Propunere de rezoluţie - B8-0718/2015Propunere de rezoluţie
B8-0718/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la comemorarea genocidului de la Srebrenica

7.7.2015 - (2015/2747(RSP))

depusă pe baza declarației Președintelui
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Ivan Jakovčić, Jozo Radoš, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Juan Carlos Girauta Vidal, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Louis Michel, Javier Nart, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Marietje Schaake, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl în numele Grupului ALDE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0716/2015

Procedură : 2015/2747(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0718/2015
Texte depuse :
B8-0718/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-0718/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea genocidului de Srebrenica

(2015/2747(RSP))

Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la Srebrenica[1],

–       având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2008, și ratificat de toate statele membre,

–       având în vedere concluziile Consiliului privind Bosnia și Herțegovina din 16 martie 2015,

–       având în vedere Rezoluțiile nr. 827 (1993), nr. 1551 (2004) și nr. 1575 (2004) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, la 11 iulie 1995, orașul Srebrenica din estul Bosniei, care fusese proclamat zonă protejată prin Rezoluția nr. 819 (1993) a Consiliul de Securitate al ONU, a fost ocupat de forțele conduse de generalul Ratko Mladić, care acționa sub autoritatea președintelui de atunci al Republicii Srpska, Radovan Karadžić;

B.     întrucât, în câteva zile de masacru, după căderea orașului Srebrenica, peste 8 000 de bărbați și băieți musulmani care se refugiaseră pe acest teritoriu protejat de Forțele de protecție ale ONU (UNPROFOR) au fost executați sumar de către forțele sârbilor bosniaci aflate sub comanda generalului Mladić și de către unități paramilitare, inclusiv unități de poliție neregulate sârbe; întrucât aproximativ 30 000 de femei, copii și vârstnici au fost expulzați forțat într-o campanie de epurare etnică de o amploare deosebită, aceasta fiind cea mai gravă crimă de război care a avut loc în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial;

C.     întrucât această tragedie, declarată act de genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), s-a petrecut pe un teritoriu declarat zonă protejată de către ONU, reprezentând astfel un simbol al neputinței comunității internaționale de a interveni în conflict și de a proteja populația civilă inocentă;

D.     întrucât au fost comise încălcări repetate ale Convenției de la Geneva împotriva civililor din Srebrenica, inclusiv deportarea a mii de femei, copii și vârstnici și violarea unui mare număr de femei;

E.     întrucât, în ciuda eforturilor depuse pentru a descoperi gropile comune și mormintele individuale și de a exhuma conținutul lor, trupurile neînsuflețite ale aproximativ 1 200 de bărbați și băieți din Srebrenica nu au fost încă localizate și identificate;

F.     întrucât, la 30 ianuarie 2015, TPII a menținut sentințele în cazul a cinci ofițeri de rang înalt din armata sârbilor bosniaci, condamnați pentru implicarea lor în tragedia din 1995 de la Srebrenica; întrucât aceasta este prima sentință definitivă pentru genocid; întrucât unii dintre ofițerii condamnați se aflau în subordinea directă a fostului lider al armatei, Ratko Mladić, care este judecat în prezent de TPII;

G.     întrucât deficiențele mecanismelor UE de luare a deciziilor și lipsa unei adevărate politici externe și de securitate comune au jucat, de asemenea, un rol negativ în desfășurarea evenimentelor,

1.      comemorează toate victimele atrocităților comise în timpul războaielor din Fosta Iugoslavie și le aduce un omagiu acestora; transmite condoleanțele sale familiilor victimelor și își exprimă solidaritatea cu acestea;

2.      subliniază că prevenirea din timp și sancționarea eficace a genocidelor și a crimelor împotriva umanității ar trebui să se numere printre principalele priorități ale UE;

3.      invită Consiliul, Comisia și statele membre să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica ca astfel de acte monstruoase să se mai producă vreodată în Europa;

4.      subliniază importanța politicilor de reconciliere și evidențiază rolul important al autorităților religioase, al mass-mediei și al sistemelor educaționale în acest proces dificil;

5.      invită Consiliul și Comisia, înaintea comemorării tragediei de la Srebrenica-Potočari, să reafirme angajamentul UE față de perspectiva europeană a tuturor țărilor din Balcanii de Vest și sprijinul pentru procesul de aderare, nu în ultimul rând prin facilitarea unei cooperări regionale sporite;

6.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernului și parlamentului Bosniei și Herțegovinei și entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.