PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația actuală a Agendei de dezvoltare de la Doha înaintea celei de-a 10-a Conferințe ministeriale a OMC
18.11.2015 - (2015/2632(RSP))
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Bernd Lange, Pablo Zalba Bidegain în numele Comisiei pentru comerț internațional
B8‑1230/2015
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația actuală a Agendei de dezvoltare de la Doha înaintea celei de-a 10-a Conferințe ministeriale a OMC
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația ministerială de la Doha a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din 14 noiembrie 2001[1],
– având în vedere Declarația ministerială de la Hong Kong a OMC din 18 decembrie [2],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2006 privind evaluarea Rundei Doha, în urma Conferinței Ministeriale a OMC din Hong Kong[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 24 aprilie 2008 intitulată „Spre o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului”[4],
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD), în special cea din 9 octombrie 2008[5], cea din 16 decembrie 2009[6], cea din 14 septembrie 2011[7] și cea din 21 noiembrie 2013[8],
_ având în vedere concluziile celei de a 9-a Conferințe ministeriale, organizate în luna decembrie 2013, în Bali și în special acordul privind facilitarea comerțului[9],
– având în vedere Documentul final adoptat prin consens la 17 februarie 2015 în contextul sesiunii anuale a Conferinței Parlamentare privind OMC de la Geneva[10],
– având în vedere declarațiile făcute la reuniunea OMC a șefilor de delegații din 17 iunie 2015,
– având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului adoptate de Organizația Națiunilor Unite[11],
– având în vedere cea de-a cincea examinare globală a sistemului de ajutor pentru comerț, care a avut loc la Geneva, între 30 iunie și 2 iulie 2015[12],
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Runda Doha a fost lansată în 2001 având ca obiectiv crearea de noi oportunități comerciale, consolidarea normelor comerciale multilaterale și soluționarea dezechilibrelor actuale ale sistemului comercial, punând în centrul negocierilor nevoile și interesele țărilor în curs de dezvoltare și în special ale țărilor cel mai puțin dezvoltate; întrucât aceste obiective sunt rezultatul convingerii că un sistem multilateral, bazat pe norme mai corecte și mai echitabile, poate contribui la derularea unor schimburi comerciale corecte și libere în beneficiul dezvoltării economice a tuturor continentelor și la reducerea sărăciei;
B. întrucât UE a susținut în mod consecvent o abordare multilaterală solidă a comerțului, bazată pe norme, dar a recunoscut totodată faptul că abordările complementare, cum ar fi acordurile bilaterale, regionale și multilaterale pot, de asemenea, contribui la deschiderea comerțului și dezvoltarea economică, în special prin deblocarea liberalizării și îmbunătățirea normelor și a disciplinei în domeniile tematice abordate mai puțin atent în cadrul OMC și pot sprijini sistemul multilateral, cu condiția ca respectivele acorduri să fie compatibile cu normele OMC, să se bazeze pe norme comune și să creeze condițiile pentru o posibilă abordare multilaterală în viitor;
C. întrucât, chiar dacă OMC și normele consacrate în acordurile la nivelul OMC au fost esențiale pentru evitarea unui protecționism total și generalizat ca răspuns la cea mai serioasă criză financiară și economică care a avut loc din anii 1930, un raport al OMC din noiembrie 2014 afirmă că din cele 1 244 de măsuri restrictive înregistrate de la instalarea crizei în 2008, doar 282 au fost eliminate, fapt care face și mai acută nevoia de acțiuni împotriva unor astfel de măsuri; întrucât incapacitatea de a moderniza normele poate conduce la modalități noi și inovatoare de protejare a piețelor și a producătorilor interni;
D. întrucât comerțul multilateral deschis și echitabil este constrâns mai mult de diferitele bariere netarifare (BNT), decât de tarifele comerciale, la care se renunță în mod semnificativ, pe măsură ce globalizarea avansează;
E. întrucât este totuși important să se ia în considerare sensibilitatea anumitor sectoare în ceea ce privește deschiderea pieței și, în special, a sectorului agricol;
F. întrucât reforma politicii agricole comune reprezintă aportul Uniunii Europene la așteptările Rundei de la Doha;
G. întrucât rezultatele celei de-a noua Conferințe ministeriale din 2013 sunt de importanță sistemică pentru organizație și în special pentru Acordul privind facilitarea comerțului (AFC) care a fost convenit cu respectiva ocazie, fiind prima dată de la înființarea OMC în 1995 când este convenit un acord multilateral; întrucât Uniunea Europeană a ratificat AFC la 5 octombrie 2015;
H. întrucât discuțiile recente privind modul în care se pot înregistra progrese în ceea ce privește ADD au arătat clar că se impune o revizuire a nivelului de ambiție pentru a ajunge în mod realist la rezultate în toate domeniile de negociere și că această revizuire trebuie să ia pe deplin în considerare realitatea climatului comercial actual;
I. întrucât cea de a 10-a Conferință ministerială a OMC (CM10), care va avea loc în Kenya, între 15 și 18 decembrie 2015, va fi prima conferință ministerială a OMC organizată într-o țară africană; întrucât UE își menține angajamentul ferm față de ADD și recunoaște că obținerea unui acord politic în ceea ce privește progresul Agendei de dezvoltare de la Doha (DDA) va fi importantă pentru asigurarea faptului că funcția de negociere a OMC rămâne un element central pentru continuarea liberalizării comerțului la nivel mondial,
1. își reiterează angajamentul deplin față de valorile durabile ale abordării multilaterale și face un apel în favoarea unei agende comerciale bazate pe un comerț liber și echitabil, în beneficiul tuturor, care să pună dezvoltarea în centrul procesului;
2. subliniază că este important ca, în cadrul negocierilor, să se țină seama pe deplin de nevoile speciale și de interesele țărilor în curs de dezvoltare cu venituri reduse și ale țărilor celor mai puțin dezvoltate; consideră că este necesară o definiție clară a țărilor în curs de dezvoltare cu venituri reduse și a economiilor emergente; reiterează necesitatea de a garanta că principiul tratamentului special și diferențiat (TSD) constituie o parte integrantă a negocierilor, reflectând diversele niveluri de dezvoltare economică ale statelor membre ale OMC, în conformitate cu punctului 44 din Declarația ministerială de la Doha; consideră că dispozițiile semnificative în materie de TSD trebuie să fie mai exacte, să fie supuse unor revizuiri periodice și orientate pentru a răspunde nevoilor țărilor în curs de dezvoltare și ale țărilor celor mai puțin dezvoltate care au cea mai mare nevoie de ajutor; salută exemplul Acordului privind facilitarea comerțului în operaționalizarea principiului TSD pentru fazele de punere în aplicare, care ar putea constitui un exemplu util pentru revizuirea și vizarea dispozițiilor în materie de TSD;
3. sprijină o reformă structurală a OMC pentru a garanta mai bine un sistem comercial bazat pe norme comune și aplicate, deschis, echitabil și lipsit de discriminare, care să țină cont într-o mai mare măsură de rolul și de interesele unei varietăți de operatori economici, cum ar fi IMM-urile, microîntreprinderile și întreprinderile inovatoare nou-înființate;
4. subliniază importanța de a continua pe baza deciziilor luate în cadrul celei de-a noua Conferințe ministeriale în vederea realizării unor progrese semnificative la CM10 de la Nairobi din decembrie pentru a face posibilă o încheiere rapidă a Rundei de la Doha;
5. consideră că liberalizarea comerțului reprezintă un instrument important pentru a asigura creșterea și dezvoltarea economică durabilă, dar că ea trebuie să fie însoțită de politici de susținere adecvate, care să presupună măsuri la nivel macro și microeconomic, inclusiv transparență bugetară, politici fiscale și echitate fiscală, simplificare administrativă, educație și formare, reforme instituționale și politici sociale, pentru a crește la maximum și a distribui mai bine beneficiile reformelor comerciale și pentru a contrabalansa în mod eficient orice efecte negative;
6. atrage atenția asupra celei de-a patra Conferințe de revizuire a programului Ajutor pentru comerț, care a avut loc în iulie 2015 la Geneva, intitulată „Reducerea costurilor comerciale pentru o creștere incluzivă și durabilă”, care s-a concentrat în special pe punerea în aplicare a Acordului privind facilitarea comerțului;
7. solicită tuturor membrilor OMC să ratifice și să implementeze rapid Acordul privind facilitarea comerțului, pentru ca acesta să intre în vigoare înainte de CM10; consideră că acest acord va aduce beneficii semnificative pentru toți membrii OMC, mai ales pentru țările în curs de dezvoltare și pentru operatorii economici relevanți, prin creșterea transparenței și a siguranței juridice și prin reducerea costurilor administrative și a duratei procedurilor vamale, ceea ce le-ar permite membrilor OMC ca, la rândul lor, să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de lanțurile regionale și globale de aprovizionare aflate în creștere, permițându-le IMM-urilor să profite de deschiderea mai mare a piețelor; subliniază faptul că țărilor în curs de dezvoltare și țărilor celor mai puțin dezvoltate ar trebui să li se pună la dispoziție în continuare asistență pentru consolidarea capacități și asistență tehnică și ar trebui să se concentreze pe ghișee unice și pe simplificarea documentației electronice, pentru ca acestea să își poată crește capacitățile de producție, astfel încât să poată beneficia într-o proporție mai mare de valoarea adăugată a lanțurilor valorice mondiale;
8. încurajează satele membre ale OMC să sprijine în mod proactiv eforturile de creare a unor canale de lucru eficiente și eficace și de consolidare a cooperării OMC cu alte organizații internaționale a căror activitate are o influență asupra negocierilor comerciale mondiale, în special Organizația Internațională a Muncii, Organizația Mondială a Sănătății, ONU și agențiile și organismele sale, cum ar fi Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare, Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Programul ONU pentru Mediu, Programul ONU pentru Dezvoltare și Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, precum și FMI, Banca Mondială și OCDE, pentru a asigura sprijin și sinergii reciproce între chestiunile comerciale și cele necomerciale; sprijină eforturile care vizează adoptarea unor standarde internaționale și cooperarea în domeniul reglementării;
9. solicită o examinare temeinică a modului în care pot fi soluționate mai bine aspectele necomerciale în cadrul standardelor OMC, pentru a permite membrilor săi să urmărească obiective politice legitime, fără a îngrădi, în același timp, accesul pe piață; subliniază, în acest sens, faptul că eforturile pentru adoptarea unor standarde internaționale ar trebui să fie sprijinite cu fermitate și că țărilor în curs de dezvoltare ar trebui să li se acorde asistența necesară pentru a se conforma acestor standarde;
10. își exprimă convingerea că incapacitatea de a lua în considerare suficient larga diversitate pe care o prezintă nivelurile de dezvoltare economică și nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare ar putea constitui un obstacol în calea adoptării unor măsuri eficace în favoarea acestor țări, în conformitate cu obiectivul proclamat al Rundei Doha, și este în detrimentul țărilor în curs de dezvoltare care au cea mai mare nevoie de ajutor; îndeamnă țările în curs de dezvoltare avansate să își asume deja partea lor de responsabilitate în cadrul actualei Runde și să aducă contribuții proporționale cu nivelul lor de dezvoltare și competitivitatea lor sectorială; reamintește, de asemenea, importanța utilizării unor criterii de diferențiere eficace, care să nu ia în considerare doar creșterea PNB, ci și indicatori precum indicele de vulnerabilitate economică și indicele de comerț și dezvoltare;
11. consideră că este vitală finalizarea rundei Doha, deschisă de mult timp, cu îndeplinirea mandatului său de dezvoltare; prin urmare, îndeamnă toți membrii OMC să analizeze toate opțiunile posibile având în vedere acest obiectiv final, pentru a obține un rezultat ambițios, global, echilibrat și realist;
12. salută progresele realizate până în prezent privind inițiativele multilaterale, cum ar fi Acordul privind bunurile de mediu și Acordul privind tehnologia informației, precum și inițiativele ca Acordul privind comerțul cu servicii; consideră că acordurile multilaterale pot completa și promova abordarea multilaterală cu obiectivul final de a crea o masă critică de membri care aderă la abordarea multilaterală;
13. insistă că UE ar trebui să joace în continuare un rol principal în ceea ce privește promovarea unor progrese concrete în negocierile în curs din cadrul OMC în vederea încheierii complete a Rundei de la Doha pentru dezvoltare într-un viitor apropiat, precum și facilitarea participării depline a țărilor celor mai puțin dezvoltate la comerțul mondial, acționând ca element de legătură între diferitele poziții ale membrilor OMC;
14. subliniază importanța esențială a OMC pentru un comerț mondial bazat pe reglementări și în domeniul punerii în aplicare și al asigurării respectării angajamentelor obligatorii, precum și al soluționării disputelor comerciale, precum și contribuția sa unică la promovarea unei mai mari transparențe și a evaluării inter pares, în special prin Mecanismul de examinare a politicilor comerciale (TPRM);
15. invită Comisia și Consiliul să garanteze că Parlamentul va continua să fie implicat îndeaproape în pregătirea CM10, va fi ținut la curent cu promptitudine și, dacă este necesar, consultat pe perioada conferinței ministeriale; invită Comisia să prezinte în continuare argumente altor membri OMC pentru creșterea importanței dimensiunii parlamentare a OMC;
16. invită statele membre ale OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin consolidarea dimensiunii parlamentare a OMC; în acest sens, subliniază că trebuie să se garanteze că parlamentarii au un acces mai bun la negocierile comerciale, că sunt implicați în formularea și punerea în aplicare a deciziilor OMC și că politicile comerciale sunt supuse unui control corespunzător în interesul cetățenilor;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Directorului General al OMC.
- [1] Conferința ministerială de la Doha a OMC din 2001: Declarația ministerială WT/MIN(01)/DEC/1 din 20 noiembrie 2001
https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm - [2] Declarația ministerială de la Hong Kong WT/MIN(05)/DEC, adoptată la 18 decembrie 2005
https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min05_e/final_text_e.htm - [3] JO C 293 E, 2.12.2006, p. 155.
- [4] JO C 259 E, 29.10.2009, p. 77.
- [5] JO C 9 E, 15.1.2010, p. 31.
- [6] JO C 286 E, 22.10.2010, p. 1.
- [7] JO C 373, 22.2.2013, p. 84.
- [8] Texte adoptate: P7_TA(2013)0511.
- [9] Declarația ministerială de la Bali WT/MIN(13)/DEC, adoptată la 7 decembrie 2013
https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc9_e/balideclaration_e.htm - [10] http://www.ipu.org/splz-e/trade15/outcome.pdf
- [11] http://www.un.org/millenniumgoals/
- [12] https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/global_review15prog_e/global_review15prog_e.htm