PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la migrație și refugiați în Europa
7.9.2015 - (2015/2833(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Guy Verhofstadt, Cecilia Wikström, Angelika Mlinar, Gérard Deprez, Filiz Hyusmenova, Louis Michel, Frédérique Ries, Ramon Tremosa i Balcells, Marielle de Sarnez, Hilde Vautmans, Marian Harkin în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0832/2015
B8‑0834/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la migrație și refugiați în Europa
Parlamentul European,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și protocolul la aceasta,
– având în vedere Raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din aprilie 2012 privind adoptarea de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor migratorii,
– având în vedere raportul din aprilie 2013 elaborat de raportorul special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților privind gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și impactul său asupra drepturilor omului în cazul migranților,
– având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE[3],
– având în vedere planul de acțiune în zece puncte privind migrația adoptat la 20 aprilie 2015 în cadrul reuniunii comune a Consiliilor Afaceri Externe și Afaceri Interne,
– având în vedere concluziile summitului special din 23 aprilie 2015 al Consiliului European privind criza refugiaților din Mediterana,
– având în vedere Rezoluția sa din 30 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil[4],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2015, intitulată „O Agendă europeană privind migrația” (COM(2015)0240),
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, potrivit datelor furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), numărul solicitărilor de protecție internațională în țările UE și în Norvegia și Elveția a fost de 123 294 în luna iulie 2015, depășind pentru prima dată 100 000 și fiind, în total, cu 28 % mai mare decât cel din iunie 2015[5];
B. întrucât în iulie 2015 numărul solicitărilor de protecție internațională depuse de cetățeni sirieni a crescut cu 59 % față de luna anterioară, numărul de solicitanți de azil afgani a crescut cu 44 % în perioada iunie-iulie 2015, iar numărul de solicitanți de azil albanezi a înregistrat o creștere de 33 %;
C. întrucât evenimentele din vara anului 2015 au demonstrat că migrația nu reprezintă o problemă temporară – se poate preconiza că tendințele de la nivel mondial care au dus la o creștere a numărului de refugiați se vor manifesta în continuare ca urmare a conflictelor din Orientul Mijlociu și din Africa Subsahariană, precum și a intensificării schimbărilor climatice;
D. întrucât, potrivit datelor statistice din 2015 puse la dispoziție de Frontex, majoritatea refugiaților care ajung în UE sunt persoane care provin din Siria, Eritreea, Afganistan și Irak și care și-au părăsit țara de origine din cauza conflictelor sau a riscului persecuției; întrucât mai mult de două treimi din aceste persoane beneficiază de drept de azil sau de protecție subsidiară;
E. întrucât un studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) indică faptul că Europa este cea mai periculoasă destinație din lume pentru migranții „ilegali”[6], subliniind încă o dată nevoia de a face tot posibilul pentru a salva viețile persoanelor aflate în pericol și nevoia respectării obligațiilor de protecție internațională;
F. întrucât, în temeiul Convenției de la Geneva din 1951, cetățenii pot solicita azil într-o altă țară, indiferent de țara lor de origine, atât timp cât teama lor de a fi persecutați din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniei politice este întemeiată;
G. întrucât, cu ocazia Consiliului European din 25-26 iunie de la Bruxelles, șefii guvernelor statelor membre ale UE nu au reușit să ajungă la un acord privind instituirea unor mecanisme care să asigure, cu titlu obligatoriu, relocarea și reinstalarea refugiaților;
H. întrucât incidentele petrecute în vara anului 2015, în care au fost implicate mai multe grupuri de refugiați din mai multe state membre au pus în evidență absența oricărei coordonări și a acțiunilor coerente la nivelul statelor membre; întrucât lipsa coordonării și o abordare ad hoc, bazată pe acțiuni punctuale de gestionare a situațiilor de criză izolate au dus la instalarea haosului și la înrăutățirea acestei situații critice;
I. întrucât prezenta rezoluție a fost elaborată ca răspuns la creșterea accentuată a numărului de persoane care solicită protecție internațională în statele membre, constatată în vara anului 2015; întrucât raportul strategic privind o abordare globală în materie de migrație al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne va aborda politica UE în domeniul azilului și migrației în ansamblul său,
1. își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice și repetate de vieți omenești în rândul persoanelor care au solicitat azil în UE; îndeamnă UE și statele membre să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți omenești;
2. își reafirmă sprijinul pentru Rezoluția sa din aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil; îndeamnă Consiliul și Comisia să utilizeze rezoluția sus-menționată și să valorifice efortul depus de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în vederea redactării raportului strategic privind o abordare globală în materie de migrație cu scopul de a elabora o soluție cuprinzătoare și globală, care să abordeze atât problema migrației economice, cât și politica în domeniul azilului;
3. reiterează necesitatea ca UE să își fondeze strategia de gestionare a situației actuale a refugiaților pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității, astfel cum este prevăzut la articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și să adopte o abordare europeană globală;
4. regretă acțiunile adoptate de anumite state membre împotriva unor grupuri de solicitanți de azil, precum și faptul că Consiliul European nu a reușit să pună în aplicare inițiativele lansate deja de Comisie, având drept obiectiv instituirea la nivelul UE a unui mecanism credibil și cu caracter obligatoriu de solidaritate între statele membre, care să includă un regim obligatoriu de reinstalare și transferuri de urgență între statele membre;
5. salută acțiunile cetățenilor care s-au mobilizat pentru a-i primi și a-i ajuta pe refugiații care solicită protecție internațională pe teritoriul UE;
6. salută faptul că o serie de decizii ale Consiliului au fost utilizate cu scopul de a institui mecanisme de relocare urgentă pentru persoanele care solicită protecție internațională;
7. își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a modifica Regulamentul Dublin în vigoare pentru a include dispoziții referitoare la un sistem permanent și obligatoriu de distribuție a solicitanților de azil între cele 28 de state membre, utilizând o cheie de alocare obligatorie, bazată atât pe date cantitative, cât și pe date calitative și care să țină seama de perspectivele de integrare;
8. reamintește faptul că dreptul de a solicita azil este un drept fundamental al omului, garantat de legile și obligațiile internaționale, care sunt obligatorii pentru toate statele membre; își exprimă îngrijorarea cu privire la anumite propuneri venite din partea Comisiei și a statelor membre de a cataloga anumite țări terțe de origine ca fiind sigure, ceea ce ar putea împiedica cetățenii din aceste țări terțe să depună cereri individuale de azil;
9. solicită stabilirea de urgență a unor rute sigure și legale către UE pentru solicitanții de azil prin măsuri precum eliberarea de vize umanitare de către ambasadele și birourile consulare ale UE din țările terțe și instituirea unor regimuri de relocare pe scară largă; invită Comisia să examineze posibilitatea revizuirii Directivei 2001/51/CE a Consiliului, pentru a facilita tranzitul în condiții de siguranță al solicitanților de azil către UE;
10. reamintește faptul că migrația este un fenomen global complex care face necesară, de asemenea, o strategie pe termen lung care abordează cauzele sale profunde, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, injustiția și conflictele armate; subliniază necesitatea unei abordări globale a UE, a consolidării coerenței dintre politicile sale interne și externe, în special în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, politica de dezvoltare și politica privind migrația;
11. îndeamnă Consiliul și statele membre să acționeze pentru a pune în aplicare o soluție cuprinzătoare și globală; reamintește faptul că obiectivul prezentei rezoluții este punerea în aplicare a unor inițiative care au fost deja anunțate de Comisie și care au drept scop consolidarea solidarității între statele membre și promovarea asumării în comun a responsabilității de către acestea;
12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0414.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0448.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2015)0176.
- [5] Documentul EASO privind ultimele tendințe în domeniul azilului, iulie 2015.
- [6] http://missingmigrants.iom.int/en/latest-global-figures