PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la agenda europeană de securitate
3.7.2015 - (2015/2697(RSP))
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Claude Moraes în numele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
B8‑0676/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la agenda europeană de securitate
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70 - 72, 75, 82 - 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53;
– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale Comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 aprilie 2015 referitoare la agenda europeană privind securitatea (COM(2015)0185),
– având în vedere comunicările Comisiei referitoare la Strategia pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană (COM(2010)0573) și Orientările operaționale privind luarea în considerare a drepturilor fundamentale în cadrul evaluărilor de impact (SEC(2011)0567),
– având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014 pronunțată în cauzele conexe C-293/12 și C-594/12, care a anulat Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului,
– având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la Politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări”[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la Strategia de securitate internă a UE[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2015 referitoare la măsurile de combatere a terorismului[5],
– având în vedere dezbaterea sa în plen din 28 aprilie 2015 pe tema agendei europene de securitate;
– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind reînnoirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene (O-000064/2015 – B8‑0566/2015 și O-000065/2015 – B8‑0567/2015),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât amenințările la adresa securității interne a Uniunii au devenit mai complexe, hibride, asimetrice, neconvenționale, internaționale, cu o evoluție rapidă și dificil de prevăzut, depășind capacitatea oricărui stat membru și, prin urmare, necesită mai mult decât oricând o abordare coerentă, globală, pe mai multe niveluri și un răspuns coordonat la nivelul UE, care să țină seama pe deplin de respectarea drepturilor fundamentale;
B. întrucât elaborarea politicii de securitate a UE este o responsabilitate comună, care necesită eforturi coordonate și aliniate cu toate statele membre, instituțiile și agențiile UE, societatea civilă și cu autoritățile de aplicare a legii, fiind orientată spre obiective comune și având la bază statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale; întrucât, pentru a produce rezultate optime, implementarea concretă a acestor obiective și priorități comune ar trebui să se combine cu o repartizare clară a sarcinilor între nivelul UE și nivelul național, pe baza principiului subsidiarității și supuse unui control parlamentar și unei supravegheri judiciare puternice și eficiente;
C. întrucât excepția din motive de securitate națională, prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din TUE, nu poate fi folosită pentru a permite agențiilor naționale de securitate să afecteze interesele, inclusiv cele economice, ale altor state membre, drepturile cetățenilor și rezidenților, precum și legislația și politicile Uniunii Europene și în general, țările terțe;
D. întrucât trebuie acordată atenție necesității de a trage învățăminte din numeroasele încălcări ale normelor și valorilor europene și universale în contextul cooperării în materie de securitate internă și externă, după 9 septembrie 2001;
E. întrucât libertatea, securitatea și justiția sunt obiective care trebuie urmărite în paralel; întrucât, pentru a asigura libertatea și dreptatea, măsurile de securitate ar trebui deci să respecte întotdeauna drepturile fundamentale în conformitate cu principiile necesității și proporționalității și să fie supuse unui control democratic adecvat și principiului răspunderii; întrucât în agenda europeană de securitate nu sunt tratate suficient aspectele care țin de justiție;
F. întrucât o serie de cauze majore ale infracțiunilor, cum ar fi creșterea inegalității, sărăcia și violența rasială sau xenofobă, nu pot fi soluționate numai prin măsuri de securitate, ci trebuie tratate într-un context politic mai amplu, care să includă politici sociale, de ocupare a forței de muncă și politici educaționale, culturale și externe;
G. întrucât dimensiunea preventivă a agendei europene de securitate este deosebit de importantă în această perioadă de creștere a inegalităților sociale și economice care subminează pactul social și exercitarea efectivă a drepturilor fundamentale și a libertăților publice; întrucât un element important al acestor politici de prevenire ar trebui să fie pe de o parte, măsurile alternative la pedeapsa cu închisoarea și, pe de altă parte, măsurile de reintegrare, în special pentru infracțiunile minore;
H. întrucât, după expirarea perioadei de tranziție prevăzute în Protocolul 36 anexat la tratate, Comisia și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au obținut puteri depline în ceea ce privește instrumentele juridice prevăzute în pilonul al treilea, extinzând răspunderea democratică și cea pentru drepturile fundamentale la măsurile adoptate care au jucat un rol important în configurarea spațiului de libertate, securitate și justiție;
I. întrucât folosirea criptării reprezintă o măsură importantă de protejare și de securitate pentru ca oamenii să se protejeze de supravegherea în masă și de activitățile infracționale și pentru să poată să își exercite drepturile fundamentale în UE și în țările terțe, dar reprezintă totodată, o modalitate de mări încrederea în mediul online; întrucât nu ar trebui deci încălcat dreptul de a utiliza criptarea sub pretextul combaterii criminalității;
J. întrucât criminalitatea informatică și criminalitatea facilitată de folosirea internetului afectează securitatea cetățenilor din UE, piața internă și drepturile de proprietate intelectuală și prosperitatea Uniunii Europene; întrucât, de exemplu, botneturile, ca formă de criminalitate informatică, afectează concomitent milioane de calculatoare și mii de ținte;
K. întrucât linia de demarcație dintre securitatea internă și externă este din ce în ce mai neclară, fapt care impune o cooperare mai strânsă și o coordonare mai bună între statele membre, care să conducă la o abordare globală și multidimensională,
1. salută Agenda europeană de securitate pentru perioada 2015-2020, propusă de Comisie, și prioritățile stabilite în acest document; consideră că, în contextul provocărilor cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, terorismul, radicalizarea, criminalitatea transfrontalieră organizată și criminalitatea informatică sunt cele mai grave amenințări ce impun acțiuni coordonate la nivel național, la nivelul UE și la nivel mondial; subliniază că agenda ar trebui structurată flexibil pentru a răspunde unor eventuale noi provocări în viitor;
2. reiterează necesitatea de a examina mai aprofundat și de a discuta cauzele profunde ale criminalității, inclusiv inegalitatea, sărăcia și discriminarea, precum și posibilele percepții ale unor injustiții în politicile externe ale UE și ale statelor sale membre; subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru lucrătorii sociali, ofițeri de poliție locali și magistrați, ale căror bugete au fost reduse ca urmare a măsurilor de austeritate;
3. cere să se aibă în vedere menținerea unui echilibru adecvat între politicile de prevenire și măsurile de combatere, pentru a menține un cadru de libertate, securitate și justiție; subliniază că măsurile de securitate ar trebui aplicate întotdeauna în conformitate cu principiile statului de drept și cu protecția drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de asociere și dreptul la un proces echitabil; solicită, prin urmare, Comisiei ca la implementarea Agendei europene de securitate să țină seama în mod corespunzător de hotărârea recentă a Curții de Justiție referitoare la Directiva privind păstrarea datelor (hotărârea pronunțată în cauzele conexe C-293/12 și C-594/12), care cere ca toate instrumentele să respecte principiile proporționalității, necesității și legalității și să includă garanții adecvate privind răspunderea și căile de atac judiciare; invită Comisia să evalueze integral impactul acestei hotărâri asupra tuturor instrumentelor care implică păstrarea datelor pentru aplicarea legii;
4. reamintește că, pentru a fi un actor credibil în promovarea drepturilor fundamentale atât pe plan intern, cât și pe plan extern, Uniunea Europeană trebuie să își fundamenteze politicile de securitate, lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate, precum și parteneriatele sale cu țările terțe în domeniul securității pe o abordare cuprinzătoare care integrează toți factorii ce determină oamenii să se angajeze în acte de terorism sau în crima organizată și care, astfel integrează politicile economice și sociale care au fost elaborate și aplicate respectând pe deplin drepturile fundamentale și supuse controlului democratic și supravegherii judiciare, precum și unor evaluări aprofundate;
5. regretă că, în pofida adoptării Tratatului de la Lisabona care permite intervenția UE în chestiuni care țin de libertate, securitate și justiție, nu a fost încă instituită o guvernare europeană reală a acestui spațiu;
6. salută alegerea Comisiei de a pune la bazele agendei principiile care vizează respectarea deplină a statului de drept și a drepturilor fundamentale (ce ar trebui garantate printr-o supraveghere judiciară adecvată), transparența, răspunderea și controlul democratic, o mai bună aplicare și implementare a instrumentelor juridice existente, o abordare mai integrată și transsectorială între agenții, precum și stabilirea unor legături mai puternice între aspectele interne și cele externe ale securității; invită Comisia și Consiliul să respecte cu strictețe aceste principii în implementarea agendei; subliniază că Parlamentul va acorda acestor principii un rol central atunci când va monitoriza implementarea agendei;
7. salută faptul că agenda pune un accent deosebit pe drepturile fundamentale și, în special, angajamentul Comisiei de a evalua în mod strict orice măsură de securitate propusă, nu numai din perspectiva realizării obiectivelor stabilite, ci și din perspectiva respectării drepturilor fundamentale; subliniază că Comisia trebuie să implice în evaluarea sa toate organismele și agențiile relevante ale UE, în special Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Autoritatea europeană pentru protecția datelor, Europol și Eurojust; cere Comisiei să furnizeze toate informațiile și întreaga documentație pentru această evaluare, pentru a permite Parlamentului să își exercite controlul democratic într-un mod eficient;
8. reamintește, în acest sens, faptul că PE a condamnat măsurile care permit colectarea generalizată și sistematică de date cu caracter personal ale unor persoane nevinovate, având în vedere posibilele efecte negative asupra dreptului la un proces echitabil, nediscriminării, protecției vieții private și a datelor, libertății presei, libertății de gândire și de expresie și a libertății de întrunire și de asociere, și care prezintă un potențial însemnat de folosire abuzivă a informațiilor colectate împotriva adversarilor politici; își exprimă profunde îndoieli cu privire la utilitatea măsurilor de supraveghere în masă, deoarece adesea ele au o arie de aplicare prea vastă și ca urmare, produc prea multe rezultate fals pozitive și negative; avertizează cu privire la pericolul ca măsurile de supraveghere în masă să oculteze necesitatea de a investi în măsurile de aplicare a legii poate mai puțin costisitoare, mai eficiente și mai puțin intruzive;
9. solicită statelor membre să se asigure că principiul interesului superior al copilului este respectat de întreaga legislație referitoare la securitate;
10. constată că UE nu dispune de o definiție comună a „securității naționale”, ceea ce creează o excludere nedefinită în instrumentele juridice ale UE care conțin trimiteri la „securitatea națională”; invită, prin urmare, Comisia să propună rapid o definiție a excepției din motive de securitate națională, dar și a limitelor acesteia, excepție prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din TUE, astfel încât să permită o răspundere adecvată pentru a măsurile de securitate din perspectiva drepturilor democratice și fundamentale;
11. consideră că, pentru ca cetățenii să aibă mai multă încredere în politicile de securitate, instituțiile și agențiile UE și statele membre trebuie să asigure transparența, răspunderea și controlul democratic în procesul de elaborare a politicilor și în implementarea acestora; salută intenția Comisiei de a prezenta în mod regulat Parlamentului și Consiliului informații actualizate despre implementarea agendei de securitate; își reafirmă intenția de a organiza exerciții de monitorizare periodice, în cooperare cu parlamentele naționale, vizând implementarea adecvată a agendei și progresele realizate; ia act cu interes de propunerea Comisiei de a înființa un forum consultativ de securitate a UE; cere ca acest forum să asigure o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate și așteaptă cu interes să primească mai multe informații detaliate despre acest forum, în special despre rolul său, sarcinile, componența și atribuțiile sale exacte, precum și implicarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale în el;
12. subliniază necesitatea de a îmbunătăți controlul democratic și supravegherea judiciară a serviciilor de informații ale statelor membre; constată că Parlamentul European, Curtea de Justiție și Ombudsmanul nu dispun de suficiente competențe pentru a desfășura un nivel eficient de supraveghere a politicilor europene de securitate;
13. invită Comisia și Consiliul să elaboreze cât mai rapid o foaie de parcurs - sau un mecanism similar - pentru a asigura o implementare efectivă și operațională a agendei, să o prezinte Parlamentului și să înceapă aplicarea ei în următoarele șase luni; consideră că abordarea de tip „ciclul de politici ale UE” (cu identificarea și evaluarea amenințărilor și vulnerabilităților, stabilirea priorităților politice și elaborarea unor planuri operaționale strategice, implementarea efectivă cu factori determinanți clari, termene și rezultate, precum și evaluare) ar putea asigura coerența și continuitatea necesare în implementarea agendei, cu condiția ca Parlamentul să fie implicat în mod corespunzător în stabilirea priorităților politice și a obiectivelor strategice; așteaptă cu interes să discute mai aprofundat aceste chestiuni cu Comisia și Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI);
14. salută principiul fundamental al agendei de a aplica și implementa integral instrumentele existente în domeniul securității, înainte de a propune altele noi; reiterează necesitatea unui schimb mai rapid și mai eficient de date și de informații relevante, cu condiția unei protecții corespunzătoare a datelor și a unor garanții adecvate privind viața privată; regretă, însă, că, în pofida numeroaselor apeluri din partea Parlamentului, încă nu există o evaluare a eficacității instrumentelor existente ale UE - de asemenea, în contextul noilor amenințări la adresa securității cu care se confruntă UE - și a lacunelor rămase; consideră că acest exercițiu este necesar pentru a se asigura că politica europeană de securitate este eficientă, necesară, proporțională, coerentă și cuprinzătoare; invită Comisia să prezinte ca o măsură prioritară o astfel de evaluare operațională a instrumentelor, resurselor și fondurilor UE existente în domeniul securității interne, în conformitate cu foaia de parcurs pentru implementarea agendei; își reiterează apelul adresat Consiliului și Comisiei de a evalua în detaliu aplicarea măsurilor adoptate în domeniul securității interne înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE;
15. sprijină solicitarea Comisiei de a se adopta o abordare mai integrată și transsectorială între agenții și măsurile propuse pentru îmbunătățirea schimbului de informații și de bune practici și pentru intensificarea cooperării operaționale între statele membre și cu agențiile UE; își reiterează apelul pentru o mai bună utilizare a instrumentelor și bazelor de date existente, cum ar fi SIS și ECRIS, precum și a echipelor comune de anchetă; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a accelera încheierea acordurilor de lucru între agenții, aflate acum în discuție; constată cu regret că în agendă nu există suficiente măsuri concrete pentru consolidarea aspectelor care țin de justiție; cere integrarea și dezvoltarea mai amplă a tuturor aspectelor legate de cooperarea judiciară în chestiunile penale, inclusiv prin consolidarea drepturilor persoanelor suspectate și acuzate, a victimelor și martorilor și prin îmbunătățirea aplicării actualelor instrumente UE de recunoaștere reciprocă;
16. sprijină în totalitate prioritatea Comisiei de a ajuta statele membre să dezvolte și mai mult încrederea reciprocă, să exploateze la maximum actualele instrumente pentru schimbul de informații și să încurajeze cooperarea transfrontalieră operațională între autoritățile competente; subliniază importanța unei astfel de cooperări transfrontaliere operaționale, în special în regiunile de frontieră;
17. invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen din a doua generație (SIS II)[6] , pentru a armoniza criteriile de alertă și pentru a face obligatorii alertele privind persoanele condamnate sau suspectate de terorism;
18. salută anunțul Comisiei în care aceasta își face publică intenția de a evalua necesitatea și valoarea adăugată potențială ale unui sistem european de inventariere a evidențelor poliției (EPRIS) pentru a facilita accesul transfrontalier la informațiile deținute de evidențele polițienești naționale și sprijină pe deplin lansarea unui proiect-pilot prevăzut de un grup de state membre în vederea instituirii unor mecanisme de căutare transfrontalieră automată în evidențele naționale pe baza unui sistem de tip rezultat pozitiv/rezultat negativ („hit/no hit”); subliniază importanța accesului transfrontalier la informații, în special în regiunile de frontieră;
19. subliniază importanța echipelor comune de anchetă (JIT) în anchetarea cazurilor specifice cu caracter transfrontalier și invită statele membre să recurgă cu mai multă regularitate la acest instrument eficace; invită Comisia să elaboreze propuneri privind un cadru juridic care ar permite înființarea unei JIT semi-permanente sau permanente pentru a investiga amenințările persistente, în special în regiunile de frontieră, cum sunt traficul de droguri, prostituția, traficul de persoane și bandele de motocicliști;
20. regretă faptul că instrumente ca indisponibilizarea și confiscarea bunurilor rezultate din activități cu caracter infracțional nu sunt deocamdată folosite în mod sistematic în toate cazurile transfrontaliere în care acest lucru ar fi adecvat și solicită statelor membre și Comisiei să își intensifice eforturile în acest domeniu;
21. consideră că dezvoltarea în continuare a rolului Europol și Eurojust, precum și un viitor Parchet European ar trebui să aibă drept rezultat un sistem juridic și de aplicare a legii la nivelul UE, dar că eliminarea deficiențelor și a decalajelor în materie de control democratic este o condiție prealabilă absolută pentru această evoluție;
22. subliniază existența unui decalaj în ceea ce privește controlul democratic și juridic în cooperarea transfrontalieră dintre agențiile naționale de informații; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că controlul democratic și juridic este sever obstrucționat de regula terțului privind accesul la documente;
23. observă că granițele dintre securitatea externă și cea internă sunt tot mai neclare și salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a asigura sinergia între dimensiunea internă și externă a politicii de securitate; invită Comisia și statele membre să evalueze periodic impactul agendei asupra strategiei de securitate externă a UE și viceversa, inclusiv în ceea ce privește obligațiile legate de respectarea și promovarea libertăților și drepturilor fundamentale și a valorilor și principiilor democratice stabilite de convențiile și acordurile internaționale pe care acestea le-au ratificat sau le-au semnat; subliniază că este necesar să se consolideze în continuare legăturile, sinergiile și coerența dintre cele două dimensiuni, în special pentru abordarea noilor amenințări transversale hibride cu care se confruntă Europa, respectând totodată valorile și drepturile fundamentale ale Uniunii; invită Comisia să prezinte în mod regulat Parlamentului rapoarte cu privire la toate acțiunile viitoare menite să dezvolte legăturile dintre dimensiunile internă și externă ale politicii de securitate și la cooperarea sa cu țările terțe în domeniul securității, pentru ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite dreptul de control democratic alături de parlamentele naționale;
24. solicită includerea în acordurile de cooperare cu țările terțe a unor clauze deosebit de ferme privind drepturile omului, în special în Africa de Nord și în regiunea Golfului în ceea ce privește cooperarea în materie de securitate; solicită reexaminarea cooperării cu țările nedemocratice ale căror rezultate în ceea ce privește respectarea drepturilor omului lasă de dorit;
25. subliniază importanța esențială a eliminării cauzelor profunde ale conflictelor armate, extremismului și sărăciei din țările terțe, deoarece acestea reprezintă amenințări la adresa securității UE; îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a susține statele incluzive, pluraliste și funcționale care dispun de o societate civilă puternică și viabilă și care sunt capabile să le asigure cetățenilor libertate, securitate, justiție și locuri de muncă;
26. se opune ideii utilizării dronelor înarmate și dronelor de supraveghere, în special în Africa de Nord, ca instrument în lupta împotriva migrației și a actorilor criminalității organizate implicați în traficul de persoane; îndeamnă VP/ÎR să prezinte un proiect de poziție comună privind utilizarea dronelor înarmate în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate[7];
27. ia act de apelul urgent al Comisiei pentru finalizarea procedurilor în vederea adoptării Directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) european; își reafirmă angajamentul de a depune eforturi pentru finalizarea sa până la sfârșitul anului; subliniază că Directiva privind PNR ar trebui să respecte drepturile fundamentale și standardele în materie de protecție a datelor, inclusiv jurisprudența aplicabilă a Curții de Justiție, oferind totodată un instrument eficient la nivelul UE; invită Comisia să sprijine în continuare acest proces furnizând orice elemente suplimentare pertinente pentru necesitatea și proporționalitatea unei Directive privind PNR european; solicită ca orice propunere viitoare de creare de noi instrumente în domeniul securității, cum este PNR, să includă în mod sistematic mecanisme pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre;
28. împărtășește opinia Comisiei privind importanța esențială a acțiunilor de sprijin legate de formare, cercetare și inovare și de activitatea importantă desfășurată de Colegiul European de Poliție (CEPOL) în acest domeniu; consideră că programele de formare și de schimb destinate funcționarilor responsabili cu aplicarea legii sunt deosebit de importante pentru sprijinirea în continuare a culturii europene în materie de aplicare a legii și a bunelor practici din acest domeniu; consideră că sunt necesare mai multe investiții în cercetarea și inovarea legate de securitate, inclusiv în domeniul prevenirii;
29. arată că evoluția rapidă a situației securității necesită o abordare flexibilă, adaptivă și reactivă, dezvoltarea capacităților tehnice și reexaminarea periodică a acțiunilor prioritare stabilite în agendă; semnalează, în acest sens, că se poate recurge la articolul 222 din TFUE, potrivit căruia Consiliul European are obligația de a evalua periodic amenințările la adresa Uniunii, printre altele bazându-se pe evaluările existente ale amenințărilor realizate de statele membre și de Europol, și de a informa Parlamentul European și parlamentele naționale cu privire la rezultatul și la acțiunile subsecvente acestei evaluări;
Terorismul
30. salută măsurile prevăzute în agendă în vederea combaterii terorismului și a finanțării activităților teroriste, a contracarării amenințării pe care o reprezintă resortisanții și rezidenții UE care se deplasează în străinătate în scopuri teroriste („combatanții străini”) și a prevenirii radicalizării; ia act de noua structură propusă a Centrului european de combatere a terorismului ce urmează să fie înființat în cadrul Europol și invită Comisia să clarifice în mai mare măsură rolul exact al acestuia, sarcinile, competențele și controlul, în special având în vedere necesitatea asigurării unui control democratic și juridic corespunzător la nivelurile adecvate, inclusiv prin revizuirea în curs a mandatului Europol; subliniază că schimbul intensificat de informații între statele membre este esențial în lupta împotriva terorismului și că acesta ar trebui să aibă loc pe o bază mai structurală;
31. condamnă orice analiză care duce la confuzie între terorism, insecuritate, islam și migranți;
32. reamintește importanța crucială a întreruperii fluxurilor financiare pentru combaterea grupurilor teroriste și de crimă organizată;
33. subliniază că, pentru înlăturarea amenințării reprezentate de combatanții străini și de teroriști în general, este necesară o abordare pe mai multe niveluri care implică abordarea cuprinzătoare a factorilor ce stau la baza fenomenului, precum radicalizarea, dezvoltarea coeziunii și incluziunii sociale și facilitarea reintegrării prin promovarea toleranței politice și religioase, analizarea și contrabalansarea instigărilor la comiterea de acte teroriste propagate online, împiedicarea plecărilor în vederea aderării la organizații teroriste, prevenirea și stoparea recrutărilor și angajărilor în conflicte armate, întreruperea sprijinului financiar acordat organizațiilor teroriste și persoanelor care doresc să li se alăture, asigurarea urmăririi penale ferme, dacă este cazul, și punerea la dispoziția autorităților de aplicare a legii a instrumentelor adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile respectând pe deplin drepturile fundamentale;
34. invită Comisia să elaboreze, împreună cu statele membre, o veritabilă strategie privind combatanții europeni – care lipsește în prezent din agenda de securitate – și în special acei combatanți care se întorc din zonele de conflict și doresc să părăsească organizațiile teroriste care i-au recrutat, manifestându-și dorința de a se reintegra în societate; consideră că ar trebui acordată o atenție specială situației tinerilor combatanți europeni;
35. își reafirmă hotărârea de a asigura tragerea la răspundere, prin intermediul unor anchete deschise și transparente, a celor care se fac vinovați de încălcări masive ale drepturilor fundamentale sub pretextul luptei împotriva terorismului, în special în contextul transportului și menținerii ilegale în arest de către CIA a unor deținuți în țări europene; solicită protejarea celor care dezvăluie astfel de încălcări, cum sunt jurnaliștii și denunțătorii;
Radicalizarea
36. este de acord că prevenirea radicalizării ar trebui să fie o prioritate pentru UE; regretă lipsa din agendă a unor măsuri mai concrete de combatere a radicalizării în Europa și solicită Comisiei să întreprindă acțiuni urgente și cuprinzătoare pentru a intensifica măsurile de prevenire a radicalizării și a extremismului violent, împiedicând propagarea ideologiilor extremiste și favorizând integrarea și incluziunea; invită Comisia să consolideze Rețeaua de sensibilizare cu privire la radicalizare (RAN), care reunește toți actorii importanți implicați în inițiative de combatere a radicalizării la nivel local, și să clarifice mandatul, sarcinile și sfera competențelor noului Centru de excelență propus al RAN; recomandă ca structura acestuia să includă și factori de decizie locali și naționali, pentru a asigura transpunerea în practică a recomandărilor elaborate de experți și de părțile interesate; solicită măsuri mai îndrăznețe de combatere a radicalizării pe internet și a utilizării site-urilor sau platformelor de socializare online pentru răspândirea ideologiilor radicale în Europa; salută înființarea unei Unități de semnalare a conținutului online în cadrul Europol, menită să sprijine statele membre în identificarea și eliminarea conținutul extremist violent de pe internet, cu cooperarea întreprinderilor din domeniu, și solicită Comisiei să asigure resursele suplimentare necesare pentru funcționarea acesteia; regretă lipsa unor măsuri concrete de consolidare a rolului internetului ca instrument de sensibilizare cu privire la radicalizare și, în special, de difuzare online a unor contradiscursuri, în mod proactiv, pentru a contracara propaganda teroristă;
37. subliniază că o politică de securitate de succes trebuie să abordeze factorii ce stau la baza extremismului, precum radicalizarea, intoleranța și discriminarea, prin promovarea toleranței politice și religioase, dezvoltarea coeziunii și incluziunii sociale și facilitarea reintegrării;
38. consideră că ar trebui elaborate studii de cercetare aprofundate și măsuri concrete, cu sprijinul financiar și operațional al Comisiei, pentru a promova și a împărtăși cu toți cetățenii europeni, prin intermediul unor canale de comunicare eficace, valorile noastre comune de toleranță, pluralism, respectarea libertății de exprimare și de conștiință și a drepturilor noastre fundamentale în general; consideră că agenda ar trebui să sublinieze, de asemenea, necesitatea combaterii concepțiilor greșite privind religiile, în special islamul, care nu joacă, în sine, niciun rol în radicalizare și terorism;
39. își exprimă preocuparea în legătură cu recenta creștere, inclusiv pe internet, a numărului de incidente infracționale motivate de ură cărora le cad victime cetățeni europeni; solicită statelor membre să își protejeze cetățenii de atacuri viitoare și să împiedice incitarea la ură și orice act de intoleranță bazat pe origine, credință sau religie, inclusiv prin activități educative destinate tinerilor și prin promovarea unui dialog incluziv;
Criminalitatea organizată
40. este de acord că traficul de persoane reprezintă un fenomen care e necesar să fie combătut mai eficace la nivel european; respinge însă cu fermitate orice legătură între migrația ilegală și terorism; atrage atenția asupra faptului că lipsa unor căi legale de acces în UE pentru a solicita protecție generează o cerere constantă de căi ilegale, punând astfel în pericol migranții vulnerabili care au nevoie de protecție internațională;
41. subliniază gravitatea criminalității organizate din domeniul traficului de persoane; atrage atenția asupra gradului extrem de violență și brutalitate la care este supus de către infractori acest grup deosebit de vulnerabil; salută cadrul existent și își exprimă acordul față de nevoia unei strategii post-2016 care să implice Europol și Eurojust, cu cunoștințele lor specifice din acest domeniu;
42. recunoaște că lupta împotriva criminalității organizate necesită o acțiune europeană fermă; sprijină hotărârea Comisiei de a combate acest fenomen; invită Comisia, în special, să stabilească o cooperare strânsă în combaterea traficului de persoane, dar și o cooperare cu țările terțe pentru a împiedica traficul de migranți, astfel încât să se evite noi tragedii în Mediterana;
43. subliniază că ar trebui să se acorde mai multă atenție evoluțiilor criminalității organizate transfrontaliere în ceea ce privește traficul de arme, traficul de persoane și producția și vânzarea de droguri; constată cu satisfacție că agenda recunoaște caracterul dinamic al problemei drogurilor și, în special, legătura acesteia cu criminalitatea organizată și amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă inovarea pieței în ceea ce privește producția și vânzarea drogurilor noi, dar și a celor consacrate; subliniază că este necesar ca pachetul legislativ propus privind substanțele psihoactive noi să fie adoptat rapid și îndeamnă Consiliul să facă progrese în acest sens;
44. consideră că, pe lângă instrumentele UE de combatere a criminalității organizate și terorismului, o agendă europeană de securitate ar trebui să includă mecanisme de protecție pentru victimele acestor infracțiuni grave, în scopul de a preveni victimizări ulterioare; observă că protecția victimelor ar trebui considerată un instrument important de combatere a criminalității organizate și terorismului, deoarece transmite celor care săvârșesc astfel de fapte un mesaj clar că societatea nu va ceda în fața violenței și că va garanta întotdeauna protecția victimelor și a demnității acestora;
Criminalitatea informatică
45. subliniază că organizațiile teroriste și grupurile infracționale organizate folosesc într-o măsură tot mai mare spațiul cibernetic pentru a facilita toate formele de criminalitate și că criminalitatea informatică și criminalitatea facilitată de mijloacele informatice reprezintă o amenințare majoră la adresa cetățenilor și a economiei UE; observă că, în era digitală, criminalitatea informatică impune o nouă abordare a cooperării judiciare și în materie de aplicare a legii; semnalează că noile evoluții tehnologice măresc impactul criminalității informatice, în ceea ce privește amploarea și rapiditatea, și solicită, prin urmare, Comisiei să efectueze o analiză aprofundată a competențelor autorităților judiciare și de aplicare a legii, precum și a capacităților legale și tehnice ale acestora, atât online, cât și offline, pentru a le permite să combată criminalitatea informatică în mod eficace, subliniind totodată că toate măsurile de punere în aplicare trebuie să respecte cu strictețe drepturile fundamentale, să fie necesare și proporționale și să fie conforme cu dreptul UE și cu dreptul național; solicită, în special, Comisiei să se asigure că dreptul de a folosi criptarea rămâne intact în toată Uniunea Europeană și că statele membre nu vor aplica nicio măsură pentru a aboli sau a limita acest drept; solicită Comisiei să aloce Unității de semnalare a conținutului online a Europol resursele suplimentare necesare pentru funcționare, mai degrabă decât să recurgă la redistribuirea internă a posturilor, inclusiv a personalului Centrului european de combatere a criminalității informatice (EC3), care nu trebuie să rămână cu personal insuficient;
46. subliniază importanța esențială a cercetării și inovării pentru a menține UE la curent cu evoluția nevoilor de securitate; evidențiază importanța unei industrii de securitate competitive a UE pentru a contribui la autonomia UE în materie de securitate; își reiterează solicitarea pentru o autonomie îmbunătățită a UE în ceea ce privește securitatea informatică și reamintește că este necesar să se aibă în vedere servicii și dispozitive de securitate produse în UE pentru infrastructura și serviciile publice esențiale;
47. invită Comisia să lanseze o campanie proporțională de sensibilizare și pregătire în fața riscurilor legate de criminalitatea informatică gravă, pentru a îmbunătăți reziliența la atacurile cibernetice;
48. salută activitatea desfășurată de EC3 pentru combaterea formelor grave și transnaționale de criminalitate informatică și a criminalității facilitate de mijloacele informatice; subliniază rolul-cheie jucat de EC3 în sprijinirea statelor membre, în special în lupta împotriva exploatării sexuale a minorilor; reiterează anunțurile formulate de Comisie privind dotarea EC3 cu experții și bugetul necesar pentru a consolida acele zone ale cooperării europene care nu au fost abordate de la înființarea sa în 2013;
Finanțarea
49. regretă faptul că proiectul de buget al Comisiei pe 2016 prevede o majorare a bugetului Europol de doar circa 1,5 milioane EUR, ceea ce nu îi asigură resursele necesare pentru a înființa, conform planificării din agendă, un Centru european de combatere a terorismului și o Unitate de semnalare a conținutului online;
50. salută declarația prim-vicepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans, din Parlamentul European, potrivit căreia Comisia va adapta resursele financiare disponibile la prioritățile agendei; subliniază încă o dată, în acest sens, că este important să se asigure că agențiile UE competente în domeniu dispun de resursele umane și financiare adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile actuale și viitoare potrivit agendei; intenționează să verifice îndeaproape transpunerea în practică și să evalueze nevoile viitoare ale Fondului pentru securitate internă la nivelul UE și la nivel național;
51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.
- [1] JO C 168 E, 14.6.2013, p. 45.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2014)0102.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2015)0032.
- [6] JO L 381, 28.12.2006, p. 4.
- [7] P7_TA(2014)0172.