Procedură : 2015/3033(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0054/2016

Texte depuse :

B8-0054/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 20/01/2016 - 7.8
CRE 20/01/2016 - 7.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 492kWORD 317k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0041/2016
14.1.2016
PE575.956v01-00
 
B8-0054/2016

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia (2015/3033(RSP))


Ernest Urtasun, Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Tamás Meszerics, Molly Scott Cato, Jordi Sebastià, Igor Šoltes, Josep-Maria Terricabras, Bodil Valero în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia (2015/3033(RSP))  
B8‑0054/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere numeroasele sale rezoluții referitoare la situația din Columbia, inclusiv cele referitoare la drepturile omului în Columbia, precum și rezoluțiile de sprijin pentru procesele de pace anterioare,

–  având în vedere legăturile speciale dintre UE și Columbia la nivel politic, comercial și de cooperare,

–  având în vedere acordurile încheiate la Havana până în prezent referitoare la reforma rurală globală, participarea politică și deschiderea democratică pentru construirea păcii, soluția la problema drogurilor ilicite și la cea a drepturilor victimelor, precum și referitoare la un sistem global de justiție,

–  având în vedere punctul 44 din mesajul Delegației PE la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (EuroLat) adresat la cel de-al doilea summit UE-CELAC de la Bruxelles, referitor la încetarea conflictului intern dintre guvernul Columbiei și FARC și Declarația de la Bruxelles adoptată în urma summitului din 11 iunie 2015,

–  având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, referitoare la acordul privind justiția de tranziție în Columbia, din 24 septembrie 2015, precum și declarația sa de la 1 octombrie, prin care Eamon Gilmore a fost numit trimis special al Uniunii pentru procesul de pace din Columbia,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât între UE și Columbia există o relație politică de dialog bazată pe respect reciproc, în cadrul Memorandumului de înțelegere din 28 noiembrie 2009, și pe existența, din 2009, a unui dialog politic specializat în domeniul drepturilor omului;

B.  întrucât între UE și Columbia există, din 2013, un cadru de strânsă colaborare economică și comercială, stabilit în temeiul Acordului comercial dintre Columbia și Peru și UE și statele sale membre, care include o clauză privind drepturile omului (articolul 1), în special capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

C.  întrucât masa rotundă - Mesa de dialogo - dintre guvernul Columbiei și FARC s-a constituit la Havana (Cuba) la 19 noiembrie 2012 prin semnarea Acordului general pentru încetarea conflictului și construirea unei păci stabile și durabile, având în vedere îndeplinirea dorinței poporului Columbiei de a trăi în pace și recunoscând în special că consolidarea păcii este problema întregii populații, că statul are datoria de a promova drepturile omului pe întregul său teritoriu și că dezvoltarea economică și socială în mod echitabil este o garanție pentru pace și reprezintă, în același timp, condiția necesară pentru creșterea favorabilă incluziunii și durabilă a țării;

D.  întrucât negociatorii de la Havana au ajuns la acorduri referitoare la o nouă structură rurală columbiană și la reforma rurală globală; referitoare la participarea politică și deschiderea democratică pentru construirea păcii și la soluționarea problemei drogurilor ilicite;

E.  întrucât, la 15 decembrie 2015, guvernul columbian și FARC au anunțat încheierea unui acord referitor la victimele conflictului, numit Sistem global de adevăr, justiție, despăgubire și nerepetare, incluzând instanța specială pentru pace și compromisul privind drepturile omului; întrucât acest acord înființează Comisia pentru stabilirea adevărului, conviețuire și nerepetare și Unitatea specială pentru căutarea persoanelor declarate dispărute în contextul și din cauza conflictului, precum și unitatea de investigare și dezmembrare a organizațiilor criminale, inclusiv cele care au fost desemnate ca succesoare ale paramilitarismului;

F.  întrucât acest acord reprezintă un pas fundamental înainte pentru construirea unei păci stabile și durabile, care recunoaște tuturor victimelor conflictului nu doar calitatea de victimă, ci și, în special, calitatea de cetățeni cu drepturi, în special dreptul de a participa la stabilirea adevărului și de a fi despăgubiți pentru prejudiciile suferite de pe urma conflictului armat, social și politic;

G.  întrucât în Columbia nu există garanții pentru munca de apărare a drepturilor omului, în special pentru persoanele care lucrează pentru apărarea teritoriilor în fața proiectelor agroindustriale și extractive;

H.  întrucât societatea civilă organizată joacă un rol-cheie în favoarea păcii, regrupând organizații de apărare a drepturilor omului, organizații ale femeilor, comunități rurale, comunități de afro-columbieni și sate indigene care au lansat numeroase inițiative și propuneri la nivel local, regional și național;

I.  întrucât procesul de construire a unei păci stabile și durabile în Columbia, care merge dincolo de terminarea conflictului armat intern care a durat peste 50 de ani și care a generat milioane de victime, este o prioritate de prim rang pentru Columbia, dar și pentru Uniunea Europeană și pentru comunitatea internațională, după cum o demonstrează numeroasele declarații de sprijinire a procesului de pace făcute de diferite țări și organisme regionale și internaționale, inclusiv Uniunea Europeană însăși,

1.  salută acordurile încheiate până în prezent, care reprezintă pași importanți în direcția ajungerii la un acord de pace definitiv;

 

2.  condamnă orice formă de suferință provocată în cadrul conflictului și consideră că aceste acorduri reprezintă pași importanți pentru atingerea unui acord în privința unei păci stabile și durabile, care pune capăt unei jumătăți de secol de conflict armat intern și ține seama în primul rând de dreptul victimelor conflictului la o despăgubire completă, reală și justă a daunelor fizice, morale și materiale suferite și garantează că aceste fapte nu se vor repeta;

 

3.  recunoaște efortul politic semnificativ, realismul și perseveranța demonstrate atât de guvernul Columbiei, cât și de FARC în apropierea pozițiilor antagonice și în crearea progresivă a unui spațiu de compromis, care a permis avansarea în negocieri;

 

4.  își exprimă sprijinul ferm pentru discuțiile în curs de desfășurare în scopul atingerii unui acord final de încetare a focului și a ostilităților cât mai curând posibil; în acest sens, solicită tuturor forțelor politice columbiene să facă un efort pentru ajungerea la un consens referitor la acest acord;

 

5.  face un apel ca procesul actual să includă și ELN sau să se inițieze un proces paralel de negocieri cu acesta, care să se poată desfășura în condiții similare, având în vedere că nu va fi posibilă o pace de durată fără includerea tuturor participanților la conflict;

 

6.  salută în special acordul obținut cu privire la punctul 5 (victime) de pe Agenda privind acordul general între guvernul Columbiei și Forțele Armate Revoluționare ale Columbiei (FARC), care include crearea Comisiei pentru stabilirea adevărului, conviețuire și nerepetare; a Unității speciale pentru căutarea persoanelor date dispărute în contextul și din cauza conflictului; a instanței speciale pentru pace și a mijloacelor specifice de despăgubire și de garantare a nerepetiției, precum și a unității de investigare și desființare a organizațiilor criminale, inclusiv a celor care au fost desemnate ca fiind succesoare ale paramilitarismului;

 

7.  ia act cu satisfacție că, prin excluderea de la amnistie sau grațiere a crimelor împotriva umanității, a genocidului și a crimelor de război grave, Acordul de pace pare să se conformeze dreptului umanitar și penal internațional și instrumentelor și standardelor internaționale aplicabile în domeniul drepturilor omului; și reamintește competența atribuită de către dreptul internațional în vigoare organismelor multilaterale de protecție a drepturilor omului și CPI, de supraveghere a respectării normelor internaționale;

 

8.  subliniază necesitatea instituirii unor sisteme eficiente care să permită evaluarea legăturii dintre infracțiuni și conflictul armat, evitându-se extinderea competenței instanței asupra unor infracțiuni comune, comise în afara contextului conflictului armat;

 

9.  salută acordul la care s-a ajuns în privința creării unei comisii pentru stabilirea adevărului, conviețuire și nerepetare, ca mecanism independent și imparțial cu caracter extrajudiciar pentru elaborarea unei narațiuni istorice reale a celor întâmplate, pornind de la declarațiile victimelor, pentru că numai cu o descriere sinceră a trecutului și asumarea tuturor responsabilităților este posibil să se construiască un viitor bazat pe reconciliere, să se facă dreptate tuturor victimelor și să se stabilească garanții solide de nerepetiție;

 

10.  recunoaște, de asemenea, rolul important jucat până în prezent de Cuba și Norvegia, ca țări garante, și Chile și Venezuela, ca țări însoțitoare în procesul de pace;

 

11.  salută călduros decizia din 1 octombrie 2015 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, de a-l numi pe Eamon Gilmore, fost viceprim-ministru și fost ministru al afacerilor externe și al comerțului al Republicii Irlanda, în calitate de trimis special al Uniunii Europene pentru procesul de pace din Columbia; se angajează să depună toate eforturile necesare pentru a pune la dispoziția noului trimis special resursele bugetare necesare pentru a-și realiza cu succes importanta misiune; cere trimisului special să se întâlnească cu ambele părți și cu societatea civilă organizată columbiană;

 

12.  își reafirmă disponibilitatea de a oferi orice asistență posibilă pentru a sprijini punerea în aplicare a acordului de pace final și, în acest sens, își reînnoiește apelul adresat statelor membre ale Uniunii Europene de a crea un fond fiduciar care să servească în etapa post-conflict; consideră că acest fond trebuie să fie administrat în acord cu ambele părți și că organizațiile societății civile și comunitățile trebuie să aibă acces direct la el, asigurându-se că sunt reflectate prioritățile exprimate de victime în materie de adevăr, justiție, despăgubiri și garanții de nerepetare, pentru construirea unei păci stabile și durabile;

 

13.  declară din nou că violența nu este o metodă legitimă de luptă politică și cere celor care au avut această convingere să adopte democrația cu toate consecințele și exigențele sale, prima dintre ele fiind abandonul definitiv al armelor; face un apel, în acest sens, pentru a se respecta dreptul opoziției de a-și exercita activitățile politice, fără persecuția sistematică pe care a suferit-o în trecut;

 

14.  cere, o dată în plus, ca sistemul politic columbian și instituțiile sale să garanteze integral și permanent drepturile omului peste tot în această țară; violența trebuie eradicată complet dintr-o țară în care cincizeci de ani de conflict au generat uneori reacții extrajudiciare și comportamente în unele instituții ale statului care nu corespund cu statul de drept și cu respectul datorat drepturilor omului; în acest sens, solicită protecția apărătorilor și apărătoarelor drepturilor omului în Columbia și garanții pentru dreptul la libertatea de asociere și de a protesta pașnic; amintește că, după cum se afirmă în diverse rapoarte ale ONU, „drepturile de a protesta pașnic și de a exprima în mod colectiv o opinie sunt fundamentale pentru existența unei societăți libere și democratice”(1)

15.  subliniază rolul important pe care îl va putea juca Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Columbia pentru monitorizarea situației drepturilor omului în urma acordurilor de pace;

 

16.  face un apel la statul columbian pentru dezmembrarea grupurilor paramilitare și astfel, pentru respectarea recomandării formulate de Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în această privință: „statul trebuie să răspundă violenței din partea grupurilor post-demobilizare aflate în legătură cu crima organizată cu o abordare globală, care să țină seama de siguranța publică asigurată de poliție, lupta judiciară împotriva impunității, responsabilitatea funcționarilor publici pentru evitarea corupției și mijloacele de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii”;

 

17.  îndeamnă statul columbian să nu legifereze împotriva celor convenite la Havana și să adapteze Planul național de dezvoltare la acordurile încheiate și la construirea păcii la nivel teritorial, respectând dreptul la consultare prealabilă, asigurând condițiile de întoarcere a persoanelor strămutate intern și a refugiaților, precum și restituirea terenurilor;

 

18.  se obligă să creeze un grup parlamentar mixt pentru monitorizarea aplicării acordurilor încheiate, precum și a situației drepturilor omului în Columbia, în această etapă atât de importantă, cea a post-conflictului;

 

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a UE, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Guvernului și Congresului Republicii Columbia.

 

(1)

http://www.ohchr.org/SP/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=15597&LangID=S#sthash.z9gl94lu.dpuf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate