod adecvat cauzele fundamentale ale crizei curente, inclusiv obiectivele și deficiențele de concepție ale UEM; întrucât povara în materie de datorii care a apărut în urma acestor deficiențe este extrem de disproporționată, unele țări profitând de situație, în timp ce altele au fost forțate să intre într-o recesiune severă; întrucât Comisia continuă să urmeze politici neo-liberale, orientate spre austeritate; întrucât politicile au condus la creșterea șomajului și a sărăciei, la reducerea drastică a salariilor, la creșterea vârstei de pensionare și la reducerea cheltuielilor publice în domenii cum ar fi educația, cultura și sănătatea; întrucât această politică va restrânge în continuare cererea, pregătind astfel calea pentru introducerea unui program de privatizare radicală

C.     întrucât răspunsul Comisiei Europene la criza economică, socială și democratică, cum ar fi cadrul de guvernanță economică, a limitat permanent alegerile în materie de politică ale unor guverne și parlamente naționale suverane și alese în mod democratic, previne controlul democratic al popoarelor Europei și impune o austeritate permanentă;

D.     întrucât caracterul ireconciliabil al dezbaterii politice europene după alegerile generale din Grecia ignoră faptul că cetățenii au respins memorandumul troicii de o manieră democratică; întrucât instituțiile europene ar trebui să respecte, fără șantajul de neacceptat care este impus în momentul de față, decizia luată de poporul grec de a lua calea dezvoltării, a creșterii economice și a coeziunii sociale, punând capăt politicii de austeritate contraproductive și cu efecte sociale devastatoare impuse de memorandumul troicii;

E.     întrucât „Raportul celor cinci președinți” reprezintă un efort coordonat de instituționalizare și mai pronunțată a austerității în UE și în statele membre;

F.     întrucât răspunsul Comisiei la scandalul „Lux Leaks” este profund deficitar; întrucât încă mai trebuie soluționată o problemă importantă de justiție socială având în vedere faptul că, în timp ce europenii suferă de pe urma programelor de austeritate și a reformelor structurale neoliberale, acordurile fiscale secrete, evaziunea fiscală globală și transferurile de profituri în paradisurile fiscale continuă să fie perfect legale;

G.     întrucât sistemele financiare sunt concepute pentru a favoriza mai curând întreprinderile mari decât cetățenii obișnuiți; întrucât măsurile de austeritate și măsurile dure de disciplină bugetară, alături de pierderile masive ale veniturile publice cauzate de evaziunea fiscală și de evitarea plății impozitelor, creează presiuni suplimentare asupra bugetelor statelor membre și subminează interesele contribuabililor și ale lucrătorilor din Uniune;

H.     întrucât peste 30 000 de persoane au murit pe mare în ultimii douăzeci de ani în timp ce încercau să ajungă pe țărmul european; întrucât UE și statele sale membre contribuie la susținerea activității infracționale și periculoase a traficanților de persoane, construind garduri și securizând tot mai mult frontierele lor externe împotriva migranților și refugiaților, fără a acorda posibilitatea unui acces legal și sigur în UE;

I.      întrucât criza legată de schimbările climatice continuă să reprezinte o amenințare la adresa stabilității, sănătății și nivelului de trai în societățile din întreaga lume, precum și la adresa bunăstării animalelor și a biodiversității; întrucât contribuția UE la un nou acord internațional din domeniul schimbărilor climatice la COP 21 este insuficientă; întrucât nu se tratează nevoia de a introduce schimbări reale în sistemul de producție;

J.      întrucât UE necesită un program de lucru ambițios, prin intermediul căruia să poată crea o economie sustenabilă și favorabilă incluziunii și care să fie orientat spre politici de ocupare a forței de muncă care să asigure drepturi sociale și drepturi în domeniul muncii, care să trateze problema milioanelor de șomeri sau de persoane angajate pe un post inferior competențelor lor în Uniunea Europeană, asigurând, în același timp, un nivel ridicat al serviciilor publice și protejând mediul;

K.     întrucât alegerile bugetare făcute de UE nu reflectă prioritățile necesare pentru a stimula o creștere economică sustenabilă, de calitate și echilibrată din punct de vedere social;

L.     întrucât există o rezistență populară enormă împotriva politicilor de austeritate și a deficitului democratic în creștere al procedurii decizionale din cadrul UE și al instituțiilor UE; întrucât, în loc de a respecta cererea cetățenilor de a se face o schimbare radicală, renunțând la politicile neoliberale, Comisia se alătură forțelor politice care continuă să impună politici de austeritate statelor membre;

M.    întrucât este necesar să se asigure o mai mare transparență, deschidere și democratizare, inclusiv o participare mai mare a cetățenilor,

 

PARTEA 1

PRIORITĂȚI-CHEIE

1.      îndeamnă Comisia să prezinte un program de lucru care să abordeze provocările majore cu care se confruntă UE în prezent, cum ar fi stagnarea economiilor, amenințarea deflației, ratele ridicate ale șomajului, declinul drepturilor sociale și de muncă, accentuarea inegalităților socioeconomice și a excluziunii sociale, nivelurile ridicate ale datoriilor publice și externe, precum și criza schimbărilor climatice; este profund îngrijorat că Comisia va continua politicile de consolidare fiscală, reformă structurală și dereglementare; susține că criza economică, socială, politică și din domeniul climei poate fi depășită numai prin intermediul unei politici noi și radicale, care să pună în centrul tuturor politicilor oamenii și mediul, inclusiv bunăstarea animalelor, și nu interesele piețelor financiare;

2.      subliniază că nivelurile datoriilor publice și externe ale țărilor periferice din UE sunt printre cele mai ridicate din lume, ceea ce reprezintă o consecință a naturii asimetrice a procesului de integrare; reamintește că aceste datorii au constituit pretextul pentru impunerea unor măsuri de austeritate, ale căror consecințe reale sunt creșterea sărăciei și a datoriilor; consideră că este imperativ să se abordeze problema datoriilor, prin renegocierea acestora (prin restructurare și reducerea lor de o manieră substanțială) și aducerea lor la niveluri sustenabile; acesta fiind un act de justiție elementară, care trebuie întreprins urgent;

3.      respinge categoric Raportul celor cinci președinți, dat fiind că nu oferă nicio cale de ieșire din scenariul de austeritate curent, ci propune, în schimb, consolidarea politicilor existente, inclusiv creșterea competitivității și convergența structurală, impunând politici fiscale stricte și condiții de austeritate; consideră că propunerile referitoare la coeziunea socială și indicatorii sociali, precum și la responsabilitatea democratică și la transparență, constituie doar un pretext pentru a lega statele membre și mai tare de un singur model pentru politici economice și fiscale;

4.      consideră că Pactul de stabilitate, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și legislația din domeniul guvernanței economice, cum ar fi pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară, precum și Pactul euro plus, trebuie revocate; îndeamnă Comisia să ia inițiativa de a schimba radical politica macroeconomică pentru a asigura responsabilitatea democratică, transparența și capacitatea statelor membre de a urmări politici care răspund nevoilor lor, inclusiv prin măsuri de stimulare fiscală echilibrate din punct de vedere social;

5.      salută angajamentul de a adera la Carta socială europeană reînnoită; solicită Comisiei să facă urgent o propunere de a se adera la cartă ca un prim pas spre asigurarea unor drepturi mai bune în domeniul social și în domeniul muncii;

6.      deplânge faptul că instituțiile UE continuă să impună măsuri de austeritate în cazul Greciei în ciuda voinței poporului grec exprimate în cadrul alegerilor din ianuarie 2015; insistă că instituțiile europene ar trebui să respecte decizia luată de poporul grec de a lua calea dezvoltării, a creșterii economice și a coeziunii sociale, punând capăt politicii de austeritate contraproductive și cu efecte sociale devastatoare impuse de memorandumul troicii;

7.      respinge acordul privind FEIS, dat fiind că intenționează să finanțeze direct sectorul privat prin fonduri publice, precum și să privatizeze profiturile și să socializeze riscurile, și deoarece nu este supus unui control democratic; de asemenea, își exprimă profunda îngrijorare că FEIS va conduce la continuarea privatizării serviciilor de interes general; subliniază că FEIS ar trebui înlocuit printr-un „Program european de investiții pentru dezvoltare durabilă, ocuparea forței de muncă și integrare socială”, care să fie supus controlului democratic, pentru a stimula o creștere calitativă și echilibrată din punct de vedere social, bazată pe o distribuire mai echitabilă a bogăției; subliniază că nici un program de investiții nu poate înlocui o politică de coeziune echilibrată din punct de vedere social, ecologic și teritorial, care să consolideze potențialul regiunii și să promoveze schimbările structurale sustenabile;

8.      este extrem de preocupat de faptul că propunerea Comisiei de uniune a piețelor de capital sprijină revenirea la securitizarea IMM-urilor, printre alții; subliniază că dereglementarea piețelor financiare reprezintă una dintre cauzele principale ale crizei economice; reiterează nevoia de a consolida rolul sectorului financiar public, inclusiv prin naționalizare; insistă asupra faptului că sectorul bancar ar trebui să promoveze dezvoltarea economică, in special investițiile productive, creatoare de noi locuri de muncă, și ar trebui să sprijine MIMM și sectorul social și cooperativ;

9.      consideră că este necesar să se îmbunătățească calitatea procesului legislativ al UE; insistă, totuși, că agenda pentru o mai bună legiferare și REFIT nu ar trebui să submineze procesul democratic prin ocolirea drepturilor Parlamentului European în calitate de colegislator și nici să servească drept pretext pentru o dereglementare care să slăbească protecția socială, protecția consumatorului, normele de mediu, normele privind bunăstarea animalelor și dialogul social; prin urmare, respinge comitetul de experți propus;

10.    îndeamnă Comisia să garanteze, în schimb, că toate actele legislative viitoare sunt supuse unei evaluări a impactului social și în domeniul drepturilor fundamentale și să includă clauze de caducitate pentru a garanta revizuirea periodică a legislației UE;

11.    insistă ca statele membre și Comisia să manifeste un angajament politic real de a impozita proprietarii reali ai averilor și să se dezvolte o strategie cuprinzătoare, însoțită de măsuri legislative concrete și eficace, cum ar fi interzicerea paradisurilor fiscale și a zonelor de liber schimb, instituirea unui registru european și mondial al bogăției, consolidarea cerințelor de semnificație economică, impozitarea profiturilor la sursă, retragerea autorizației acordate băncilor care continuă să faciliteze eludarea impozitării și inversarea tendinței de reducere a administrației publice în domeniul fiscal;

12.    regretă faptul că răspunsul anunțat de Comisie la scandalul „Lux Leaks” este insuficient; îndeamnă Comisia să ia măsurile minime de a include în pachetul său fiscal o obligație de a face deciziile fiscale publice pentru a asigura transparența și controlul acestora, precum și de a institui rapoarte între țări bazate pe normele CRD IV pentru bănci; regretă faptul că Comisia slăbește și mai mult protecția acordată avertizorilor și angajaților prin Directiva privind secretele comerciale; îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze că avertizorii sunt protejați atât juridic, cât și material atunci când se poate presupune în mod rezonabil că protejează interesul public;

13.    îndeamnă Comisia să adopte o abordare cu adevărat holistică cu privire la politica în domeniul migrației și să propună o politică nouă în acest domeniu, care să prevadă modalități sigure și legale de a ajunge în UE pentru toate femeile, toți bărbații și toți copiii care au nevoie de protecție sau care doresc reunificarea familiei, precum și pentru lucrătorii migranți necalificați, astfel cum o dorește ICNUR; ia act de propunerile Comisiei atât privind relocarea, cât și privind reașezarea solicitanților de azil care sunt menționați în agenda europeană privind migrația; solicită, totuși, o propunere mai ambițioasă, care să includă emiterea imediată de vize umanitare pentru solicitanții de azil în ambasadele și consulatele statelor membre, precum și introducerea unui program obligatoriu de relocare la nivelul UE în loc de ineficientul program de relocare voluntar care există în momentul de față;

14.    se opune acordurilor TTIP, CETA și TiSA și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la orientarea generală dată de Comisie politicii comerciale internaționale a UE, în special la lipsa sa de coerență cu obiective-cheie precum crearea de locuri de muncă, combaterea sărăciei, asigurarea unei economii sustenabile, controlarea speculației (în special a speculației cu produse alimentare), protejarea sănătății publice, a bunăstării animalelor și a sănătății lor, a agriculturii sustenabile și a mediului, precum și asigurarea diversității culturale;

15.    salută scopul Comisiei de a fi în poziția de lider în revoluția digitală; subliniază, totuși, că internetul nu este doar un instrument de consolidare a strategiei pentru piața unică; evidențiază că digitalizarea a schimbat întreaga societate - modalitățile de producție, de comunicare, de trai și de guvernare - și toate sectoarele, de la sistemele energetice inteligente în rețea la sistemul de sănătate; subliniază faptul că revoluția digitală reprezintă, de asemenea, o problemă culturală și politică cu privire la modalitatea în care digitalizarea poate determina instituirea unui nou model democratic, bazat pe partajarea informațiilor și pe incluziune, în loc de a-l reduce la o chestiune de infrastructură economică, putere și manipulare; consideră cu fermitate că neutralitatea rețelei, protecția datelor și existența unui sistem comun pentru drepturile de autor și drepturile de proprietate intelectuală ar trebui să constituie principalele puncte de interes pentru a transforma revoluția digitală într-o revoluție democratică;

16.    subliniază, în cele din urmă, faptul că actuala criză economică și socială este și rezultatul politicilor neoliberale ale Comisiei de promovare a piețelor financiare dereglementate, de liberalizare a piețelor de produse și servicii și de financializare tot mai puternică a economiei, precum și de reducere a investițiilor publice și de dereglementare tot mai accentuată a pieței forței de muncă; subliniază nevoia absolută de politici sociale și economice alternative care să răspundă alegerilor proprii ale cetățenilor în materie de dezvoltare;

PARTEA 2

OPINII REFERITOARE LA POLITICILE SECTORIALE SPECIFICE DIN CADRUL PROGRAMULUI DE LUCRU AL COMISIEI PENTRU 2016

O politică pentru locuri de muncă, creștere și investiții, echilibrată din punct de vedere social

17.    îndeamnă Comisia să propună un „Program european de investiții pentru dezvoltare durabilă, ocuparea forței de muncă și integrare socială” care să poată reinstitui o economie sustenabilă și favorabilă incluziunii, ce să aibă drept scop instituirea unor politici în domeniul ocupării forței de muncă care să asigure drepturi sociale și drepturi în domeniul muncii, care să constituie o soluție pentru problema milioanelor de șomeri sau de persoane angajate pe un post inferior competențelor lor din UE;

18.    în acest context, îndeamnă Comisia să propună fără întârziere o legislație care să permită creșterea investițiilor publice din UE de cel puțin 2% din PIB anual, bazată pe programe naționale de investiții;

19.    își exprimă regretul referitor la abordarea pe termen scurt a Comisiei, caracterizată prin măsuri luate cu jumătate de măsură, în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor: invită Comisia să intervină cu privire la factorii care stimulează pe termen lung ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, punând un accent deosebit pe crearea de locuri de muncă sustenabile și de calitate pentru tineri, inclusiv prin intermediul unei abordări solide bazate pe drepturi;

20.    solicită Comisiei să revizuiască normele privind ajutoarele de stat pentru a permite intervenția statului pentru sprijinirea proiectelor benefice din punct de vedere social și de mediu și pentru susținerea IMM-urilor și a sectoarelor industriale aflate în dificultate, contribuind la reconstrucția capacităților lor de producție, care au fost puternic afectate de criză;

21.    subliniază că politica regională este un instrument indispensabil pentru promovarea coeziunii economice și sociale, având ca obiective principale reducerea disparităților regionale, în special în regiunile mai sărace și în cele ultraperiferice, promovarea unei convergențe reale și încurajarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; respinge abordarea Comisiei prin care politica de coeziune este subordonată guvernanței economice europene; de asemenea, respinge utilizarea condiționalității macroeconomice din cadrul pactului de stabilitate și creștere ca cerință pentru accesul la fondurile din cadrul politicii de coeziune și de dezvoltare regională; insistă asupra faptului că politica de coeziune nu ar trebui să fie folosită ca instrument de pedeapsă financiară dacă o regiune sau un stat membru respinge politica de dereglementare și de privatizare;

22.    solicită ca programul de investiții Orizont 2020 să nu finanțeze punerea în aplicare a FEIS;

O politică digitală care să protejeze interesele și drepturile cetățenilor

23.    subliniază că internetul aparține domeniului public și că garantarea principiului neutralității rețelei trebuie să se afle în centrul politicii UE;

24.    ia act de faptul că încrederea cetățenilor în internet este esențială pentru succesul societății și economiei digitale; consideră că securitatea cibernetică este importantă, dar că pentru cetățeni este la fel de importantă și libertatea de a nu face obiectul suspiciunilor; prin urmare, cere Comisiei și statelor membre să asigure protecția vieții private și a datelor private pe internet, atât față de organismele publice, cât și față de cele private;

25.    consideră că, având în vedere condițiile de muncă din ce în ce mai precare din economia digitală, strategia privind uniunea digitală trebuie să fie completată prin măsuri de salvgardare, pentru a asigura condiții decente de lucru în acest sector; consideră că etichetarea produselor software (cum ar fi jocurile și aplicațiile de software) cu mențiunea „muncă echitabilă” ar putea reprezenta un prim pas către acest obiectiv;

O politică nouă și sustenabilă în domeniul climei și o uniune energetică justă din punct de vedere social

26.    consideră că criza climatică este rezultatul unui sistem de producție defectuos, cu un consum intensiv de energie, și că soluția la schimbările climatice nu poate fi lăsată la latitudinea pieței, ci impune o schimbare radicală a metodelor de producție și a consumului; solicită Comisiei să își regândească politica climatică și să integreze politica de combatere a schimbărilor climatice în toate politicile sale;

27.    regretă lipsa de ambiție demonstrată în ceea ce privește obiectivele obligatorii arătate până acum de Comisie, în special cu privire la COP 21 din Paris; consideră că Uniunea Europeană trebuie să își stabilească urgent obiective mai ambițioase în lupta împotriva schimbărilor climatice pentru a rămâne lider în cadrul negocierilor privind schimbările climatice și în domeniul folosirii energiilor din surse regenerabile, al încurajării creării de locuri de muncă ecologice și al contribuirii la realizarea unei serii echitabile de acțiuni globale pentru reducerea gazelor cu efect de seră;

28.    ia act de promisiunea de a prezenta propunerile legislative de punere în aplicare a pachetului privind clima și energia 2030 până la sfârșitul lui 2015; reamintește Președintelui Juncker de angajamentul său de a pune în aplicare un obiectiv de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți cu 30% eficiența energetică și de a asigura o cotă-parte de 30% de energie din surse regenerabile în mixul energetic;

29.    cere Comisiei să prezinte criterii obligatorii de sustenabilitate pentru utilizarea energiei și pentru biomasă; în continuare, cere Comisiei să prezinte propuneri care să abordeze problema emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din zootehnia intensivă, deoarece acestea au un impact mult mai mare asupra schimbărilor climatice decât orice alte gaze cu efect de seră;

30.    își reiterează opoziția față de propunerea de instituire a unei uniuni energetice, dat fiind că aceasta va promova privatizările și va crește inegalitățile; consideră că energia ar trebui să fie un bun public, iar controlul public este de importanță crucială pentru a garanta o revoluție verde în sectorul energetic;

31.    ia act de promisiunea de a prezenta o propunere legislativă mai ambițioasă referitoare la pachetul privind economia circulară până la sfârșitul lui 2015;

32.    subliniază rolul jucat de Directiva privind habitatele și de Directiva privind păsările și respinge orice încercare de a le pune în pericol; subliniază, de asemenea, că orice revizuire a legislației existente ar trebui să urmărească actualizarea și consolidarea, nu șubrezirea ei;

Protejarea drepturilor lucrătorilor într-o piață internă echilibrată din punct de vedere socio-economic

33.    îndeamnă Comisia să folosească revizuirea specifică planificată a Directivei privind detașarea lucrătorilor ca o oportunitate de a consolida drepturile lucrătorilor împotriva dumpingului social;

34.    consideră că mobilitatea ar trebui să fie o opțiune și nu o obligație; reiterează că Comisia ar trebui să se concentreze nu pe creșterea mobilității, ci pe crearea unor locuri de muncă de calitate acolo unde trăiesc cetățenii, iar acestea ar trebui să includă drepturi sociale și în domeniul muncii; insistă ca viitorul pachet privind mobilitatea forței de muncă să protejeze drepturile sociale și drepturile din domeniul muncii ale tuturor lucrătorilor;

35.    condamnă intenția Comisiei de a retrage Directiva privind concediul de maternitate; regretă profund decizia Comisiei de a bloca acordul partenerilor sociali cu privire la sănătatea și siguranța lucrătorilor din sectorul coafurii, dat fiind că acest lucru subminează dialogul social din UE; îndeamnă Comisia să realizeze progrese cu privire la aceste propuneri și să actualizeze fără întârziere legislația privind sănătatea și siguranța la locul de muncă;

36.    subliniază că este esențial să se asigure un sprijin mai mare pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) pentru a încuraja activitatea acestora într-un cadru de afaceri stabil, a reduce la minimum efectul pozițiilor dominante de pe piață ocupate de întreprinderile și conglomeratele mari și a contribui la înființarea și dezvoltarea MIMM-urilor și a cooperativelor;

37.    solicită o abordare echilibrată la nivel regional față de politica industrială pentru a crea o bază industrială diversificată în toate statele membre și în regiunile acestora, această abordare fiind crucială pentru a garanta niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și de activitate pe întreg teritoriul UE;

Politici economice și monetare democratice

38.    crede cu tărie că modalitatea de concepție a guvernanței economice și a UEM este opacă și nedemocratică; insistă ca Pactul de stabilitate și creștere să fie înlocuit cu un pact real de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare, bazat pe criterii sociale și de mediu care să fie spre beneficiul tuturor popoarelor din UE; solicită, de asemenea, organizarea unei conferințe interguvernamentale cu scopul de a abroga pactul bugetar și recomandă suspendarea sa imediată până la organizarea acestei conferințe;

39.    consideră că legislația care reglementează uniunea bancară servește doar intereselor financiare ale marelui capital din UE și încalcă principii democratice elementare; susține abrogarea legislației care reglementează uniunea bancară și necesitatea de a asigura controlul public democratic asupra sistemului bancar;

40.    solicită modificarea fundamentală a statutului și a mandatului BCE pentru a garanta controlul său democratic și politic de către statele membre pe picior de egalitate; consideră că este esențial să se dea înapoi statelor membre puterea de a decide cu privire la politicile economice de importanță crucială, cum ar fi politica monetară; consideră, de asemenea, că este necesar ca BCE să fie transformată într-un creditor principal, care să poată acționa ca o bancă centrală națională normală și să stimuleze, astfel, economia în caz de deflație și de recesiune; în acest context, insistă că BCE și BEI ar trebui să finanțeze direct investițiile publice în sprijinul economiei reale, mai degrabă decât noi bule ale prețurilor activelor;

41.    își reiterează apelul pentru desființarea imediată a sistemului troicii în țările în care mai există, dat fiind că este lipsit de legitimitate; solicită Comisiei să realizeze o evaluare profundă și transparentă a diferitelor măsuri de guvernanță economică, inclusiv a programelor de ajustare macroeconomică prevăzute de troică, ținând seama de observațiile critice formulate atât de către economiști, cât și de membrii troicii;

42.    regretă și solicită să se pună capăt imediat politicilor fiscale inechitabile, inclusiv impozitelor injuste și regresive pentru consumul de apă, care sunt impuse în statele membre ce fac obiectul programelor de ajustare bugetară, politici care încalcă principiul egalității proporționale și al impozitării progresive, deoarece gospodăriile cu venituri mici în special sunt afectate în mod disproporționat de aceste măsuri;

O nouă politică comercială echitabilă

43.    își exprimă profunda îngrijorare cu privire la orientarea generală dată de Comisie politicii comerciale internaționale a UE, în special cu privire la lipsa sa de coerență cu obiective-cheie precum crearea de locuri de muncă, combaterea sărăciei, asigurarea unei economii sustenabile, controlarea speculației (în special a speculației cu produse alimentare), protejarea sănătății publice, a bunăstării și sănătății animalelor, a agriculturii durabile și a mediului, precum și asigurarea diversității culturale;

44.    se opune mandatelor acordate Comisiei de către Consiliu pentru negocierea unor acorduri de liber schimb cuprinzătoare (ALS), cum ar fi Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) și Acordul privind comerțul cu servicii (TISA), care reprezintă o amenințare gravă la adresa securității alimentare, printre altele, și care prevede includerea de mecanisme de soluționare a litigiilor între investitori și stat (ISDS); îndeamnă Comisia să sisteze aceste negocieri comerciale internaționale;

45.    reamintește că studiile de impact comandate de Comisie, în special cele privind TTIP, TISA și CETA, care promit locuri de muncă și prosperitate pentru toți, prezintă grave deficiențe și sunt lipsite de credibilitate deoarece modelele economice utilizate sunt depășite; invită Comisia să utilizeze modele economice mai credibile, să verifice rezultatele acordurilor de liber schimb care au intrat deja în vigoare și să le compare cu studiile de impact;

46.    subliniază faptul că orice acord comercial trebuie să fie condiționat de menținerea nivelurilor actuale de reglementare în domeniul muncii, al mediului și al drepturilor sociale, precum și de garanții privind achizițiile publice și furnizarea de servicii de interes public, inclusiv dreptul statelor de a adopta norme mai stricte în viitor în aceste privințe; insistă ca orice formă de ISDS să fie exclusă de la negocierile privind acordurile comerciale pentru a menține controlul democratic asupra reglementărilor menționate;

47.    respinge caracterul secret al acordurilor comerciale internaționale și invită Comisia să pună toate documentele de negociere la dispoziția deputaților și a tuturor cetățenilor interesați; solicită o dezbatere publică și democratică cu toate părțile interesate, în special cu reprezentanți ai sindicatelor și ai societății civile, pentru a asigura astfel o monitorizare adecvată a rezultatelor agendei de liber schimb a Comisiei;

48.    consideră că lansarea rapidă a unor noi acorduri de liber schimb are drept scop evitarea unor demersuri reale de soluționare a crizei, cum ar fi reducerea inegalităților economice în interiorul UE, limitarea abuzurilor societăților și investitorilor corporativi, auditul și reducerea datoriilor publice, precum și măsurile necesare pentru combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

49.    reamintește că, ținând seama de poziția statelor membre și a Parlamentului European, Comisia a fost de acord cu principiul „excepției culturale”, consacrat în Convenția privind diversitatea culturală, conform căruia cultura ar trebui să fie tratată diferit de alte produse comerciale, iar bunurile și serviciile culturale nu ar trebui să facă obiectul negocierilor; consideră că principiul în cauză ar trebui să vizeze, printre altele, serviciile mass-media și elementele principale ale Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV), subvențiile publice, obligațiile de finanțare pentru organismele de radiodifuziune (în special pentru a sprijini producția și distribuția de filme europene), acordurile de coproducție, măsurile de politică lingvistică, funcționarea canalelor care au o misiune de serviciu public, stabilirea unor plafoane pentru participațiile la canale și rețele, drepturile de proprietate intelectuală în domeniile culturii, jurnalismului și științei și sistemele specifice de securitate socială;

O adevărată politică în domeniul justiției și al drepturilor fundamentale

50.    invită Comisia să promoveze în mod activ adoptarea directivei orizontale împotriva discriminării, în conformitate cu poziția Parlamentului, și combaterea discriminării, inclusiv atacurile la adresa romilor, a migranților și a solicitanților de azil, precum și a altor grupuri vulnerabile;

51.    solicită Comisiei să evalueze punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor (SNIR) și recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre și să propună măsuri suplimentare, dacă este necesar, pentru integrarea reală a romilor;

52.    invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune pentru statele membre cu scopul de a îmbunătăți condițiile de detenție, în special având în vedere folosirea la scară largă a arestării preventive, inclusiv în cazurile care fac obiectul unui mandat european de arestare (MEA); invită Comisia să țină seama pe deplin de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind condițiile de detenție;

53.    este profund dezamăgit de pasivitatea Comisiei în ceea ce privește raportul legislativ din proprie inițiativă referitor la revizuirea mandatului european de arestare; invită Comisia să prezinte o nouă propunere, ținând seama de raportul Parlamentului cu privire la acest subiect, în special de aspectele legate de testele de proporționalitate;

54.    regretă faptul că Comisia nu a inclus în noile sale inițiative o nouă propunere actualizată privind accesul public la documente, care să reflecte acordul în prima lectură obținut de Parlament în 2011;

55.    este profund dezamăgit de recenta Agendă europeană privind securitatea a Comisiei, care, din nou, se concentrează exclusiv asupra politicilor represive și a extinderii mandatului autorităților UE de aplicare a legii;

56.    îndeamnă Comisia să răspundă la solicitările formulate de Parlamentul European în rezoluțiile sale referitoare la acuzațiile de transport și deținere ilegală de prizonieri în anumite țări europene de către CIA, în special după raportul Senatului SUA privind actele de tortură comise de către CIA;

57.    salută reînnoirea angajamentului de a asigura accesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO); cu toate acestea, consideră că avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului reprezintă un important pas înapoi pentru drepturile omului;

58.    invită Comisia să țină seama pe deplin de hotărârea CJUE în cauzele conexate C 293/12 și C 594/12 din 8 aprilie 2014; în acest context, îndeamnă Comisia să se abțină de la propunerea unor măsuri suplimentare bazate pe păstrarea generalizată a datelor;

59.    consideră că hotărârea CJUE privind păstrarea datelor este relevantă pentru colectarea datelor din registrul cu numele pasagerilor în scopul aplicării legii; prin urmare, invită Comisia să retragă propunerea privind PNR al UE; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European o evaluare a impactului hotărârii privind toate propunerile cu caracter juridic referitoare la colectarea și stocarea la scară largă a datelor cu caracter personal;

60.    invită Comisia să depună eforturi reale pentru a proteja cetățenii de supravegherea tot mai extinsă de către stat;

O politică privind migrația bazată pe drepturile omului

61.    invită Comisia ca, în 2015, să elaboreze propuneri ambițioase privind modalități sigure și legale prin care toate femeile, bărbații și copiii care au nevoie de protecție să poată beneficia de aceasta în Uniunea Europeană, astfel încât persoanele să nu mai fie obligate să își riște viața traversând Marea Mediterană sau deșertul pentru a ajunge în Europa;

62.    salută primul pas efectuat de Comisia Europeană, și anume propunerea de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale pentru Italia și Grecia; invită însă Comisia Europeană să prezinte, până la sfârșitul anului 2015, o propunere mai ambițioasă, care să reflecte sosirile tot mai numeroase în 2015 atât în Grecia, cât și în Italia; reamintește faptul că țara unde va fi trimis refugiatul ar trebui aleasă în funcție de familia, limba și legăturile culturale ale acestuia; solicită suspendarea Regulamentului Dublin;

63.    condamnă faptul că, în agenda europeană privind migrația, Comisia se axează în principal pe prevenirea și reprimarea migrației neregulamentare, inclusiv prin detenție, fără a ține cont de numărul tot mai mare al solicitanților de azil care se refugiază de războaie, persecuții și catastrofe climatice; în consecință, condamnă înmulțirea propunerilor represive ale Comisiei Europene în 2014, cum ar fi operațiunea EUNAVFOR MED, care vizează ambarcațiunile traficanților de persoane, majorarea bugetului FRONTEX, accelerarea returnării migranților și încurajarea recurgerii la constrângere și detenție pentru a preleva amprentele migranților; invită Comisia Europeană să redirecționeze fondurile către activități de căutare și salvare, centre de primire deschise, programe de relocare și reinstalare și programe de integrare;

Un actor mondial pașnic

64.    invită Comisia și Consiliul să consolideze relațiile UE cu partenerii strategici în domeniile relevante, inclusiv țările din bazinul Mării Mediterane, Rusia, China și noii actori mondiali și regionali emergenți;

65.    respinge PESC și PSAC, care sunt pe deplin aliniate la NATO și la relația transatlantică, ceea ce semnifică militarizarea în continuare a relațiilor internaționale, promovarea intervențiilor și susținerea activă a complexului militar-industrial; solicită respectarea dreptului internațional și revenirea la mijloacele politico-diplomatice de soluționare a conflictelor;

66.    consideră că trebuie să se acorde prioritate menținerii păcii și stabilității și garantării drepturilor fundamentale și drepturilor omului printr-o politică externă civilă pașnică, pusă în aplicare în conformitate cu dreptul internațional și în mod nediscriminatoriu, și prin asumarea unui rol central în soluționarea pe cale pașnică și pe calea diplomației a conflictelor, inclusiv în cadrul inițiativelor de mediere și al programelor de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR), respectând Carta Organizației Națiunilor Unite; subliniază că este important să se depună eforturi pentru a îmbunătăți și a consolida regimul de control asupra exportului de arme internațional (Tratatul privind comerțul cu arme) și al UE, pentru a sprijini regimul TNP și dezarmarea nucleară, precum și măsurile privind eradicarea sărăciei, acordarea de ajutor umanitar, dezvoltarea economică și socială durabilă și Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, favorizând astfel relațiile economice echilibrate, comerțul echitabil și distribuția echitabilă a resurselor și a bogăției în vecinătatea UE și în lume;

67.    subliniază importanța revizuirii PEV și faptul că este momentul oportun pentru aceasta; subliniază că politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să poată oferi o reacție rapidă și adecvată la situația de la fața locului, propunând totodată o viziune pe termen lung a dezvoltării relațiilor cu țările vecine și ținând seama de asimetriile dintre părți; consideră că trebuie creat un nou cadru pentru relațiile cu țările și regiunile vizate de PEV, bazat pe respectarea strictă a dreptului internațional și a Cartei Organizației Națiunilor Unite, pe neintervenția în afacerile lor interne și pe respectarea suveranității lor, cu scopul de a sprijini dezvoltarea regiunilor vecine și de a promova ocuparea forței de muncă și educația, în loc să se promoveze acorduri de asociere destinate exclusiv stabilirii unor zone de liber schimb, care dăunează popoarelor din statele vizate de PEV și care, în cazul părții europene, sunt favorabile doar intereselor corporatiste și, în cazul statelor vizate de PEV, aduc beneficii doar elitelor;

68.    respinge planurile de a prevede cât mai repede posibil dispoziții privind finanțarea misiunilor civile și planurile de a simplifica procedurile de luare și punerea în aplicare a deciziilor, deoarece caracterul pur civil al misiunilor de acest tip este deseori contestabil, dat fiind că granița dintre aspectele civile și militare este din ce în ce mai vagă și de multe ori aceste aspecte se suprapun, în special în domeniul reformei sectorului de securitate (RSS) și al misiunilor de formare;

69.    subliniază lipsa controlului parlamentar și își exprimă rezervele în ceea ce privește misiunile PSAC, atât la nivel european, cât și la nivel național; subliniază că deficitul democratic este mărit de aplicarea conceptului de „punere în comun și partajare” și că așa-numita abordare cuprinzătoare, precum și cooperarea strânsă între UE, NATO, mecanismul ATHENA și desfășurarea grupurilor tactice de luptă ale UE adâncesc în mod clar acest deficit;

70.    respinge implementarea unui proiect pilot privind cercetarea PSAC efectuată în comun de Comisia Europeană și AEA care să vizeze, printre altele, sistemele de aeronave pilotate de la distanță (RPAS); se opune cu fermitate ca finanțarea din fondurile Orizont 2020 sau din bugetul UE în general să fie utilizată pentru cercetarea în domeniul militar, civil-militar sau de securitate, în general, și pentru dezvoltarea RPAS, în special;

Consolidarea drepturilor cetățenilor

71.    invită Comisia să prezinte propunerile promise privind un acord interinstituțional referitor la un registru de transparență obligatoriu pentru toate instituțiile UE; reafirmă necesitatea de a consolida democrația reprezentativă și participativă prin punerea în aplicare a articolelor 9-12 din Tratatul de la Lisabona;

72.    invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a inițiativei cetățenești europene pe baza concluziilor prezentate în viitorul raport de punere în aplicare al Parlamentului European;

73.    invită Comisia să analizeze posibilitatea introducerii a unui drept de veto social al cetățenilor, ca un mecanism care să poată împiedica intrarea în vigoare a unor acte legislative ale UE care ar aduce prejudicii celor mai săraci, ar adânci inegalitățile sau ar reduce drepturile sociale;

Alte priorități politice

Politica în domeniul pescuitului

74.    solicită o politică în domeniul pescuitului (PCP) care să promoveze modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a sectorului pescuitului, asigurând viabilitatea socio-economică a acestuia, sustenabilitatea resurselor, menținerea și crearea de locuri de muncă, precum și îmbunătățirea condițiilor de viață ale lucrătorilor din acest sector;

75.    solicită adoptarea de măsuri de îmbunătățire a prețului peștelui la prima vânzare și a veniturilor lucrătorilor din sectorul pescuitului și instituirea de mecanisme de subvenționare sau de compensare pentru lucrătorii din sectorul pescuitului afectați de repercusiunile economice și sociale ale planurilor de reconstituire a stocurilor, ale gestionării multianuale și ale măsurilor de protecție a ecosistemelor;

76.    solicită luarea de măsuri pentru asigurarea suveranității naționale asupra zonelor economice exclusive ale statelor membre și asupra resurselor lor piscicole, care să facă posibilă gestionarea de proximitate; consideră că ar trebui menținută o zonă de douăsprezece mile ca zonă de acces exclusiv pentru flota națională a fiecărui stat membru și propune luarea în considerare a posibilității de extindere a acesteia către zone limitrofe, în funcție de platourile continentale;

77.    solicită protejarea biodiversității în mediile marine, asigurând condiții favorabile pentru refacerea populațiilor de pești; susține, în această privință, introducerea unor practici adecvate de gestionare sustenabilă, printre care s-ar putea număra crearea unor zone unde pescuitul să fie interzis, în regiunile în care stocurile de pește și biodiversitatea sunt amenințate, potrivit celor mai recente informații științifice;

78.    reafirmă necesitatea ca PCP să recunoască specificitatea pescuitului la scară mică și al pescuitului costier și să examineze în ce măsură instrumentele existente răspund nevoilor sectorului, adaptându-le în consecință;

79.    invită Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) să sprijine pescuitul la scară mică, să ia măsuri în vederea soluționării pe deplin a problemelor specifice ale acestui sector și să favorizeze gestionarea de proximitate, activitățile sustenabile de pescuit și dezvoltarea comunităților de coastă;

80.    regretă că PCP aprobată și organizarea comună a piețelor (OCP) sunt cu mult în urma nevoilor reale ale sectorului pescuitului și solicită o revizuire a acestor două regulamente cât mai curând posibil;

81.    critică impactul unor reduceri drastice prea zeloase ale volumului capturii totale admisibile (TAC) asupra sectorului, a mijloacelor de subzistență și a comunităților rurale și solicită Comisiei să facă tot posibilul pentru a evita această situație în viitor;

Politicile agricole

82.    consideră că agricultura este unul dintre sectoarele care poate crea în continuarea o anumită valoare, în pofida efectelor crizei; cu toate acestea, constată că există un deficit de agricultori, în special de tineri agricultori și de agricultori femei; invită UE să efectueze o analiză aprofundată a factorilor care cauzează această situație, cu scopul de a lua măsuri eficace pentru a-i combate; regretă că acest fenomen pune în primejdie patrimoniile noastre rurale și agricole importante la nivel mondial, în timp ce marile întreprinderi agroalimentare își extind marjele și impun propriul model de sistem alimentar mondial, care are efecte distructive asupra mediului; subliniază că agricultorii, și nu marile întreprinderi, trebuie să se afle în centrul politicilor agricole și alimentare ale UE pentru a stimula cu adevărat creșterea economică și crearea de locuri de muncă în toate regiunile din UE; regretă că politicile actuale duc la reducerea drastică a numărului fermelor familiale tradiționale în întreaga UE și, ulterior, la degradarea activității economice și sociale în zonele rurale;

83.    subliniază că UE trebuie să depună eforturi pentru o distribuire echitabilă a dreptului de a cultiva în rândul producătorilor și să dezvolte instrumente publice de adaptare a cererii și ofertei pentru menținerea veniturilor fermierilor și a nivelurilor de producție alimentară în vederea protejării agricultorilor de volatilitatea prețurilor; prin urmare, solicită o revizuire intermediară care să fie solidă și eficace pentru găsirea de soluții durabile la problemele inerente apărute în cadrul PAC;

84.    subliniază că UE trebuie să acorde prioritate protecției terenurilor sale agricole și asigurării accesului la acestea și să prevină acapararea de terenuri, o chestiune crucială, de importanță mondială, în ceea ce privește apărarea agricultorilor, a solurilor și a mediului;

85.    subliniază că, în vederea protejării terenurilor agricole pe termen lung, este necesară implementarea unor strategii de prevenire și atenuare a schimbărilor climatice în întreaga Europă, pentru a decarboniza sectorul agricol, urmărind totodată să se protejeze productivitatea exploatațiilor agricole europene;

86.    invită Uniunea Europeană să interzică autorizarea, cultivarea și comercializarea OMG-urilor și să își asume un angajament ferm privind sectorul agriculturii ecologice europene, singurul care a crescut în ultimele decenii;

87.    solicită Comisiei să își retragă propunerile privind clonarea și să prezinte noi propuneri în acest sens care să reflecte poziția Parlamentului European, permițând, de asemenea, aplicarea procedurii legislative ordinare; se opune alegerii procedurii de aprobare în ceea ce privește Directiva privind introducerea pe piață a alimentelor provenite de la animale rezultate din clonare, întrucât aceasta ar priva Parlamentul de dreptul său de a modifica propunerea;

88.    solicită Uniunii Europene să interzică toate formele de brevetare a semințelor pentru a proteja agricultorii împotriva concurenței neloiale și a birocrației inutile și să protejeze soiurile locale/biodiversitatea la nivel loca, precum și patrimoniul nostru genetic și cultural;

89.    regretă actuala nerespectare a standardelor de bunăstare a animalelor în zootehnia europeană și îndeamnă insistent Comisia să se asigure că legislația existentă este aplicată în mod adecvat în toate statele membre, ținând cont de costurile suportate de fermieri, îndeosebi de micii fermieri fără economii de scară, pentru a respecta standardele în cauză; de asemenea, invită Comisia să îmbunătățească normele privind bunăstarea animalelor în cadrul legislației actuale a UE privind agricultura ecologică și să elimine orice excepții de la normele privind bunăstarea animalelor, cum ar fi utilizarea unor rase inadecvate, priponirea animalelor și castrarea inutilă;

90.    salută inițiativa recentă lansată de Țările de Jos, Germania și Danemarca de a limita durata maximă a transportului de animale vii la opt ore; solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe, reducând astfel duratele maxime ale transportului de animale vii;

91.    invită Comisia să își publice raportul „Crearea unui sistem alimentar european sustenabil”, care a fost deja aprobat de trei foști comisari și să prezinte un plan de acțiune care să țină seama de concluziile acestui raport; în aceste sens, pledează pentru trecerea de la creșterea intensivă a animalelor către o formă echitabilă, sustenabilă și bazată pe plante a producției de proteine în cadrul agriculturii din UE și se declară în favoarea sprijinului și promovării de către Comisie a piețelor locale și a consumului de produse locale, de sezon și ecologice; de asemenea, solicită revizuirea și stimularea sectorului horticol ecologic în toate statele membre pentru a asigura reducerea la minimum a milelor alimentare pentru alimente nutritive;

92.    solicită lansarea unei dezbateri privind dezvoltarea unei noi politici agricole și alimentare a UE care să răspundă interesului întregii societăți; în acest context, solicită lansarea unei consultări publice privind suveranitatea alimentară și consumul responsabil;

93.    critică ferm existența în continuare a restituirilor la exportul de produse agricole de orice tip; solicită eliminarea imediată a acestora;

Politica de dezvoltare

94.    îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare și un plan de acțiune care să conțină recomandări ferme pentru a combate fluxurile ilicite de capital și frauda fiscală și evaziunea fiscală, și pentru a îmbunătăți cooperarea fiscală și transparența financiară cu scopul de a preveni frauda și evaziunea fiscală transfrontalieră de către societățile multinaționale și de a stimula mobilizarea resurselor interne, care reprezintă o sursă previzibilă de finanțare pentru dezvoltare pentru țările în curs de dezvoltare

95.    invită Comisia să sprijine, prin intermediul unei comunicări care să stea la baza acțiunii concertate la nivelul UE, procesul continuu de dezvoltare, sub auspiciile ONU, a unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic cu privire la corporațiile transnaționale, și să prevadă introducerea unor căi eficiente de atac pentru victime în cazurile în care jurisdicția națională este în mod evident în imposibilitatea de a pune sub urmărire în mod eficient companiile multinaționale;

96.    invită Comisia ca, în parteneriat cu UN Women, să pună un accent deosebit în toate propunerile sale asupra egalității de șanse între femei și bărbați și a emancipării femeii, recunoscând că egalitatea între femei și bărbați este o componentă indispensabilă a procesului de reducere a sărăciei și a dezvoltării sustenabile;

97.    solicită stabilirea unor domenii politice care afectează dezvoltarea, inclusiv comerțul, migrația, energia, mediul și schimbările climatice, politica agricolă și politica în domeniul pescuitului, care să respecte principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și să fie aliniate la obiectivele de dezvoltare;

98.    subliniază faptul că AOD rămâne un instrument-cheie pentru finanțarea dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să se angajeze din nou fără întârziere să realizeze obiectivul de 0,7 % din VNB pentru AOD, prin stabilirea unor calendare bugetare multianuale pentru a ajunge la acest nivel până în 2020 și a unui calendar clar pentru a-și îndeplini angajamentele privind eficacitatea dezvoltării, inclusiv în ceea ce privește angajamentele pentru deblocarea ajutorului, stimulând în același timp asumarea responsabilității de către țările partenere, alinierea la strategiile de dezvoltare ale țărilor partenere, responsabilitatea reciprocă și armonizarea donatorilor, prin reducerea fragmentării ajutorului printr-o coordonare mai bună între diferitele mecanisme de ajutor și diverșii donatori;

99.    solicită o abordare bazată pe nevoile umane în ceea ce privește sustenabilitatea datoriilor, prin intermediul unui set obligatoriu de standarde de definire a acțiunilor responsabile de creditare și de împrumut, al auditurilor privind datoriile și al unui mecanism echitabil de reeșalonare a datoriilor, care ar trebui să evalueze legitimitatea și sustenabilitatea sarcinilor datoriilor ale țărilor și posibila anulare a unei datorii neechitabile și nesustenabile; îndeamnă UE să se implice în mod constructiv în negocierile purtate sub egida ONU pentru crearea unui cadru juridic multilateral pentru procesul de restructurare a datoriei suverane, în vederea reducerii datoriilor; de asemenea, îndeamnă UE să promoveze punerea în aplicare a principiilor UNCTAD privind tranzacționările responsabile ale datoriei suverane, atât pentru creditori, cât și pentru debitori;

100.  reiterează faptul că plățile din ICD și FED nu pot fi utilizate pentru programe militare și de securitate, pentru cooperarea în domeniul politicilor și pentru reforma armatei; subliniază că toate acțiunile umanitare trebuie să fie strict civile;

Drepturile femeilor și egalitatea de gen

101.  invită Comisia și Consiliul să prezinte o propunere privind o strategie cuprinzătoare a UE referitoare la violența împotriva femeilor, inclusiv propuneri legislative privind standarde minime pentru combaterea violenței împotriva femeilor; consideră că nu ar trebui să existe planuri de acțiune separate privind, de exemplu, mutilarea genitală a femeilor, violența domestică sau violența sexuală, ci toate formele diferite de violență împotriva femeilor ar trebui incluse într-o strategie globală și eficientă, bazată pe o perspectivă a egalității de gen, inclusiv pe urmărirea aderării UE la Convenția de la Istanbul, semnată în 2011 pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; în acest context, invită Comisia să desemneze anul 2016 Anul european pentru încetarea violenței împotriva femeilor și să aloce resurse substanțiale pentru sensibilizarea publicului și pentru susținerea acțiunilor la toate nivelurile, acordând sprijin în special ONG-urilor care activează în domeniul drepturilor femeii; invită Comisia să adopte și să pună în aplicare strategia UE pentru 2015-2020 privind egalitatea dintre femei și bărbați;

102.  condamnă intenția Comisiei de a retrage Directiva privind concediul de maternitate în contextul „REFIT”; solicită o inițiativă legislativă care să vizeze revizuirea Directivei 92/85/CEE a Consiliului și care să ofere același nivel de protecție ca cel aprobat de Parlament în rezoluția sa din 2008, aceasta fiind o acțiune imediată pentru îmbunătățirea sănătății și siguranței lucrătoarelor gravide sau a lucrătoarelor care au născut de curând sau care alăptează; solicită realizarea de progrese în ceea ce privește dispozițiile privind concediul pentru creșterea copilului la nivelul UE, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile specifice referitoare la concediul de paternitate;

103.  îndeamnă Comisia să controleze programul de ajutor pentru dezvoltare pentru a garanta faptul că fondurile UE nu fac obiectul unor restricții impuse de alți donatori parteneri în ceea ce privește tratamentul medical necesar, inclusiv accesul la avort în condiții de siguranță pentru femeile și fetele care sunt victime ale violurilor în cadrul conflictelor armate, în conformitate cu articolul comun 3 din Convențiile de la Geneva, care garantează toate îngrijirile medicale necesare de care au nevoie răniții și bolnavii; de asemenea, solicită Comisiei să garanteze și să includă accesul universal la sănătatea și drepturile sexuale și reproductive în toate domeniile de politică conexe, în UE și în afara acesteia;

104.  invită Comisia să ia măsuri pentru ca egalitatea de gen și drepturile femeii să fie o preocupare centrală în cadrul politicilor de dezvoltare; își exprimă convingerea că egalitatea de gen și emanciparea femeilor și a fetelor sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor internaționale de dezvoltare; solicită ca politica de dezvoltare a UE să fie feministă, anti-militaristă și să promoveze pacea;

_____________________

105.  invită Comisia să își revizuiască programul de lucru în conformitate cu rezoluția Parlamentului, inclusiv cu pozițiile specifice fiecărui sector expuse în partea a 2-a a prezentei rezoluții;

106.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

(1)

JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

Notă juridică - Politica de confidențialitate