Procedură : 2016/2529(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0149/2016

Texte depuse :

B8-0149/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/02/2016 - 8.10
CRE 04/02/2016 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0051

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 423kWORD 94k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0149/2016
27.1.2016
PE576.509v01-00
 
B8-0149/2016

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS (2016/2529(RSP))


Bodil Valero, Alyn Smith, Bronis Ropė, Igor Šoltes în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS (2016/2529(RSP))  
B8-0149/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Irak, Siria, Libia și Egipt, în special cea din 10 octombrie 2013 referitoare la cazurile recente de violență îndreptată împotriva creștinilor și de persecutare a acestora, în special în Maaloula (Siria), Peshawar (Pakistan) și cazul pastorului Saeed Abedini (Iran)(1), cea din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților(2), cea din 27 noiembrie 2014 referitoare la Irak: răpirea și maltratarea femeilor(3), cea din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului Islamic(4), cea din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Da’esh în Orientul Mijlociu, în special asupra asirienilor(5), precum și cea din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie 2015 referitoare la Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, și la amenințarea ISIL/Daesh, din 20 octombrie 2014 referitoare la criza provocată de ISIL/Daesh în Siria și Irak, din 30 august 2014 referitoare la Irak și Siria, din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 referitoare la Siria și din 15 august 2014 referitoare la Irak,

–  având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/IR) referitoare la situația din Siria și Irak,

–  având în vedere Orientările UE privind dreptul internațional umanitar, apărătorii drepturilor omului și promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere,

–  având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–  având în vedere raportul Amnesty International din 20 ianuarie 2016 intitulat „Banished and dispossessed: Forced displacement and deliberate destruction in northern Iraq” („Alungați și deposedați: strămutarea forțată și distrugerea deliberată în nordul Irakului”),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât gruparea cunoscută sub numele de ISIL/Daesh continuă să vizeze grupuri etnice și religioase în Irak și Siria, inclusiv caldeeni, siriaci și asirieni, kurzi faili, kakai, sabeeni, comunitatea shabak, arabi șiiți, turkmeni și yazidiți, și comite în mod intenționat, încălcând dreptul internațional privind drepturile omului și dreptul internațional umanitar, o serie de abuzuri la adresa acestora care, potrivit experților ONU, reprezintă crime de război, crime împotriva umanității și chiar genocid;

B.  întrucât printre aceste acte grave și sistematice împotriva anumitor grupuri etnice și religioase se numără execuții în masă, purificarea etnică, asasinate selective, convertiri forțate la islam, răpiri, strămutări forțate, lapidări și amputări, dispariții forțate, tortură, distrugerea patrimoniului religios și cultural și traficul cu bunuri culturale; întrucât ONU a raportat, de asemenea, cazuri repetate de violență fizică și sexuală și de sclavie în masă a femeilor și copiilor, precum și de recrutare a copiilor pentru atentate sinucigașe cu bombă;

C.  întrucât, până în prezent, peste 100 de situri religioase și istorice, printre care biserici, moschei, monumente, altare și alte lăcașuri de cult, morminte și cimitire, precum și situri declarate patrimoniu arheologic și cultural din Siria și Irak au fost în mod deliberat și sistematic ținte ale atacurilor Statului Islamic și au fost distruse de această grupare;

D.  întrucât, potrivit ONU, se pare că aceste fapte sunt rezultatul unei politici sistematice sau la scară largă care are drept obiectiv eliminarea, expulzarea permanentă a acestor comunități de pe teritoriile controlate de Daesh sau distrugerea lor;

E.  întrucât, în raportul din 16 iunie 2015 al Raportorului special al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului, se menționează că „există dovezi care demonstrează că ISIL a comis încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv acte de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și încălcări grave ale dreptului în materie de drepturi ale omului” (punctul 11);

F.  întrucât violența și abuzurile flagrante comise de Daesh afectează nu doar minoritățile religioase, ci și alte grupuri și indivizi, cum ar fi musulmanii sunniți, persoanele LGBTI, ateiștii și pe oricine nu se conformează ideologiei reacționare și extremiste a Statului Islamic;

G.  întrucât Daesh a procedat la asasinarea sistematică a tuturor celor ce și-au exprimat opoziția față de Daesh, indiferent de apartenența lor religioasă, de exemplu, prin executarea a numeroși jurnaliști și imami sunniți care se opun Daesh, executând în trei zile 700 de membri ai triburilor sunnite în august 2014 în Der Ezzor și sute de civili sunniți, cel mai recent la 16 ianuarie 2016;

H.  întrucât există în continuare relatări cu privire la crimele de război și alte încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului comise zi de zi la scară largă de către celelalte părți implicate în conflictele din regiune, inclusiv de către regimul Assad;

I.  întrucât minoritățile religioase și etnice sunt vizate și de regimul Assad și de grupările armate neguvernamentale, altele decât Daesh, în special de Jabhat al Nusra în Siria și de milițiile șiite în Irak;

J.  întrucât, în unele cazuri, atacurile împotriva comunităților religioase și etnice sunt justificate de autorii lor pe baza unei asocieri între profilul etnic și/sau religios al unei comunități și presupusele interese politice ale acesteia;

K.  întrucât, în temeiul dreptului internațional, toate persoanele au dreptul de a trăi după cum le dictează conștiința și sunt libere să aibă convingeri religioase și nereligioase și să și le schimbe; întrucât liderii politici și religioși au datoria, la toate nivelurile, de a lupta împotriva extremismului și de a promova respectul reciproc între persoane și între grupurile religioase;

L.  întrucât, până în prezent, doar nouă state membre, și anume Austria, Belgia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania au ratificat Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate;

1.  condamnă cu fermitate numeroasele încălcări grave ale dreptului internațional în materie de drepturile omului și ale dreptului umanitar internațional comise de toate părțile implicate în conflictele în curs în Irak și Siria;

2.  reamintește că condamnă cu fermitate atrocitățile grave comise la scară largă de Daesh, inclusiv vizarea deliberată a comunităților religioase și etnice aflate sub control său;

3.  condamnă în termeni categorici distrugerea siturilor și artifactelor religioase și culturale de către Daesh, ceea ce constituie un atac la adresa patrimoniului cultural al tuturor locuitorilor din Siria și Irak și al umanității, în general; invită toate statele să depună mai multe eforturi în ceea ce privește desfășurarea unor anchete penale și să intensifice cooperarea judiciară pentru a identifica grupurile responsabile de traficul ilegal de bunuri culturale și de distrugerea și deteriorarea patrimoniului cultural ce aparține întregii umanități din Siria, Irak și din regiunile mai largi din Orientul Mijlociu și Nordul Africii;

4.  invită părțile implicate în conflictele din regiune să pună capăt neîntârziat atacurilor împotriva civililor, să elibereze toate persoanele care fac obiectul detențiilor arbitrare și să asigure respectarea drepturilor omului pentru toți, indiferent de credință, etnie sau apartenență politică;

5.  condamnă discursurile tot mai dure legate de conflictul din Siria ale liderilor religioși influenți atât în Orientul Mijlociu, cât și în alte regiuni, inclusiv în Rusia, care contribuie la intensificarea sentimentului de ură și crește riscul de violență împotriva comunităților religioase; invită liderii religioși din lume să nu sprijine în niciun fel ura pe motive religioase și incitarea la violență;

6.  recunoaște, sprijină și solicită să fie respectat de către toți dreptul inalienabil al tuturor minorităților etnice și religioase și al altor minorități care trăiesc în Irak și Siria de a putea să trăiască în continuare în patria lor tradițională și istorică cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica religia pe deplin și liber, fără a fi supuse vreunei forme de constrângere, violență ori discriminare; subliniază că este necesar ca adevărații reprezentanți ai acestor comunități să participe la procesul în urma căruia se va decide viitorul politic al patriei acestora în Irak și Siria;

7.  recunoaște că actele de violență comise de Daesh reprezintă unul dintre numeroșii factori care contribuie la criza umanitară din Siria, Irak și din întreaga regiune; în acest sens, invită UE și statele sale membre să contribuie în mod activ și să ia măsuri practice și politice, în special în cadrul ONU, pentru a găsi o soluție la aceste conflicte cu scopul de a atenua suferințele și persecuțiile a milioane de persoane aparținând tuturor grupurilor religioase și etnice;

8.  își reafirmă sprijinul deplin și activ pentru activitatea Reprezentantului special al ONU, Staffan de Mistura, în ceea ce privește lansarea, la Geneva, a negocierilor între toate părțile siriene în viitorul apropiat; insistă asupra faptului că este important, în cadrul oricăror discuții privind o tranziție politică și viitorul Siriei, să se aibă în vedere în mod adecvat protecția minorităților; prin urmare, insistă asupra faptului că reprezentanții mișcărilor ce activează în Siria ar trebui să participe la negocierile de pace;

9.  reamintește faptul că Daesh reprezintă în primul rând mai degrabă consecința decât cauza frământărilor actuale care au cuprins Orientul Mijlociu și regiunile învecinate; reamintește faptul că Daesh a apărut pe fondul încălcărilor continue ale dreptului omului și al impunității, al capitalismului bazat pe nepotism, al corupției generalizate, al sectarismului, al marginalizării și discriminării unor grupuri întregi, în special a arabilor sunniți, precum și al unei lungi perioade de manipulări și intervenții externe ale actorilor regionali și occidentali; consideră, prin urmare, că orice reacție eficace a comunității internaționale în fața caracterului nefast și a actelor infame ale Daesh presupune un plan de acțiune lucid, global și strategic, care să respecte dreptul internațional;

10.  subliniază că afirmarea Daesh ca unul dintre principalii actori din regiune și atenția deosebită care i-a fost acordată la nivel internațional din vara anului 2014 nu ar trebui să eclipseze responsabilitatea pe care o au în actuala catastrofă umanitară alți actori, inclusiv, în primul rând, regimul Assad, dar și fostul guvern irakian, precum și liderii altor miliții locale și părți beligerante nejihadiste, inclusiv din Libia;

11.  reiterează, în termenii cei mai severi, condamnarea crimelor comise de regimul Assad împotriva propriei populații, inclusiv folosirea de arme chimice, arme incendiare, muniție cu dispersie și butoaie cu exploziv și asedierea în curs a mii de civili în întreaga Sirie;

12.  subliniază că este important să fie trase la răspundere, în conformitate cu standardele internaționale, toate părțile din Siria și Irak ce se fac vinovate de încălcări ale dreptului internațional în materie de drepturile omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv de genocid, crime împotriva umanității și crime de război; își reiterează apelul pentru sesizarea situației din Siria și Irak în fața Curții Penale Internaționale și sprijină toate inițiativele luate în acest sens;

13.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că, potrivit mai multor raportori speciali ai ONU, crimele comise de Daesh împotriva minorităților religioase din Siria pot fi calificate drept genocid; insistă, prin urmare, asupra responsabilității istorice a comunității internaționale de a se asigura că aceste infracțiuni sunt stabilite de o autoritate competentă;

14.  invită guvernul regional kurd din nordul Irakului să cerceteze acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor omului comise de forțele sale militare, Peshmerga, și să îi aducă în fața justiției pe cei care se fac vinovați de aceste presupuse infracțiuni;

15.  este în continuare îngrijorat de faptul că răspunsul internațional nu este pe măsura nevoilor umanitare ale populației din Irak, Siria și Libia; îndeamnă toți donatorii, inclusiv UE și statele sale membre, să-și îndeplinească promisiunile și să ofere asistență rapid, inclusiv prin intermediul grupurilor societății civile și al organizațiilor ce oferă ajutor umanitar minorităților la nivel local, pentru a oferi ajutor grupurilor vulnerabile care au nevoie în cel mai eficace mod posibil; invită Turcia și guvernul regional kurd să își deschidă imediat granițele cu nordul Siriei și să ridice restricțiile privind ajutorul umanitar, reconstrucția, mass-media și schimburile între clasa politică și societatea civilă;

16.  recunoaște că persecutările în curs ale unor grupuri religioase și etnice din Orientul Mijlociu reprezintă un factor care contribuie la migrația la strămutarea internă în masă; solicită statelor membre să țină seama de apelul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați la un angajament mai ferm privind partajarea responsabilității, permițându-le refugiaților care fug din zonele de război, inclusiv ca urmare a persecuțiilor pe motive religioase sau etnice, să găsească protecție în regiunile mai îndepărtate de imediata vecinătate, prin programe de relocare și de admisie umanitară, reîntregirea simplificată a familiei sau norme mai flexibile în materie de acordare a vizelor; subliniază necesitatea deosebită de a lua măsuri privind situația celor afectați de vulnerabilități specifice, cum ar fi probleme medicale grave și dizabilități, precum și a persoanelor vizate din cauza orientării lor sexuale, identității de gen sau a genului lor;

17.  îndeamnă toate statele membre să ratifice, ca o chestiune prioritară, Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate; invită Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să încurajeze ratificarea universală și punerea în aplicare a acestui important instrument de apărare a drepturilor omului și să sprijine activitatea Comitetului ONU pentru disparițiile forțate, înființat în temeiul acestei convenții;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și tuturor părților implicate în conflictele din Siria, Irak și Libia.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0422.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0027.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0066.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0040.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0071.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0179.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate