PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2016
14.1.2016 - (2015/3035(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Andrzej Grzyb, Cristian Dan Preda, Therese Comodini Cachia, Mariya Gabriel, László Tőkés, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Fernando Ruas, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Theodoros Zagorakis, Ramón Luis Valcárcel Siso în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0050/2016
B8-0050/2016
Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2016
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale la acestea,
– având în vedere Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO),
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE,
– având în vedere Planul de acțiune al UE pentru 2015-2019 privind drepturile omului și democrația,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la CDO,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la încălcări ale drepturilor omului, inclusiv rezoluțiile sale referitoare la dezbaterile privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (în temeiul articolului 135 din Regulamentul său de procedură),
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[1],
– având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere raportul anual pe 2015 prezentat de CDO Adunării Generale a ONU,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât în anii 2015 și 2016 se împlinesc o serie de aniversări importante privind drepturile omului, pacea și securitatea: cea de-a 70-a aniversare de la înființarea Organizației Națiunilor Unite, cea de-a 50-a aniversare a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și a Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC), aniversarea a 40-a a Declarației ONU privind dreptul la dezvoltare (1986) și aniversarea a 20-a a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune (1995), precum și cea de-a 15-a aniversare a Rezoluției emblematice a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea (2000) și a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (2000);
B. întrucât toate statele au obligația de a garanta respectarea drepturilor omului indiferent de rasă, origine, religie, sex sau culoare; întrucât își reiterează devotamentul față de indivizibilitatea drepturilor omului (fie aceste drepturi civile, politice, economice, sociale sau culturale), acestea fiind întrepătrunse și dependente unul de celălalt; întrucât privarea de oricare dintre aceste drepturi le afectează și pe celelalte; întrucât toate statele au obligația de a respecta drepturile de bază ale populațiilor lor, precum și datoria de a întreprinde măsuri concrete pentru a facilita respectarea acestor drepturi la nivel național, dar și de a coopera pe plan internațional în vederea eliminării obstacolelor din calea exercitării drepturilor omului în toate domeniile;
C. întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una dintre pietrele de temelie ale unității și integrității europene;
D. întrucât acțiunile Uniunii în relațiile sale cu țările terțe au la bază articolul 21 din Tratatul de la Lisabona, care reafirmă universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prevede respectarea demnității umane, a principiilor egalității și solidarității, precum și a principiilor stabilite în Carta Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional;
E. întrucât respectarea drepturilor omului ar trebui generalizată în toate domeniile de politică legate de pace și securitate, cooperarea pentru dezvoltare, comerț și investiții, acțiunile umanitare, schimbările climatice și combaterea terorismului, deoarece aceste aspecte nu pot fi tratate separat de respectarea drepturilor omului;
F. întrucât statele membre ale ONU au adoptat Agenda 2030 și s-au angajat să o realizeze, aceasta vizând o lume în care drepturile omului și demnitatea umană, statul de drept, justiția, egalitatea și nediscriminarea sunt aplicate în mod universal;
G. întrucât sesiunile ordinare ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), numirea unor raportori speciali, mecanismul de evaluare periodică universală și procedura specială care abordează fie situații specifice unor țări, fie aspecte tematice contribuie împreună la promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;
H. întrucât unii dintre actualii membri ai CDO au o reputație dubioasă în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu Procedurile speciale ale ONU și respectarea cerințelor de raportare în fața organismelor ONU pentru protecția drepturilor omului,
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
1. salută numirea ambasadorului Choi Kyong-lim ca președinte al CDO pentru 2016;
2. salută raportul anual al CDO către Adunarea Generală a ONU care cuprinde sesiunile 28, 29 și 30;
3. își reiterează poziția conform căreia membrii CDO ar trebui aleși din rândul statelor care garantează respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației și reamintește statelor membre ale ONU să promoveze, printre altele, pentru orice stat care urmează să fie ales drept membru al CDO, criterii bazate pe performanța în domeniul drepturilor omului; solicită să fie elaborate proceduri obligatorii pentru verificarea modului în care sunt respectate criteriile de aderare la CDO; își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în unele state membre ale CDO alese recent și subliniază că este important să fie apărată independența CDO astfel încât să i se garanteze posibilitatea de a-și continua exercitarea mandatului în mod eficace și imparțial;
4. își reafirmă sprijinul în favoarea Procedurilor speciale și a statutului independent al deținătorilor de mandat, care le permite să își exercite funcția în deplină imparțialitate, și invită toate statele să coopereze cu aceste proceduri;
5. reafirmă importanța caracterului universal al evaluării periodice universale (EPU), care permite înțelegerea deplină a situației drepturilor omului din toate statele membre ale ONU și își reiterează sprijinul pentru cel de-al doilea ciclu al evaluării, care se axează pe punerea în aplicare a recomandărilor acceptate pe parcursul primului ciclu; cu toate acestea, solicită din nou să fie reexaminate, în continuarea procesului EPU, recomandările care nu au fost acceptate de state în cadrul primului ciclu;
6. subliniază că este necesar să se asigure participarea deplină la procesul EPU a unei palete largi de părți interesate, în special a societății civile, și să se evite orice restricție în acest sens;
7. invită UE și Comisia să monitorizeze recomandările EPU în dialogurile cu țările în cauză privind politicile UE, în scopul găsirii unor modalități de punere în aplicare a recomandărilor prin intermediul unor strategii specifice țărilor și regiunilor;
8. salută Inițiativa pentru schimbare lansată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului menită să îmbunătățească și să întărească prezența birourilor ONU pentru drepturile omului prin crearea a opt centre regionale care vor monitoriza și vor promova respectarea drepturilor omului, colaborând direct cu partenerii pentru a transforma recomandările formulate în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului în schimbări reale pe teren;
Drepturile civile și politice
9. își exprimă îngrijorarea cu privire la revizuirea constituției întreprinsă într-o serie de țări, al cărei scop este modificarea limitei stabilite pentru mandatele prezidențiale, această inițiativă dând naștere unor acte de violență ce au izbucnit în unele țări într-un context electoral; reafirmă faptul că respectarea drepturilor civile și politice, inclusiv a libertății de exprimare individuale și colective și a libertății de întrunire și de asociere, constituie indicatorul unei societăți democratice, tolerante și pluraliste;
10. reafirmă faptul că organizarea periodică de alegeri libere și autentice, bazate pe sufragiu universal și egal, constituie un drept fundamental de care ar trebui să se bucure toți cetățenii, potrivit Declarației universale a drepturilor omului [articolul 21 alineatul (3)] și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (articolul 25); reafirmă faptul că existența libertății de exprimare și a unui mediu activ, favorabil unei societăți independente și pluraliste, reprezintă condiții prealabile pentru respectarea drepturilor omului;
11. reamintește că libertatea de gândire, de conștiință, de religie și de convingere este un drept fundamental al omului, astfel cum este recunoscut în Declarația universală a drepturilor omului și garantat de articolul 18 din Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice; își exprimă îngrijorarea față de faptul că unele țări încă nu respectă standardele ONU și utilizează represiunea de stat, care poate include pedeapsă fizică, condamnarea la închisoare, amenzi exorbitante și chiar pedeapsa cu moartea, încălcând astfel libertatea de religie sau de convingere; este preocupat de persecuțiile tot mai numeroase ale minorităților religioase sau de credință, inclusiv ale comunităților creștine, precum și de prejudiciile ilegale aduse locurilor de întrunire a acestor comunități; sprijină raportul întocmit de Raportorul special al ONU pentru libertatea de religie și de convingere cu privire la violențele comise „în numele religiei”; invită UE să-și pună în practică recomandările cu privire la inițiativele pentru dialoguri între religii;
12. salută angajamentul UE de a promova libertatea de religie sau de credință în cadrul forumurilor internaționale, inclusiv prin sprijinirea mandatului Raportorului special al ONU pentru libertatea de religie sau de credință; sprijină pe deplin practica UE de a juca un rol de lider în ceea ce privește rezoluțiile tematice pe acest subiect în cadrul CDO și al Adunării Generale a ONU; cere să se realizeze acțiuni și să se adopte măsuri concrete pentru punerea în aplicare efectivă și îmbunătățirea orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; consideră că ar trebui să se realizeze acțiuni atât în forumurile internaționale, cât și regionale, prin menținerea unui dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile și comunitățile religioase, în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
13. condamnă hărțuirea și reținerea constantă a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților din opoziție de către forțele guvernamentale dintr-o serie de țări terțe; își exprimă preocuparea cu privire la existența unor dispoziții legislative neechitabile și restrictive, inclusiv restricțiile impuse finanțării externe, ceea ce duce la reducerea spațiului destinat activităților societății civile; invită toate guvernele să promoveze și să sprijine libertatea mass-mediei, organizațiile societății civile și activitățile apărătorilor drepturilor omului și să le permită să-și desfășoare activitățile fără teamă, represiuni sau intimidare;
14. își reiterează opoziția de lungă durată față de pedeapsa cu moartea, tortură și tratamentul și pedepsele crude, inumane și degradante, în toate cazurile și în orice circumstanță; subliniază încă o dată că abolirea pedepsei capitale contribuie la consolidarea demnității umane și își reafirmă devotamentul față de dreptul fiecărei persoane la viață și la demnitatea umană;
15. salută progresele importante înregistrate până în prezent, prin care multe țări au suspendat pedeapsa capitală, în timp ce altele au luat măsuri legislative în vederea abolirii pedepsei cu moartea; cu toate acestea, își exprimă regretul în ceea ce privește reinstituirea execuțiilor în anumite țări de-a lungul ultimilor ani; invită statele care au abolit pedeapsa cu moartea sau care au instituit de mult timp un moratoriu asupra pedepsei cu moartea să-și mențină angajamentul în acest sens;
16. consideră că tehnologiile digitale existente în prezent oferă avantaje, dar pun și probleme pentru protecția vieții private, exercitarea libertății de exprimare în mediul online în întreaga lume, precum și pentru securitate, deoarece tehnologiile digitale actuale sunt folosite deseori de extremiști și teroriști ca mijloace de propagandă și canale de recrutare; salută, în acest context, numirea unui Raportor Special al ONU pentru dreptul la viață privată în era digitală, al cărui mandat include aspecte ce țin de supraveghere și de viața privată ce afectează persoanele în mediul online sau offline;
Drepturile sociale și economice
17. ia act de eforturile CDO de a plasa toate drepturile omului pe picior de egalitate, acordându-le o atenție egală, prin crearea de titulari de mandate pentru procedurile speciale în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale;
18. își exprimă îngrijorarea profundă față de creșterea proporției sărăciei absolute, ceea ce pune în pericol exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului; salută, în această privință, prezentarea Raportorului special al CDO privind sărăcia extremă și drepturile omului (A/HRC/29/31) și sprijină propunerile sale privind eliminarea sărăciei extreme; consideră că, pentru combaterea sărăciei în general și pentru promovarea drepturilor sociale și economice prin facilitarea accesului la hrană, apă, educație, îngrijirea sănătății și locuință, este important să se soluționeze inegalitățile în creștere;
19. consideră că corupția, evaziunea fiscală, gestiunea defectuoasă a bunurilor publice și lipsa de răspundere reprezintă amenințări la adresa exercitării în mod egal a drepturilor omului și subminează procesele democratice, cum ar fi statul de drept și administrarea echitabilă a justiției; consideră că măsurile menite să asigure respectarea drepturilor omului, în special a dreptului de a fi informat, a dreptului la libertatea de exprimare și de întrunire, la un sistem judecătoresc independent și la participarea democratică în afacerile publice, sunt de importanță determinantă pentru combaterea corupției;
Activitățile comerciale și drepturile omului
20. sprijină implementarea integrală și efectivă a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (UNGP) în interiorul și în afara UE, inclusiv prin elaborarea de planuri de acțiune naționale; subliniază necesitatea de a se lua toate măsurile necesare pentru eliminarea lacunelor la punerea în aplicare efectivă a Principiilor directoare ale ONU, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție și măsurile reparatorii;
21. invită ONU și UE să trateze chestiunea privind activiștii pentru drepturile de utilizare a terenurilor, care sunt victime ale unor acte de represiune, inclusiv sub formă de amenințări, hărțuiri, arestări arbitrare, agresiuni și asasinări; solicită ca în mecanismele ONU și în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația să fie incluși, prin intermediul proiectele conexe privind drepturile omului, activiștii pentru drepturile de utilizare a terenurilor;
22. salută inițiativa Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului de a întări proiectul privind răspunderea și măsurile reparatorii pentru a contribui la un sistem de căi de atac la nivel național echitabil și mai eficace, în special în cazurile de abuzuri grave ale drepturilor omului în sectorul afacerilor; invită toate guvernele să-și îndeplinească datoria în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor omului și a accesului la justiție pentru victime, acestea confruntându-se atât cu dificultăți practice, cât și juridice în valorificarea căilor de atac la nivel național și internațional;
23. constată că grupul de lucru interguvernamental fără limită de membri, creat la 26 iunie 2014 prin intermediul unei rezoluții a CDO în scopul elaborării unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind societățile transnaționale și alte întreprinderi în ceea ce privește drepturile omului, și-a ținut prima sesiune în iulie 2015; invită UE și statele sale membre să urmărească dezbaterile pe marginea acestui instrument internațional;
Migrația
24. își exprimă îngrijorarea cu privire la cea mai gravă criză a migrației înregistrată de la cel de-al Doilea război mondial încoace, declanșată de un număr tot mai mare de persoane care sunt obligate să-și părăsească locuințele din cauza persecutărilor, a conflictelor armate și a violențelor generalizate și care se află în căutare de protecție și de o viață mai bună, riscându-și viețile atunci când se lansează în călătorii periculoase;
25. invită toate țările să adopte față de migrație o abordare bazată pe drepturile omului, acordând o atenție deosebită situației grupurilor de migranți marginalizate și dezavantajate, precum femeile și copiii; invită toate statele să trateze cazurile de violență bazate pe gen și îndreptate împotriva femeilor și a fetelor și subliniază importanța conceperii politicii privind migrația din punctul de vedere al genurilor, astfel încât să fie satisfăcute nevoile lor specifice;
26. subliniază că actuala criză a migrației, de anvergură nemaivăzută, reprezintă o responsabilitate internațională atât în ceea ce privește cauzele ei, cât și mijloacele necesare pentru a i se face față; invită toate statele membre ale ONU să participe și să contribuie la găsirea de soluții atât pentru cauzele crizei migrației, cât și pentru efectele provocate de aceasta; reamintește că toate statele au obligația de a respecta și proteja drepturile omului în raport cu orice persoană care se află în jurisdicția lor, indiferent de cetățenia sau originea acesteia; reamintește că toate acordurile de cooperare și de readmisie în materie de migrație încheiate cu statele din afara UE respectă dreptul internațional;
27. solicită UE și statelor sale membre să își intensifice sprijinul în combaterea traficului de ființe umane, prin intermediul politicilor externe, axându-se în special pe protecția victimelor, îndeosebi a minorilor; consideră că UE ar trebui să-și consolideze cooperarea cu țările terțe și cu alți actori relevanți pentru a face schimb de bune practici și a contribui la desființarea rețelelor internaționale de trafic; salută raportul din 3 august 2015 privind traficul cu persoane, în special cu femei și copii, întocmit de Raportorul Special;
28. invită comunitatea internațională să întreprindă toate măsurile necesare pentru a preveni intensificarea presiunii migratorii prin consolidarea și modernizarea agențiilor corespunzătoare, cum ar fi CDO și Frontex;
Schimbările climatice și drepturile omului
29. salută acordul convenit la Paris în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care prevede acțiuni de adaptare, de combatere, de transfer și dezvoltare a tehnologiilor și de dezvoltare a capacităților; invită toate statele semnatare ale acordului să-și îndeplinească angajamentele;
30. reamintește că efectul negativ al schimbărilor climatice reprezintă o amenințare mondială imediată și, posibil, ireversibilă la adresa exercitării depline a drepturilor omului, iar impactul schimbărilor climatice asupra grupurilor vulnerabile este considerabil, având în vedere că situația lor în ceea ce privește drepturile este deja precară; constată cu îngrijorare că incidentele legate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea nivelului oceanelor și fenomenele climatice extreme care provoacă secete și inundații, vor avea ca rezultat, probabil, pierderea a și mai multe vieți omenești, dislocarea populațiilor și insuficiența de alimente și apă;
Drepturile femeilor
31. salută recenta Rezoluție nr. 2242 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care consideră femeile drept axa centrală a tuturor eforturilor de soluționare a provocărilor mondiale, inclusiv accentuarea extremismului violent, schimbările climatice, migrația, dezvoltarea durabilă, pacea și securitatea; salută constatările studiului global efectuat de ONU privind transpunerea rezoluției nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, prin care se sublinia importanța rolului de lider al femeilor și participarea acestora la soluționarea conflictelor și consolidarea păcii și îmbunătățirile constatate, grație implicării femeilor, în acordarea de asistență umanitară, în consolidarea eforturilor forțelor de menținere a păcii, în încheierea de negocieri pentru pace și în combaterea extremismului violent;
32. își exprimă perplexitatea cu privire la faptul că, de la apariția grupărilor extremiste violente precum Statul Islamic în Siria și Irak și Boko Haram în vestul Africii, violențele împotriva femeilor au căpătat o noua dimensiune, agresiunile sexuale devenind un element indispensabil al obiectivelor și ideologiei practicate de aceste grupări și o sursă de venituri pentru ele, confruntând comunitatea internațională cu o nouă problemă importantă; solicită tuturor guvernelor și instituțiilor ONU să-și întărească angajamentele privind combaterea acestor crime și să reabiliteze demnitatea femeilor, astfel încât acestora să li se facă dreptate și să li se acorde măsuri reparatorii și sprijin;
33. subliniază importanța garantării autonomiei femeilor prin eliminarea inegalităților subiacente dintre femei și bărbați, care plasează femeile și fetele într-o postură vulnerabilă pe timp de conflict, și invită ONU și toate statele sale membre să întreprindă măsuri concrete pentru a garanta autonomia femeilor și includerea efectivă a acestora în procesele de prevenire și soluționare a conflictelor, precum și în negocierile de pace și în procesele de consolidare a păcii prin sporirea gradului de reprezentare a femeilor la toate nivelurile decizionale, inclusiv în instituțiile și mecanismele de la nivel național, regional și internațional;
Drepturile copiilor
34. reamintește că Convenția cu privire la drepturile copilului, care a fost adoptată în 1989 și reprezintă unul dintre tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului ratificate de cel mai mare număr de state, prevede o serie de drepturi ale copilului, printre care dreptul la viață, la sănătate, la educație și la joacă, precum și dreptul la viața de familie, dreptul de a beneficia de protecție împotriva violenței și discriminării și de a-și exprima propriile opinii; solicită tuturor semnatarilor acestui tratat să-și respecte obligațiile ce le revin;
35. salută studiul planificat de ONU cu privire la situația de pe glob care va fi lansat pentru a stabili, prin intermediul unei analize bazate pe monitorizare și evaluare, modul în care legislația și standardele internaționale existente sunt puse în aplicare pe teren și pentru a examina posibilitățile concrete de care dispun statele pentru a-și îmbunătăți politicile și strategiile; îndeamnă toate statele să sprijine realizarea acestui studiu și să participe în mod activ la desfășurarea lui;
Lupta împotriva terorismului
36. ia act cu satisfacție de documentul de orientare în ceea ce privește combaterea terorismului elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de către Comisie, cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în planificarea și punerea în aplicare, împreună cu țările terțe, a proiectelor de asistență pentru combaterea terorismului; reamintește, în acest context, că respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un element esențial pentru succesul politicilor de combatere a terorismului, inclusiv pentru utilizarea tehnologiilor de supraveghere digitală; subliniază că este necesar să fie dezvoltate strategii de comunicare eficace, adaptate la tehnologiile digitale actuale, pentru a contracara propaganda teroriștilor și a extremiștilor și metodele acestora de recrutare; sprijină eforturile depuse la nivel internațional pentru a pune capăt încălcărilor drepturilor omului comise de către ISIS/Daesh;
Democratizarea
37. recomandă UE să-și intensifice eforturile vizând elaborarea unei abordări mai cuprinzătoare față de procesele de democratizare, alegerile libere și corecte reprezentând doar una dintre dimensiunile acestora, cu scopul de a contribui în mod efectiv la consolidarea instituțiilor democratice; consideră că partajarea celor mai bune practici în materie de tranziție în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar trebui valorificată pentru a sprijini și a consolida alte procese de democratizare din întreaga lume;
Integrarea aspectelor referitoare la drepturile omului în politicile UE
38. solicită UE să promoveze universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul de la Lisabona și cu Dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii;
39. își reiterează solicitarea adresată UE de a adopta o abordare bazată pe drepturi și de a integra obiectivul referitor la respectarea drepturilor omului în politicile privind comerțul, investițiile, serviciile publice și cooperarea pentru dezvoltare, precum și în politica sa de securitate și apărare comună; subliniază, de asemenea, că politica UE privind drepturile omului ar trebui să fie elaborată astfel încât să asigure coerența dintre politicile interne și cele externe ale UE, în conformitate cu obligațiile prevăzute de Tratatul privind UE;
40. subliniază importanța pe care o acordă UE obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 16 referitor la pace și justiție, care face parte din Agenda 2030 și care ar trebui să constituie o prioritate pentru toate acțiunile externe și interne, în special în cazul finanțării măsurilor de cooperare pentru dezvoltare;
Țările care fac obiectul evaluării periodice universale (EPU)
Georgia
41. salută aderarea Georgiei la Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) și recenta EPU referitoare la Georgia; ia act de reformele legislative care au permis realizarea unor progrese și îmbunătățiri efective în sectorul justiției și al aplicării legii, în cadrul Parchetului, în lupta împotriva relelor tratamente, în domeniul protecției drepturilor copiilor și în domeniul protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și a persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI);
42. îndeamnă autoritățile din Georgia să pună capăt tuturor practicilor de rele tratamente, îndeosebi în ceea ce privește arestarea preventivă și sancțiunile aplicate funcționarilor din guvernul precedent, cazuri ce pot fi considerate drept exemple de justiție selectivă; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la instrumentalizarea sistemului judiciar în scopul suprimării oponenților politici; își exprimă în continuare îngrijorarea în legătură cu respectarea libertății de exprimare și a pluralității mass-mediei și în legătură cu faptul că observatorilor nu li se permite accesul în regiunile ocupate din Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, unde încălcările drepturilor omului rămân larg răspândite; invită guvernul din Georgia să întreprindă măsuri adecvate pentru a asigura punerea în practică a recomandărilor formulate în cadrul procesului EPU;
Liban
43. felicită Libanul pentru politica pe care o aplică de mai mulți ani în legătură cu refugiații din Palestina, Irak și Siria, care are la bază deschiderea frontierelor și disponibilitatea de a primi refugiații; subliniază că în Liban se găsește cea mai mare concentrație de refugiați pe cap de locuitor din lume, fiecare al patrulea locuitor fiind refugiat; îndeamnă UE să aloce mai multe resurse și să coopereze îndeaproape cu autoritățile libaneze pentru a ajuta această țară să mențină în continuare măsurile de protecție a drepturilor refugiaților și ale solicitanților de azil; își exprimă îngrijorarea, în acest context, în legătură cu numărul ridicat de relatări privind cazurile de căsătorii ale minorilor și/sau căsătorii forțate în rândul refugiaților sirieni; încurajează guvernul libanez să examineze posibilitatea realizării unei reforme a legislației care reglementează intrarea în Liban, ieșirea din această țară și șederea pe teritoriul său;
44. sprijină recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW), care a solicitat să se adopte măsuri menite să sensibilizeze femeile migrante care desfășoară activități casnice cu privire la faptul că Convenția CEDAW, la care Libanul este parte, prevede obligația respectării drepturilor omului în ceea ce le privește; subliniază, în special, necesitatea de a elimina sistemul „Kafalaˮ și de a asigura accesul efectiv la justiție pentru femeile migrante care desfășoară activități casnice, inclusiv prin garantarea siguranței și a dreptului lor de ședere pe durata procedurilor juridice și administrative legate de statutul lor;
Mauritania
45. subliniază că, deși guvernul Mauritaniei a realizat progrese în ceea ce privește adoptarea de măsuri legislative menite să combată toate formele de sclavie și practicile similare sclaviei, absența demersurilor care să garanteze punerea în aplicare efectivă a acestor măsuri contribuie la persistența unor astfel de practici; invită autoritățile să adopte un act legislativ pentru a combate fenomenul sclaviei, să inițieze, la nivel național, un proces de colectare sistematică și regulată de date defalcate privind toate formele de sclavie și să efectueze un studiu aprofundat, pornind de la date solide, cu privire la istoricul și natura sclaviei, pentru a putea eradica această practică;
46. îndeamnă autoritățile din Mauritania să garanteze respectarea libertății de exprimare și de întrunire, în conformitate cu convențiile internaționale și cu legislația națională a țării; solicită, de asemenea, ca Biram Dah Abeid, Bilal Ramdane și Djiby Sow să fie eliberați, pentru a-și putea continua campania pașnică împotriva menținerii sclaviei, fără a fi expuși riscului hărțuirii sau intimidării;
Myanmar/Birmania
47. salută faptul că, la 8 noiembrie 2015, au fost organizate alegeri cu participarea mai multor concurenți, ceea ce a constituit o etapă importantă în tranziția democratică a țării; salută angajamentul alegătorilor din Myanmar/Birmania față de continuarea democratizării acestei țări; este însă preocupat în continuare de cadrul constituțional în care s-au desfășurat alegerile, potrivit căruia 25% din locurile din parlament sunt rezervate pentru armată; recunoaște progresele realizate până în prezent în ceea ce privește drepturile omului, dar constată, totodată, că există o serie de domenii care suscită în continuare o preocupare majoră, inclusiv drepturile minorităților și libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică; sprijină Myanmar/Birmania în tranziția sa către democrație, pace, stabilitate și dezvoltare economică;
48. condamnă discriminarea minorității Rohingya, care este agravată de faptul că această comunitate nu are un statut juridic, precum și de răspândirea pe scară tot mai largă a discursurilor de incitare la ură împotriva minorităților non-budiste; solicită să se realizeze anchete aprofundate, transparente și independente în toate cazurile în care au fost consemnate încălcări ale drepturilor omului comise împotriva minorității Rohingya și consideră că cele patru legi adoptate de parlament în 2015, care vizează „protejarea rasei și a religiei”, conțin aspecte discriminatorii pe criterii de gen; își reiterează solicitarea ca Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) să fie autorizat să înființeze un birou în această țară; subliniază că este necesar să se realizeze o evaluare completă a impactului asupra dezvoltării durabile, înainte ca negocierile privind acordul de investiții UE-Myanmar să fie finalizate;
Nepal
49. salută intrarea în vigoare, la 20 septembrie 2015, a noii constituții a Nepalului, care ar trebui să pună bazele viitoarei stabilități politice și dezvoltări economice a țării; își exprimă speranța că preocupările care persistă în ceea ce privește reprezentarea politică a minorităților, inclusiv a persoanelor Dalit, precum și în ceea ce privește legile referitoare la cetățenie vor fi abordate în viitorul apropiat;
50. regretă lipsa generală a răspunderii pentru încălcările drepturilor omului comise de ambele părți în timpul războiului civil, în pofida adoptării, în mai 2014, a Legii privind adevărul, reconcilierea și disparițiile; îndeamnă guvernul Nepalului să adere la Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate; condamnă limitarea libertăților fundamentale ale refugiaților tibetani; îndeamnă India să ridice embargoul neoficial impus economiei Nepalului, care, alături de cutremurul devastator din aprilie 2015, a declanșat o criză umanitară și a dus la creșterea cu aproape un milion a numărului de cetățeni nepalezi afectați de sărăcie;
Oman
51. felicită Omanul pentru instituirea Comisiei naționale pentru drepturile omului (NHRC), încadrată în structura guvernului, precum și pentru lansarea invitației care a făcut posibilă vizita fără precedent a Raportorului special al ONU pentru dreptul la întrunire pașnică, în septembrie 2014; își exprimă speranța că aceste etape constructive vor duce la o implicare mai puternică a Omanului în cooperarea cu reprezentanții ONU pentru drepturile omului și cu organizațiile independente active în domeniul drepturilor omului;
52. încurajează Omanul să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți climatul predominant în această țară, care, potrivit Raportorului special al ONU, poate fi descris ca un climat generalizat de teamă și de intimidare, în care cetățenii „se tem să își exprime opiniile, să vorbească la telefon, să se întrunească”; este în continuare îngrijorat în legătură cu interdicția impusă tuturor partidelor politice și cu noua lege privind cetățenia, adoptată în august 2014, care stipulează că autoritățile pot să le retragă cetățenia persoanelor care aderă la grupări considerate a fi dăunătoare intereselor naționale; solicită guvernului, în acest context, să reexamineze aceste două inițiative; solicită instituțiilor UE și statelor membre să ofere asistența tehnică și juridică necesară pentru a-i permite Omanului să instituie un mediu sigur și propice pentru organizațiile societății civile;
Rwanda
53. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în Rwanda, inclusiv cu privire la limitarea libertății de exprimare și de asociere, la restrângerea spațiului democratic pentru partidele politice de opoziție și pentru activitățile independente ale societății civile, precum și cu privire la absența unui mediu favorabil care să permită funcționarea independentă a sistemului judiciar; solicită guvernului ruandez să creeze un spațiu democratic în care toate segmentele societății să își poată desfășura activitatea în mod liber;
54. își exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de modificare a constituției, al cărei scop este să îi permită președintelui în exercițiu să candideze pentru al treilea mandat; invită guvernul ruandez să respecte Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța, prin care, potrivit articolului 5, statele semnatare sunt obligate să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura regimul constituțional, în special transferul puterii în conformitate cu constituția, iar la articolul 23 se prevede că orice modificare a constituției reprezintă o încălcare a principiului privind schimbarea democratică a guvernului;
Venezuela
55. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația extrem de gravă a drepturilor omului din această țară în urma înrăutățirii în ultimii ani a climatului economic, politic și social; reiterează faptul că libertatea de exprimare, un sistem judecătoresc independent și statul de drept reprezintă elemente esențiale ale oricărei societăți democratice; invită în acest context autoritățile din Venezuela să se abțină de la orice formă de limitare a libertății presei și a dreptului la informare, să respecte dreptul internațional în toate procedurile juridice și să elibereze imediat toți deținuții politici; salută rezultatele alegerilor din 6 decembrie 2015 și constituirea noii Adunări Naționale; condamnă orice încercare de a submina aplicarea integrală a rezultatelor alegerilor, cum ar fi suspendarea unor deputați aleși în mod democratic; invită deputații aleși să inițieze un dialog constructiv pentru a soluționa dificultățile economice, politice, sociale și de securitate cu care se confruntă Venezuela;
Belarus
56. salută eliberarea, în august 2015, a deținuților politici rămași și invită guvernul din Belarus să reabiliteze deținuții politici eliberați și să le restituie toate drepturile politice și civile; ia act de deficiențele constatate de observatorii internaționali independenți în timpul alegerilor prezidențiale din 2015 și invită Belarusul să organizeze apropiatele alegeri parlamentare în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional; îndeamnă Belarusul, singura țară din Europa care încă mai aplică pedeapsa cu moartea, să se alăture unui moratoriu global privind execuția sentințelor la pedeapsa cu moartea, ca un prim pas în direcția abolirii definitive a acesteia;
o
o o
57. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 69-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2015)0470.