PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la viitorul pachet privind aviația
4.11.2015 - (2015/2933(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Curzio Maltese, Stelios Kouloglou, Paloma López Bermejo, Sofia Sakorafa, Kostas Chrysogonos în numele Grupului GUE/NGL
B8‑1151/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul pachet privind aviația
Parlamentul European,
– având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 12 martie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a cerului unic european (reformare)[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la politica externă a UE în domeniul aviației – abordarea provocărilor viitoare[2],
– având în vedere Directiva 2009/12/CE din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 aprilie 2007 referitoare la stabilirea unui spațiu aerian comun european,
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2011 referitoare la acordurile internaționale privind transportul aerian încheiate în conformitate cu Tratatul de la Lisabona[3],
– având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 12 martie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 în domeniul aerodromurilor, al managementului traficului aerian și al serviciilor de navigație aeriană[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la atribuirea, de către Conferința Mondială pentru Radiocomunicații (WRC15), ce urmează a avea loc la Geneva, în perioada 2-27 noiembrie 2015, a benzii de frecvențe radio necesare pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a unei tehnologii prin satelit care să stea la baza unor sisteme de urmărire globală a zborurilor[5],
– având în vedere viitorul pachet legislativ al Comisiei privind aviația,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în 2012, sectorul transportului aerian din Europa a susținut direct 2,6 milioane de locuri de muncă și contribuie cu peste 2,4% la PIB-ul UE;
B. întrucât, începând cu 2012, companiile de transport aerian europene au efectuat și programat reduceri de peste 20 000 de locuri de muncă;
C. întrucât Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), UE și statele sale membre trebuie să îmbunătățească diferitele reglementări juridice și financiare, precum schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) aplicabilă în interiorul UE, extinderea drepturilor pasagerilor, taxele și impozitele naționale, reducerea poluării fonice de pe aeroporturi și limitarea orelor de funcționare;
D. întrucât Comisia intenționează să prezinte, până la sfârșitul lui 2015, un pachet privind aviația care va identifica provocările cu care se confruntă sectorul aviației din UE,
1. se opune oricărei forme de privatizare și liberalizare a sectorului european al aviației; solicită statelor membre să susțină operatorii de transport aerian naționali;
2. subliniază că este necesar să se mențină și să se consolideze locurile de muncă și condițiile de muncă din sectorul aviației; subliniază impactul condițiilor de muncă asupra siguranței zborurilor; condamnă orice fel de incriminare a lucrătorilor și sindicaliștilor; susține lucrătorii în lupta lor de a-și păstra locurile și condițiile de muncă în diferitele state membre;
3. subliniază că sectorul aeronautic aduce o contribuție importantă la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă din UE și este strâns legat de sectorul aviației din UE, generând venituri de aproximativ 100 de miliarde EUR pe an și circa 500 000 de locuri de muncă directe;
4. solicită consolidarea și armonizarea lanțului de siguranță, prin atragerea și reținerea unei mâini de lucru calificate și foarte bine formate, asigurând, totodată, consolidarea standardelor de formare, și ca exercitarea acestei profesii (de exemplu, în cazul piloților) să nu ducă la forme de încadrare în muncă ce pot fi în dezavantajul siguranței zborurilor, precum programele de formare autofinanțate („pay-to-fly” - P2F);
5. recomandă clarificarea conceputului de „sediu principal al activității”, pentru ca autorizația de funcționare să fie acordă de un stat dacă volumul transportului aerian este ridicat și, de asemenea, în contextul coordonării sistemelor de securitate socială și a legislației din domeniul muncii, alinierea definițiilor conceptului de „bază de reședință”, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 83/2014 al Comisiei și cu Regulamentul (UE) nr. 465/2012; recomandă, de asemenea, reducerea perioadei de tranziție și clarificarea situației personalului navigant care are mai multe baze de reședință;
6. recomandă introducerea posibilității ca asociațiile europene ale lucrătorilor să negocieze acorduri colective de muncă transnaționale;
7. invită Comisia să consolideze protecția lucrătorilor și a consumatorilor în cazul falimentului unui operator de transport aerian;
8. ia act de provocările legate de punerea în aplicare a directivei privind munca temporară și recomandă Comisiei că realizeze o revizuire a punerii în aplicare a acestei directive pentru a promova încadrarea directă în muncă ca model standard și a limita recurgerea la forme atipice de încadrare în muncă ce pot avea un efect negativ asupra siguranței în sectorul aviației și ce pot duce la practici inacceptabile și abuzive;
9. este îngrijorat din cauza creșterii numărului de practici de afaceri problematice din punct de vedere social, cum ar fi „pavilioanele de complezență”, practicile abuzive din partea companiilor low-cost și utilizarea unor forme atipice de încadrare în muncă, precum activitățile independente false, programele de formare autofinanțate și contractele cu număr de ore nespecificat, care pot avea consecințe asupra siguranței și ar trebui interzise; consideră că standardele sociale trebuie respectate în toate activitățile din domeniul aviației;
10. invită Comisia și statele membre să ia măsuri vizând îmbunătățirea examenului medical al piloților, crearea unor programe de sprijin inter pares pentru piloți, precum și procedurile de securitate, intrare și ieșire legate de ușile carlingilor, ca urmare a evaluării de risc subliniate în raportul grupului operativ al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA);
11. speră ca pachetul privind aviația să abordeze și să asigure integrarea deplină a aeroporturilor în rețeaua europeană de transport; reamintește că este necesar ca pachetul privind aviația să respecte actuala și viitoarea legislație privind drepturile pasagerilor, inclusiv propunerea de directivă a UE privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), și îndeamnă, totodată, Consiliul, având în vederea chestiunea legată de Gibraltar, să își comunice poziția, deoarece atât pasagerii, cât și operatorii de transport aerian doresc norme clare;
12. constată că aeroporturile europene trebuie să facă față unei presiuni mari din partea companiilor de transport aerian care nu susțin toate costurile legate de infrastructură; îndeamnă, prin urmare, Comisia ca, plecând de la această situație, să pregătească un nou cadru juridic bazat pe parametri sociali, economici și de mediu comuni; consideră că administrarea publică a aeroporturilor ar putea fi o metodă importantă de soluționare a majorității problemelor menționate anterior;
13. invită statele membre, având în vedere faptul că se estimează o dublare a traficului până în 2030, să depună eforturi mai susținute pentru a îmbunătăți standardele de mediu pe aeroporturi, precum reducerea poluării fonice și a emisiilor;
14. subliniază rolul important al conexiunilor de transport aerian pentru dezvoltarea economică globală a regiunilor respective și solicită statelor membre și Comisiei să sublinieze, în strânsă colaborare cu autoritățile regionale și locale, importanța transferării distanțelor de zbor mai scurte de pe aeroporturile mici și regionale pe cale feroviară în cazul în care distanțele respective sunt mai mici de cinci ore de călătorie în interiorul Uniunii, deoarece acesta este un alt mod de a decongestiona aeroporturile mari și nodurile aeroportuare prin conexiuni indirecte; invită Comisia să prezinte, împreună cu statele membre, un plan strategic pe termen lung al UE care să abordeze provocările și oportunitățile aeroporturilor regionale în contextul interconectivității dintre aeroporturi și transportul feroviar în interiorul UE, deoarece ar trebui promovată conectivitatea dintre transportul aerian și cel feroviar;
15. ia act de faptul că sectorul transportului aerian nu este reglementat la nivel mondial, deoarece nu face obiectul activității OMC; invită Comisia să negocieze cu OACI pentru a face demersuri vizând reglementarea la nivel mondial; subliniază importanța unor norme convenite la nivel mondial în cadrul OACI pentru reducerea emisiilor provenite din sectorul aviației și pentru luarea unor măsuri vizând stabilirea unor obiective adecvate până la sfârșitul lui 2016, care să contribuie la realizarea reducerilor necesare conform obiectivului privind menținerea creșterii temperaturii sub 2°C;
16. ia act de intenția de a acorda AESA mai multe responsabilități și speră, prin urmare, ca Regulamentul (CE) nr. 216/2008 modificat (regulamentul de bază) să asigure instituirea unui sistem global de management al siguranței și că AESA va răspunde de gestionarea aspectelor de siguranță legate de măsurile UE în materie de securitate, de transportul spațial comercial și de aeronavele pilotate de la distanță; invită Comisia să acorde AESA statutul de autoritate unică în domeniul aviației în Europa, ținând seama de numeroasele responsabilități care îi vor fi atribuite de legiuitor;
17. invită Comisia să consolideze rolul AESA pe scena internațională pentru ca aceasta să aibă același rol ca și principalii săi omologi, cum ar fi Administrația Federală a Aviației (FAA) și să garanteze recunoașterea sa oficială în cadrul OACI pentru ca UE să se poată exprima cu o singură voce, asigurând astfel un nivel mai ridicat de siguranță la nivel mondial pentru cetățenii europeni și pentru exporturile industriei aviatice europene;
18. invită Comisia să înlăture barierele de reglementare din calea supravegherii prin satelit a traficului aerian, pentru a oferi servicii de urgență cetățenilor europeni, și solicită Organizației Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) să aloce spectrul de frecvențe radio necesar, ținând seama de faptul că OACI a identificat ADS-B prin satelit ca fiind una dintre tehnologiile care pot sprijini urmărirea zborurilor și supravegherea managementului traficului aerian (ATM) în afara zonelor foarte dens populate, acolo unde alte forme de sisteme de urmărire terestră a ATM sunt limitate; observă că acest lucru ar putea ajuta guvernele, furnizorii de servicii de navigație aeriană (ANSP) și companiile aeriene din Europa și din întreaga lume să sporească eficiența și capacitatea gestionării traficului aerian, reducând emisiile generate de aviație, sporind în mod semnificativ siguranța aviatică, reducând, în același timp, costurile de infrastructură și oferind spațiului aerian european un alt instrument de supraveghere, care să îl completeze pe cel actual;
19. subliniază faptul că inovarea este o condiție prealabilă pentru industria aviatică europeană și, prin urmare, recomandă Comisiei să ia în considerare și să sprijine inovațiile din domeniul gestionării traficului aerian (de exemplu, ATC automat, rute libere), al soluțiilor privind carburanții alternativi, al concepției aeronavelor și motoarelor (o mai mare eficiență, mai puțin zgomot), al soluțiilor de securitate aeroportuară (soluții fără atingere, controlul unic de securitate), al digitalizării și soluțiilor multimodale, al sprijinirii soluțiilor globale de mediu și reducerii amprentei de carbon a aviației prin consolidarea măsurilor puse în aplicare de sectorul însuși, ceea ce duce la o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră;
20. subliniază că negocierea de acorduri aeriene cuprinzătoare cu principalii parteneri comerciali ai UE, cum ar fi țările sale vecine, țările ASEAN, Brazilia, India, Mexic, Japonia și Turcia ar trebui să constituie un obiectiv strategic și ar trebui accelerată sau începută atunci când acest lucru este considerat realist; subliniază că acest lucru ar trebui să ofere noi oportunități pentru transportatorii aerieni din UE și să sporească transparența financiară; insistă asupra faptului că, pentru a face aceste acorduri aeriene globale să fie eficiente în practică, trebuie inclusă o clauză de salvgardare care definește o infracțiune și consecințele juridice ale încălcării prevederilor în cauză;
21. invită Comisia să negocieze un acord aerian cu statele din Golf cât mai curând posibil, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru companiile aeriene și aeroporturile europene;
22. insistă asupra „securității bazate pe riscuri” pentru transportul de pasageri și de marfă în locul unor măsuri bazate pe reacție, asupra unei abordări echitabile și echilibrate a problemei sensibile a siguranței aviatice, pentru a răspunde, pe de o parte, nevoilor și așteptărilor statelor membre și, pe de altă parte, pentru a evita experiențele neplăcute ale pasagerilor în aeroporturi și solicită consolidarea sistemului Serviciului de securitate aviatică (AVSEC) și al Grupului consultativ al părților interesate privind securitatea aviatică (SAGAS) în vederea adoptării unor măsuri de securitate;
23. invită autoritățile bugetare să mențină un buget pentru AESA care să țină seama de aceste noi responsabilități, astfel încât companiile europene de transport aerian să dispună de instrumente flexibile și eficace;
24. invită Comisia să abordeze toate chestiunile menționate mai sus în pachetul legislativ în domeniul aviației, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul lui 2015;
25. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO C 74 E, 20.3.2008, p. 658.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0290.
- [3] JO C 380 E, 11.12.2012, p. 5.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2014)0221.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2015)0392392.