Propunere de rezoluţie - B8-1361/2015Propunere de rezoluţie
B8-1361/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Ungaria măsuri subsecvente Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2015

9.12.2015 - (2015/2935(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-1110/2015
depusă în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Marie-Christine Vergiat, Cornelia Ernst, Malin Björk, Barbara Spinelli, Patrick Le Hyaric, Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez, Xabier Benito Ziluaga, Miguel Urbán Crespo, Tania González Peñas, Helmut Scholz în numele Grupului GUE/NGL

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1351/2015

Procedură : 2015/2935(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-1361/2015
Texte depuse :
B8-1361/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-1361/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Ungaria măsurile ulterioare Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2015

(2015/2935(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea paragraf și paragrafele patru-șapte,

–  având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria[1], din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor omului: standarde și practici în Ungaria[2], din 16 februarie 2012 referitoare la evoluțiile politice recente din Ungaria[3] și din 10 martie 2010 referitoare la legea maghiară privind media[4],

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere declarația Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei din 27 noiembrie 2015 în urma vizitei sale în Ungaria,

–  având în vedere declarația Comisiei din cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015 cu privire la situația din Ungaria,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind situația din Ungaria: măsuri subsecvente Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2015 (O-0001402015 – B8‑1110/2015),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât valori ca respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților sunt valori universale și întrucât acestea sunt consfințite la articolul 2 din TUE ca valori comune tuturor statelor membre, ale căror principii sunt pluralismul, nediscriminarea, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a UE interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

C.  întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în conformitate cu TUE și TFUE;

D.  întrucât acțiunile guvernului ungar au condus, de-a lungul anilor, la o deteriorare gravă a situației în termeni de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, în special în ceea ce privește competențele și componența Curții Constituționale, legislația electorală și restricțiile impuse campaniilor opoziției, organizarea și funcționarea sistemului judiciar și a parchetelor, obstrucționarea activităților organizațiilor societății civile, limitarea accesului la informații și libertatea media a drepturilor omului în cazul migranților, solicitanților de azil și refugiaților și actele ostile și discursurile incitante la ură îndreptate împotriva unor grupuri cum sunt romii, evreii, persoanele LGBTI, migranții, persoanele fără adăpost și alte categorii de oamenii pauperi;

E.  întrucât Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului, formulată de acesta în Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria, de a desfășura un proces de monitorizare aprofundată cu privire la situația democrației, statului de drept și a drepturilor fundamentale din Ungaria;

F.  întrucât, în iulie și în septembrie 2015, parlamentul ungar a adoptat o serie de amendamente legislative, legate în principal de azil, codul penal, procedura penală, frontiere, poliție și apărarea națională; întrucât evaluarea preliminară a Comisiei a scos în evidență mai multe motive de îngrijorare și aspecte legate de conținutul și implementarea acestor amendamente; întrucât, la 6 octombrie 2015, Comisia i-a trimis guvernului ungar o scrisoare administrativă; întrucât guvernul ungar a răspuns respectivei scrisori;

G.  întrucât, în cuprinsul declarației sale prezentate în cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015 cu referire la situația din Ungaria, Comisia a susținut că este pregătită să facă uz de toate mijloacele care îi stau la dispoziție, inclusiv de proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura că Ungaria, și orice alt stat membru, respectă obligațiile care îi incumbă în temeiul legislației UE și valorile Uniunii, astfel cum sunt consfințite la articolul 2 din TUE;

H.  întrucât Comisia consideră că, în această etapă, nu sunt întrunite condițiile pentru activarea cadrului UE privind statul de drept în privința Ungariei;

1.  își reiterează poziția exprimată în Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria;

2.  denunță seria de măsuri pripite luate în lunile din urmă, care au obstaculat extrem de mult accesul la protecție internațională și au încriminat în mod nejustificat migranții și solicitanții de azil; condamnă recurgerea din ce în cea mai extinsă la reținerea solicitanților de azil și la retorica xenofobă care corelează migranții cu dificultățile sociale sau riscurile în materie de securitate, făcând astfel integrarea puținilor migranți rămași în țară încă și mai problematică;

3.  reamintește că legislația statelor membre trebuie să reflecte și să respecte principiile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;

4.  condamnă toate încălcările drepturilor fundamentale de către statele membre și lipsa unei reacții a Consiliului la aceste evoluții îngrijorătoare, îndeosebi din Ungaria; îndeamnă Consiliul Uniunii Europene și Consiliului European să organizeze, cât mai curând posibil, o dezbatere și să adopte concluzii îndeosebi privind situația din Ungaria;

5.  constată că aceste evoluții constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce privește principiile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale în Ungaria în anii din urmă și că toate acestea, puse laolaltă, ar putea semnala apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept în acest stat membru; consideră că Ungaria combină încălcări ale drepturilor care survin în alte state membre și constituie, ca atare, un test pentru ca UE să-și demonstreze capacitatea și voința de a reacționa la amenințări și încălcări ale valorilor sale constitutive de către un stat membru; constată cu îngrijorare că evoluțiile din câteva alte state membre, ca Polonia, Franța, Slovacia și Republica Cehă, prezintă semne îngrijorătoare ale unei subminări asemănătoare a statului de drept;

6.  condamnă faptul că abordarea actuală adoptată de Comisie se concentrează mai ales asupra unor aspecte marginale și tehnice ale legislației, ignorând tendințele și modelele; consideră că îndeosebi acțiunile în neîndeplinirea obligațiilor nu au dus, în majoritatea cazurilor, la schimbări și nici la abordări mai cuprinzătoare a situației; își reiterează apelul adresat Comisiei de a activa prima etapă a cadrului UE pentru consolidarea statului de drept și, în felul acesta, să inițieze de îndată un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din Ungaria, evaluând o potențială încălcare sistemică gravă a valorilor pe care se întemeiază Uniunea în conformitate cu articolul 2 din TUE, inclusiv impactul combinat al unei serii de măsuri care înrăutățesc situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, și analizând emergența unei amenințări sistemice la adresa statului de drept din respectivul stat membru, care ar putea deveni un risc clar de încălcare gravă în sensul articolului 7 din TUE;

7.  condamnă lipsa de acțiune a Comisiei în privința democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, concomitent cu inițierea unor acțiuni împotriva statelor membre pentru a le obliga să impună măsuri de austeritate în pofida consecințelor sociale dramatice și a impactului acestora asupra drepturilor fundamentale, a drepturilor omului și a drepturilor economice, sociale și culturale;

8.  își reiterează cu fermitate recomandările adresate Comisiei în cuprinsul Rezoluției sale din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standarde și practici din Ungaria, în special cu privire la noua arhitectură a drepturilor omului creată prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la viitoarea aderare a UE la CEDO, necesitatea urgentă de soluționare a așa-numitei „dileme de la Copenhaga” și instituirea unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

9.  ia act de înregistrarea unei Inițiative cetățenești europene prin care Comisia este invitată să propună declanșarea articolului 7 din TUE în cazul încălcării prezumtive a valorilor fundamentale ale UE de către Ungaria; însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să elaboreze un proiect de raport specific referitor la Ungaria, în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul său de procedură, cu scopul adoptării unei propuneri motivate care să-i solicite Consiliului să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE;

10.  îi încredințează Președintelui sarcina de a le transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.