Procedură : 2016/2537(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0181/2016

Texte depuse :

B8-0181/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/02/2016 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 418kWORD 93k
1.2.2016
PE576.542v01-00
 
B8-0181/2016

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Libia (2016/2537(RSP))


Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Rolandas Paksas în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Libia (2016/2537(RSP))  
B8-0181/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Libia, în special cele din 15 septembrie 2011(1), 22 noiembrie 2012(2), 18 septembrie 2014(3) și 15 ianuarie 2015(4),

–  având în vedere declarațiile recente referitoare la Libia, printre care cele din 7 și 19 ianuarie 2016, ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini,

–  având în vedere declarația VP/ÎR, în numele UE, privind semnarea Acordului politic libian,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 15 decembrie 2014, 9 februarie, 16 martie, 12 octombrie 2015 și 18 ianuarie 2016,

–  având în vedere Rezoluțiile 1970 (2011), 1973 (2011), 2174 (2014), 2238 (2015), 2240 (2015) și 2259 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere Decizia 2013/233/PESC a Consiliului din 22 mai 2013 privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libia)(5),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2015/778 a Consiliului din 18 mai 2015 privind o operație militară a Uniunii Europene în zona central-sudică a Mării Mediterane (EUNAVFOR MED)(6) și lansarea, la 7 octombrie 2015, a celei de a doua etape a operațiunii împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți (operația SOPHIA),

–  având în vedere comunicatul comun prezentat după reuniunea ministerială pentru Libia de la Roma din 13 decembrie 2015,

–  având în vedere numirea la 4 noiembrie 2015 a noului Reprezentant special al Secretariatului General al ONU pentru Libia,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 17 decembrie 2015, în cadrul dialogului politic facilitat de ONU, reprezentanții libieni au semnat Acordul politic libian la Skhirat, Maroc;

B.  întrucât, la 19 ianuarie 2016, consiliul prezidențial libian a anunțat formarea unui nou guvern de uniune națională, care are drept scop unificarea facțiunilor beligerante în conformitate cu Acordul politic libian; întrucât doar șapte dintre cei nouă membri ai consiliului au semnat documentul, numind în funcție în total 32 de miniștri, printre care se numără și o femeie;

C.  întrucât erau necesare două treimi din voturi pentru a aproba noua administrație în termen de 10 de zile, pentru ca aceasta să poată începe să își desfășoare activitatea, însă, la 25 ianuarie 2016, Camera Reprezentanților și-a exprimat rezerve cu privire la articolul 8 al acordului și a respins cabinetul propus de consiliul prezidențial, stabilind un termen de 10 de zile pentru prezentarea unei noi propuneri;

D.  întrucât, în cadrul reuniunii ministeriale pentru Libia care a avut loc la Roma în decembrie 2015, o serie de actori, inclusiv Liga Arabă, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Africană și Uniunea Europeană, s-au angajat să sprijine guvernul de uniune națională ca unic guvern legitim al Libiei, declarând că vor întrerupe contactele oficiale cu persoanele și instituțiile care nu au fost aprobate de Acordul politic libian și că vor respinge toate interferențele străine în procesul libian;

E.  întrucât o serie de atacuri teroriste comise recent de ISIS/Daesh, inclusiv atacul din 7 ianuarie 2016 asupra unui centru de formare din Zliten și alte atacuri asupra infrastructurii petroliere și a instalațiilor de depozitare, arată o intensificare a activității grupului terorist în această țară; întrucât, potrivit informațiilor existente, circa 3 000 de luptători ai ISIS/Daesh locuiesc în prezent în orașul Sirte și grupul terorist își extinde influența de-a lungul coastei mediteraneene; întrucât numărul luptătorilor străini care se deplasează pentru a se alătura organizațiilor teroriste în Libia a crescut;

F.  întrucât absența statului de drept și nivelurile ridicate de violență din Libia, precum și proliferarea armelor și vidul de putere au permis grupărilor extremiste violente cum ar fi Statul Islamic, Al-Qaida și Ansar al-Sharia în Libia (ASL) să se dezvolte; întrucât, pentru aceste organizații teroriste, Libia este un loc sigur, de unde pot lansa operațiuni împotriva țărilor vecine, în timp ce Libia a devenit o nouă destinație pentru luptătorii jihadiști străini;

G.  întrucât situația de securitate în Libia continuă să fie extrem de instabilă, nu numai din cauza prezenței unor organizații teroriste, ci și din cauza prezenței milițiilor care luptă pentru a controla rutele de introducere ilegală a migranților și principalele centre de resurse; întrucât frontierele libiene rămân extrem de poroase și permeabile în ceea ce privește traficul de arme și de persoane;

H.  întrucât situația actuală din Libia este rezultatul unei serii de greșeli grave comise începând cu intervenția militară din 2011; întrucât mai mulți actori internaționali și-au manifestat în mod clar intenția de a promova o nouă campanie militară împotriva ISIS/Daesh în Libia de îndată ce va fi instalat noul guvern și, potrivit informațiilor existente, SUA, Regatul Unit, Franța și Italia au început să pregătească terenul pentru o astfel de intervenție; întrucât, în același timp, diverși actori din Libia au evidențiat faptul că sunt împotriva intervenției străine și că singura formă de ajutor care este bine-venit este sprijinul logistic și tehnic;

I.  întrucât, din iulie 2014, Libia a fost permanent terenul tulburărilor civile cauzate de confruntările dintre milițiile rivale, soldate cu strămutarea a aproximativ 440 000 de persoane; întrucât condițiile de securitate sunt în continuare extrem de instabile și există un flux constant de migranți care încearcă să ajungă în țările vecine și de cealaltă parte a Mării Mediterane; întrucât, în 2015, s-a înregistrat cel mai mare număr de morți de până acum în rândul migranților care încearcă să traverseze Marea Mediterană, cei mai mulți dintre aceștia pierzându-și viața pe ruta periculoasă central-mediteraneană, utilizată de persoanele care introduc ilegal migranți care își desfășoară activitatea din Libia; întrucât, în 2015, peste 144 000 de migranți au încercat să traverseze marea și întrucât marea lor majoritate au avut drept punct de plecare Libia;

J.  întrucât Uniunea Europeană este pregătită să acorde Libiei un pachet de ajutoare în valoare de 100 de milioane EUR, de îndată ce guvernul de unitate națională își începe activitatea în țară; întrucât banii vor fi utilizați pentru proiecte asupra cărora se va cădea de acord împreună cu guvernul de unitate națională;

K.  întrucât au fost dezvăluite mai multe e-mailuri potrivit cărora se pare că fostul Reprezentant special al ONU pentru Libia, Bernardino León, a lucrat, în aproape toată perioada mandatului său, în coordonare cu Emiratele Arabe Unite, una dintre părțile implicate în Libia, pregătindu-se în această perioadă pentru o poziție profitabilă în cadrul Academiei Diplomatice a Emiratelor Arabe;

L.  întrucât, pe fondul situației de securitate din țară, diferențele existente între estul și vestul Libiei sunt exacerbate și, dacă procesul de numire a unui guvern libian de unitate națională nu este încununat de succes, integritatea teritorială a Libiei ar putea fi periclitată;

M.  întrucât, în decursul ultimilor trei ani, valoarea producției și a exporturilor Libiei a scăzut cu 60 de miliarde USD ca urmare a perturbării activității porturilor și câmpurilor petroliere, în timp ce atacurile combatanților Statului Islamic au cauzat daune imense industriei petroliere; întrucât, înainte de 2011, Libia producea 1,6 milioane de barili de petrol pe zi (BOPD), iar acum este cel mai mic producător din cadrul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, cu doar 362 000 BOPD,

1.  salută semnarea, la 17 decembrie 2015, a Acordului politic libian și își exprimă sprijinul pentru el, însă este conștient de faptul că acesta reprezintă doar primul pas al unui proces dificil și de durată; încurajează activitatea Reprezentantului special al ONU, Martin Kobler, și a Misiunii de sprijin a ONU în Libia (UNSMIL) și sprijină eforturile permanente ale acestora în vederea înlesnirii dialogului dintre diferitele părți;

2.  regretă faptul că primul cabinet propus de consiliul prezidențial a fost respins de Camera Reprezentanților, însă salută totodată faptul că principiul acordului politic a fost aprobat; condamnă cu fermitate răpirea deputatului în Camera Reprezentanților, Mohamed al-Ra’id, și invită toate părțile cu putere de influență să depună toate eforturile posibile pentru a garanta eliberarea sa neîntârziată și necondiționată; se opune tuturor strategiilor implementate de orice actor menite să submineze sau să încetinească procesul politic pentru formarea unui guvern de unitate națională;

3.  invită toate părțile să dea dovadă de responsabilitate și să susțină interesele țării, îndeosebi prin sprijinirea creării noului guvern, a cărui prioritate va fi să ajungă la un acord cu toate forțele nejihadiste din țară și să coopereze cu toate părțile, inclusiv cu diferitele triburi, diversele grupuri etnice, consilii locale și actori locali, pentru a garanta reconcilierea națională și pentru a crea un consens, cu scopul de a putea lua măsuri în ceea ce privește problemele nesoluționate ale Libiei, inclusiv situația umanitară, provocările în materie de securitate și prăbușirea economiei;

4.  subliniază faptul că punerea deplină în aplicare a acordului trebuie să fie un proces deschis și cuprinzător aflat sub controlul poporului libian; subliniază importanța implicării permanente a societății civile, a femeilor, a actorilor locali, a grupurilor etnice și a reprezentanților triburilor , inclusiv a triburilor trecute adesea cu vederea din regiunea Fezzan - tubu și tuareg; consideră că înființarea unei Shura libiene permanente pentru dialog politic, care ar trebui să includă un număr cât mai mare de părți interesate, ar putea contribui la crearea unui consens politic și ar consolida legitimitatea acordului;

5.  invită țările aflate în vecinătatea Libiei și actorii regionali și internaționali să se abțină de la orice acțiune care ar putea submina procesul libian și să respecte pe deplin Rezoluția 2259(2015) a Consiliului de Securitate al ONU, sistând astfel sprijinul pentru părți neimplicate în acordul politic și punând capăt contactului cu acestea; consideră că actorii care nu acționează în acest sens și care continuă să alimenteze, sprijinind în mod direct sau indirect o facțiune de pe teren sau un grup terorist, războiul prin interpuși în Libia ar trebui să fie identificați și trași la răspundere;

6.  condamnă cu fermitate recentele atacuri teroriste comise de ISIS/Daesh și își exprimă profunda compasiune față de familiile victimelor și le transmite condoleanțe; reiterează faptul că ISIS/Daesh și alte organizații teroriste se dezvoltă pe fondul haosului și al tulburărilor și este convins că acestea vor face tot ce le stă în putință pentru a submina formarea unui guvern de unitate națională; consideră că un guvern favorabil incluziunii care să garanteze respectarea statului de drept și care să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor săi reprezintă cea mai bună modalitate de a opri răspândirea afinităților radicale și, în ultimă instanță, de a combate terorismul;

7.  salută pachetul de sprijin în valoare de 100 de milioane EUR furnizat de UE, ca prim pas pentru a ajuta noul guvern să pună în aplicare acordul; invită statele membre să nu acționeze la nivel individual, ci să acorde sprijin VP/ÎR în vederea elaborării unei strategii cuprinzătoare, în coordonare cu UNSMIL și cu autoritățile libiene, pentru a sprijini tranziția și noul guvern libian; consideră că reforma sectorului securității (SSR) și programele de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR) sunt o prioritate pentru Libia și invită Comisia, VP/ÎR și statele membre să fie pregătite pentru a oferi asistența necesară în aceste domenii, dacă noul guvern solicită ajutor;

8.  crede că este necesar să se asigure neutralitatea instituțiilor libiene, în special a Băncii Centrale și a companiei petroliere naționale, garantând totodată transparența și responsabilitatea acestora, pentru a se asigura că cea care beneficiază de pe urma veniturilor din sectorul petrolului este populația Libiei și că aceste venituri nu continuă să alimenteze conflictul;

9.  este extrem de îngrijorat de posibilitatea ca unele statele membre să aibă în vedere o intervenție militară în Libia fără un mandat al Consiliului de Securitate al ONU și/sau fără o solicitare clară din partea guvernului libian; respinge o astfel de posibilitate, care ar submina în mod grav autoritatea noului guvern și ar putea avea consecințe dezastruoase; reamintește că actuala situație critică este în principal rezultatul intervenției iresponsabile în Libia din 2011 și că statele membre implicate sunt în mare parte răspunzătoare; solicită să se respecte voința Libiei în ceea ce privește eventualele intervenții pe teritoriul său; invită statele membre și UE să elaboreze în schimb o strategie clară și coordonată pentru a sprijini tranziția politică, reamintind în același timp că eșecul procesului din 2011 a fost cauzat în mare parte de faptul că nu a existat o abordare unitară;

10.  solicită guvernului de unitate națională să îi tragă la răspundere pe cei care se fac vinovați de încălcări ale dreptului internațional umanitar și de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, inclusiv pe cei implicați în atacurile împotriva civililor sau în cazuri de violență sexuală și să coopereze pe deplin cu Curtea Penală Internațională și cu procurorul, oferindu-le asistența necesară, astfel cum se prevede în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1970(2011) și cum se menționează în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2238(2015);

11.  este profund preocupat de efectele indirecte pe care instabilitatea din Libia le-ar putea avea asupra țărilor vecine, în special asupra celor care sunt de asemenea într-o etapă de tranziție, cum ar fi Tunisia, și asupra întregii regiuni; invită statele membre și Comisia să acorde o atenție deosebită situației din regiune și să analizeze, în coordonare cu țările implicate, eventualele măsuri necesare;

12.  solicită ca Misiunea de asistență a UE pentru gestionarea frontierelor în Libia (EUBAM) să joace un rol mai important; consideră că este necesar să se definească, în parteneriat cu UNSMIL, cu noul guvern de unitate națională și cu țările vecine ale Libiei, o strategie comună pentru controlul frontierelor, pentru a combate fenomenul traficului de arme și de ființe umane și pătrunderea pe teritoriu a combatanților străini;

13.  denunță conflictul de interese flagrant al fostului Reprezentant special al ONU, Bernardino León, și lipsa de integritate de care a dat dovadă în îndeplinirea mandatului său; reamintește că, înainte de a fi numit Reprezentant special al ONU, dl León a fost, de asemenea, Reprezentantul Special al UE pentru regiunea sud-mediteraneeană; consideră că acțiunile sale subminează credibilitatea ONU, a UE și a comunității internaționale în ansamblu; solicită Comisiei și VP/ÎR să identifice modalitățile de a evita o situație similară în viitor, inclusiv prin introducerea unor perioade stricte de incompatibilitate; decide să efectueze o anchetă în acest caz;

14.  reamintește angajamentul ferm al UE față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială ale Libiei; consideră că viitorul guvern ar trebui să analizeze posibilitatea de a adopta măsuri instituționale care să asigure un grad de autonomie a identităților regionale și locale, cum ar fi un guvern de tip federal;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului libian de uniune națională, Secretarului General al ONU, Ligii Arabe și Uniunii Africane.

(1)

JO C 51 E, 22.2.2013, p. 114.

(2)

JO C 419, 16.12.2015, p. 192.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0028.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0010.

(5)

JO L 138, 24.5.2013, p. 15.

(6)

JO L 122, 19.5.2015, p. 31.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate