Procedură : 2016/2529(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0154/2016

Texte depuse :

B8-0154/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/02/2016 - 8.10
CRE 04/02/2016 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0051

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 435kWORD 106k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0149/2016
27.1.2016
PE576.515v01-00
 
B8-0154/2016

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS (2016/2529(RSP))


Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Ryszard Antoni Legutko, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Czarnecki, Tomasz Piotr Poręba, Karol Karski, Arne Gericke, Angel Dzhambazki, Marek Jurek, Raffaele Fitto, Peter van Dalen, Kosma Złotowski, Zdzisław Krasnodębski, Jadwiga Wiśniewska, Andrew Lewer, Beatrix von Storch, Zbigniew Kuźmiuk, Kazimierz Michał Ujazdowski, Timothy Kirkhope, Stanisław Ożóg, Mirosław Piotrowski, Bolesław G. Piecha, Czesław Hoc, Branislav Škripek, Jana Žitňanská în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS (2016/2529(RSP))  
B8-0154/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak și Siria, referitoare la ISIS/Daesh și referitoare la persecuția religioasă,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 16 martie 2015 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Da’esh, din 20 octombrie 2014 privind criza ISIL/Da’esh din Siria și Irak, din 30 august 2014 privind Irakul și Siria, din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 privind Siria și din 15 august 2014 privind Irakul,

–  având în vedere Decizia 2003/335/JAI a Consiliului din 8 mai 2003 privind cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război,

–  având în vedere: Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; Orientările UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional; Liniile directoare ale UE privind violența împotriva femeilor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa femeilor; Orientările politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; Orientările UE privind copiii și conflictele armate; Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului; Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria, ISIS/Daesh și amenințarea pe care o reprezintă,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 1989 și Protocolul facultativ la aceasta din 2000 cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate,

–  având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,

–  având în vedere Convenția ONU din 1984 împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane și degradante,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 9 decembrie 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, în special articolele 5-8,

–  având în vedere cadrul de analiză al Biroului Consilierului special al ONU pentru prevenirea genocidului (OSAPG),

–  având în vedere raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 27 martie 2015 privind situația drepturilor omului în Irak având în vedere abuzurile comise de așa-numitul „Stat islamic al Irakului și Levantului” și de grupări afiliate acestuia, în special punctul 16 referitor la încălcările comise de ISIL, atacurile îndreptate împotriva grupurilor religioase și etnice,

–  având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, din 25 august 2014, privind persecuțiile „oribile”, generalizate și sistematice de care suferă populația civilă din Irak,

–  având în vedere recentele rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Irak și Siria, în special Rezoluția 2249 (2015) prin care sunt condamnate atacurile teroriste comise recent de ISIS,

–  având în vedere rezoluția S-22/1 adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 3 septembrie 2014 privind situația drepturilor omului în Irak având în vedere abuzurile comise de așa-numitul „Stat islamic al Irakului și Levantului” și de grupări afiliate acestuia,

–  având în vedere Declarația Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru prevenirea genocidului și a Consilierului special al Secretarului General al ONU privind responsabilitatea de a proteja cu privire la escaladarea incitării la violență în Siria din motive religioase, publicată la 13 octombrie 2015,

–  având în vedere Raportul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 27 iulie 2015 privind asistența tehnică pusă la dispoziție pentru a contribui la promovarea și protecția drepturilor omului în Irak, în special punctul 18,

–  având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană prezentat în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului din 13 august 2015, în special punctele 165-173,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Statutul de la Roma al Curții penale internaționale, semnat și ratificat de către toate statele membre ale UE, afirmă că cele mai grave crime de interes major pentru întreaga comunitate internațională, în special genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, nu trebuie să rămână nepedepsite și că reprimarea efectivă a acestora trebuie să fie asigurată prin adoptarea de măsuri la nivel național și prin consolidarea cooperării internaționale;

B.  întrucât definiția juridică internațională a genocidului, în conformitate cu articolul II din Convenția ONU din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, include următoarele cuvinte: „oricare dintre următoarele acte comise cu intenția de a distruge, integral sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios, cum ar fi: (a) uciderea membrilor grupului; (b)rănirea fizică sau mentală gravă a membrilor grupului; (c) crearea în mod deliberat a unor condiții de viață pentru grupul vizat menite să ducă la distrugerea lui fizică integrală sau parțială; (d) aplicarea unor măsuri care au ca scop prevenirea nașterilor în cadrul grupului; și (e) transferul forțat al copiilor dintr-un grup în alt grup”; întrucât, potrivit articolului III din convenția menționată, sunt susceptibile de pedeapsă nu numai genocidul, ci și înțelegerea în vederea comiterii genocidului, incitarea directă și publică la genocid și complicitatea la genocid;

C.  întrucât mai multe rapoarte ale ONU indică faptul că, în teritoriile aflate sub controlul ISIS/Daesh, se comit crime de război, crime împotriva umanității și, posibil, genocid împotriva creștinilor, yazidiților și împotriva altor minorități;

D.  întrucât, de exemplu, la 15 iulie 2014, reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru violența sexuală în perioadele de conflict, Zainab Hawa Bangura, a afirmat că există, de asemenea, informații potrivit cărora minoritățile etnice și religioase din Irak sunt ținte ale atacurilor fizice, inclusiv ale violenței sexuale; întrucât, la 3 august 2015, cu ocazia primei comemorări a tragediei de la Sinjar, reprezentantul special al ONU a declarat că: în zilele care au urmat, în mijlocul uciderilor odioase, ISIL a urmărit și reținut sute de femei și fete din minoritățile etnice și religioase, creând un model de violență sexuală, sclavie, răpire și trafic de ființe umane care continuă și în zilele noastre și că aceste crime revoltătoare de violență sexuală în perioadele de conflict, care ar putea constitui crime de război, crime împotriva umanității și/sau acte de genocid, nu vor fi uitate;

E.  întrucât, la 13 august 2014, reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru violența sexuală în perioadele de conflict, Zainab Hawa Bangura, și reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru Irak, Nikolai Mladenov, au publicat o declarație comună prin care confirmă că este probabil ca ISIL să fi răpit și, ulterior, să fi transformat în sclave sexuale aproximativ 1 500 de femei creștine și yazidite; întrucât, în cuprinsul declarației respective, cei doi reprezentanți speciali au recunoscut că „Statul Islamic din Irak și Levant ” vizează în mod specific femeile și copiii în actele barbare pe care le comit împotriva minorităților din zonele pe care le controlează;

F.  întrucât consilierul special al Secretarului General al ONU pentru prevenirea genocidului și consilierul special al Secretarului General al ONU privind responsabilitatea de a proteja au declarat, la 12 august 2014, cu privire la situația din Irak, că informațiile primite privind actele săvârșite de către „Statul Islamic” ar putea, de asemenea, indica riscul de genocid;

G.  întrucât în raportul Comisiei pentru drepturile omului a Organizației Națiunilor Unite din 13 martie 2015, elaborat la solicitarea guvernului irakian, se menționează că în rândul grupurilor religioase și etnice vizate de ISIL se numără yazidiții, creștinii, turkmenii, sabea-mandeanii, kakaii, kurzii și șiiții și că se poate conchide în mod rezonabil că unele dintre incidentele ce au avut loc în Irak în 2014-2015 pot constitui acte de genocid;

H.  întrucât în Raportul referitor la protecția civililor în conflictul armat din Irak (1 mai - 31 octombrie 2015) privind situația din Irak, publicat la 19 ianuarie 2016 de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și de Misiunea ONU de asistență în Irak, Biroul pentru drepturile omului, se afirmă că: „Violența pe care o suferă populația civilă din Irak rămâne de proporții uluitoare. Așa numitul «Stat Islamic din Irak și Levant» (ISIL) comite în continuare numeroase acte de violență și de încălcare a legislației internaționale în materie de drepturi ale omului și de norme umanitare. În unele cazuri, aceste acte pot constitui crime de război, crime împotriva umanității și, posibil, genocid”;

I.  întrucât raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 27 martie 2015 privind situația drepturilor omului în Irak având în vedere abuzurile comise de așa-numitul „Stat islamic al Irakului și Levantului” și de grupări afiliate acestuia, precizează la punctul 16 referitor la încălcările comise de ISIL, atacurile împotriva grupurilor religioase și etnice, că unele dintre actele de violență comise împotriva civililor din cauza afilierii lor sau a presupusei apartenențe la un grup etnic sau religios, pe baza tuturor informațiilor colectate, poate constitui un act de genocid;

J.  întrucât, potrivit Raportului privind protecția populației civile în conflictul armat din Irak (11 decembrie 2014-30 aprilie 2015) al Misiunii ONU de asistență pentru Irak, „ISIL comite în continuare încălcări sistematice și generalizate ale dreptului internațional privind drepturile omului și dreptul umanitar. În unele cazuri, aceste acte pot constitui crime de război, crime împotriva umanității și, posibil, genocid”;

K.   întrucât în raportul din 27 iulie 2015 al Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului referitor la asistența tehnică acordată pentru a contribui la promovarea și protecția drepturilor omului în Irak, se afirmă, la punctul 18, că Misiunea ONU de asistență pentru Irak (UNAMI)/Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) au continuat să primească numeroase rapoarte credibile privind încălcări grave ale drepturilor omului, precum și încălcări grave ale dreptului internațional umanitar comise de ISIL împotriva civililor într-un mod evident sistematic și la scară largă. În unele cazuri, acestea pot fi considerate crime de război, crime împotriva umanității și genocid;

L.  întrucât în raportul din 16 iunie 2015 al raportorului special privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului, la punctul 11, se afirmă că există dovezi că ISIL a comis încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv genocid, crime împotriva umanității, crime de război și încălcări grave ale dreptului internațional al drepturilor omului;

M.  întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război reprezintă o preocupare pentru toate statele membre, care sunt hotărâte să coopereze pentru a preveni aceste crime și a pune capăt impunității autorilor lor, în conformitate cu Poziția comună 2003/444/PESC a Consiliului din 16 iunie 2003;

N.  întrucât, astfel cum s-a recunoscut în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2249 (2015), ideologia extremistă și violentă a așa-numitului „ISIS/Daesh”, atacurile teroriste comise de acesta, atacurile sale brutale și sistematice comise constant și la scară largă împotriva populațiilor civile, încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, inclusiv actele comise din motive religioase sau etnice, precum și distrugerea patrimoniului cultural și traficul cu bunuri culturale constituie o amenințare mondială, fără precedent, la adresa păcii și securității internaționale;

O.  întrucât în special creștinii au părăsit Irakul și Siria în număr mare și au asistat la o reducere drastică a comunităților lor, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi; întrucât, în special în ceea ce privește Irakul, acest exod începuse deja în 2003, cu mult înainte de apariția ISIS/Daesh; întrucât există un flux constant de creștini care părăsesc majoritatea celorlalte țări din Orientul Mijlociu, deoarece nu mai văd niciun viitor pentru ei în aceste țări; întrucât, dacă se menține tendința actuală, nu va mai exista nicio prezență creștină în regiuni întinse din Orientul Mijlociu, iar comunitățile și culturile, dintre care unele sunt vechi de 2 000 de ani, se vor pierde pentru totdeauna;

P.  întrucât au apărut informații recente care semnalează o deteriorarea a situației minorităților religioase în zonele controlate de kurzi;

1.  condamnă în termenii cei mai fermi așa-numitul „ISIS/Daesh” și încălcările extreme ale drepturilor omului, precum și încălcările grave ale dreptului internațional umanitar comise ca parte a campaniei sale de stabilire a unui „califat” și de exterminare a tuturor musulmanilor care nu sunt sunniți, precum și toate urmele culturii și istoriei lor în zonele aflate sub controlul acestei grupări, cât și la scară mai largă în Orientul Mijlociu;

2.  consideră că ONU și organismele sale, precum și mai multe state membre ale ONU, organizații de promovare și de apărare a drepturilor omului și mass-media au prezentat dovezi suficiente pentru a concluziona în mod rezonabil că ISIS/Daesh comite și încearcă să comită crime de război, crime împotriva umanității și genocid împotriva comunităților creștină (caldeeni/asirieni/siriaci, melchiți, armeni), yazidită, turkmenă, shabak, sabea-mandeană, kaka’e, precum și împotriva kurzilor, șiiților, sunniților moderați și a necredincioșilor;

3.  consideră că cei care sprijină ISIS/Daesh în orice mod, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar, logistic sau politic, prin promovarea acestei organizații teroriste și a ideologiei sale online sau offline, sau prin faptul că împiedică o acțiune internațională eficientă, se fac vinovați de complicitate la crimele menționate mai sus;

4.  invită UE și statele sale membre, în special Franța și Regatul Unit, în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, să solicite adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU în temeiul capitolului VII al Cartei ONU, să sesizeze Curtea Penală Internațională cu privire la situația din teritoriile aflate sub controlul ISIS/Daesh pentru investigarea și urmărirea penală a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului;

5.  îndeamnă Siria și Irak să accepte jurisdicția Curții Penale Internaționale;

6.  îndeamnă toate statele membre ale ONU să își îmbunătățească sistemele juridice și jurisdicționale pentru a își împiedica cetățenii să se alăture ISIS
/Daesh și să participe la crimele comise de aceasta; îndeamnă toate statele membre ale ONU să îi urmărească în justiție pe cetățenii lor, în cazul în care aceștia participă la astfel de crime;

7.  recunoaște, susține și solicită respectarea de către toți a dreptului inalienabil al tuturor minorităților religioase și etnice, indigene și de altă natură, care trăiesc în Irak și Siria, de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și în siguranță și de a-și practica religia în mod liber fără niciun fel de constrângere, violență sau discriminare; consideră că pentru a pune capăt suferințelor și exodului în masă al creștinilor și al altor populații indigene din regiune este stringentă nevoie de o declarație clară și fără echivoc a liderilor politici și religioși locali, prin care să sprijine prezența lor în continuare și drepturile lor depline și egale în calitate de cetățeni ai țărilor lor;

8.  îndeamnă toate statele membre ale ONU, în special statele membre ale UE, să își intensifice eforturile pentru a salva și proteja populațiile persecutate și patrimoniul acestora până în momentul în care acestea se pot întoarce acasă;

9.  consideră că o parte din răspunsul la provocarea considerabilă pe care o reprezintă asigurarea unei protecții temporare pentru milioane de refugiați în urma conflictului din Siria și Irak ar putea fi crearea de refugii sigure, protejate de forțele mandatate de ONU;

10.  condamnă și respinge orice interpretare a mesajului islamului în scopul creării unei ideologii violente, crude, totalitare, opresive și expansioniste, care legitimează exterminarea creștinilor și a altor minorități; îndeamnă Organizația de Cooperare Islamică (OIC) și organele sale, Liga Arabă, Consiliul de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (Consiliul de Cooperare al Golfului, CCG), precum și liderii musulmani din întreaga lume să condamne pe deplin atrocitățile comise de așa-numitul „ISIS/Daesh“ împotriva creștinilor, yazidiților și a altor minorități religioase indigene și să le numească cu numele lor adecvate: „crime împotriva umanității”, „crime de război” și „genocid”;

11.  consideră că este absolut inacceptabil și intolerabil ca anumite grupuri teroriste să preia în mod durabil controlul asupra unui teritoriu, oriunde în lume, și invită ONU și NATO să aibă în vedere strategii pentru a preveni crearea de astfel de entități de către organizații teroriste precum ISIS/Daesh, Boko Haram și talibani;

12.  invită coaliția împotriva ISIS/Daesh să sprijine în mod specific și direct toate entitățile minoritare ale partenerilor săi actuali, pentru a asocia minoritățile la securitatea, protecția și eliberarea țărilor lor de origine și pentru a evita repetarea unor situații de dependență, privare de putere și de subjugare; reamintește că forțele de apărare multietnice și multireligioase ale autoadministrării democratice (DSA) se numără printre forțele cele mai eficiente în lupta împotriva „ISIS/Daesh”; solicită Turciei să pună capăt ostilității față de DSA și forțele sale, deoarece acestea nu reprezintă o amenințare pentru Turcia;

13.  subliniază necesitatea de a acorda un rol politic mai activ populației yazidite, turkmene și caldeene-siriace-asiriene în determinarea viitorului politic al țărilor lor de origine, precum și în reconstruirea și viitoarea menținere a securității în țările lor de origine, în special în Sinjar, Tal Afar și câmpiile Ninive; solicită participarea activă a SEAE în găsirea unei soluții politice la restabilirea unității și păcii în Sinjar; solicită asocierea organizațiilor societății civile, precum Uniunea siriacă europeană, și a reprezentanților religioși ca intermediari între minorități și guvernul regional kurd și guvernul din Irak;

14.  își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele informații referitoare la discriminarea minorităților în regiunile controlate de kurzi; invită guvernul regional kurd din Irak și forțele kurde din Siria să ofere în continuare adăpost refugiaților care fug din calea războaielor și a persecuțiilor; salută inițiativele precum autoadministrarea democratică multietnică din nordul Siriei și consideră că acest lucru reprezintă un exemplu de cooperare și de soluționare a conflictelor;

15.  invită UE și statele sale membre să ia măsuri pentru a se asigura că se acordă ajutor persoanelor celor mai vulnerabile și solicită ca Turcia și guvernul regional kurd din Irak să deschidă imediat frontierele lor autoadministrării democratice din nordul Siriei și să ridice restricțiile privind ajutorul umanitar, reconstrucția, mass-media, dialogul politic și cu societatea civilă, având în vedere că autoadministrarea democratică oferă protecție unui număr din ce în ce mai mare de persoane strămutate în interiorul țării și că izolarea sa este în detrimentul minorităților care trăiesc în aceste zone;

16.  invită Comisia și SEAE să asocieze organizațiile de ajutor ale minorităților cu sediul în Siria și Irak la furnizarea ajutorului pentru persoanele strămutate intern; consideră că există numeroase exemple bune demne de susținere, cum ar fi „Crucea siriacă” în Siria și eforturile depuse sub conducerea arhiepiscopului catolic caldeean, Bashar Matti Warda;

17.  subliniază că reușita unor veritabile negocieri de pace privind viitorul Siriei se poate asigura doar dacă se asociază toate părțile și solicită VP/ÎR să se asigure că o delegație multietnică și multireligioasă din partea Consiliului democratic în Siria este asociată negocierilor de pace;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului din Siria, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, instituțiilor Organizației de Cooperare Islamică (OCI), Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (Consiliul de Cooperare al Golfului, CCG), Secretarului General al ONU, Adunării Generale a ONU, Consiliului de Securitate al ONU și Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate