Procedură : 2015/2612(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0308/2016

Texte depuse :

B8-0308/2016

Dezbateri :

PV 07/03/2016 - 16
CRE 07/03/2016 - 16

Voturi :

PV 10/03/2016 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0089

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 503kWORD 120k
2.3.2016
PE579.734v01-00
 
B8-0308/2016

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0116/2016

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la „Către o economie de succes bazată pe date” (2015/2612(RSP))


Jerzy Buzek în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la „Către o economie de succes bazată pe date” (2015/2612(RSP))  
B8-0308/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu subiectul „Către o economie de succes bazată pe date” (O-000021/2016 – B8-0116/2016),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

–  având în vedere articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE și articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât ritmul de creștere a pieței de volume mari de date până în 2017 va fi de șase ori mai rapid decât în piața globală a TIC și va atinge o valoare globală totală de 50 de miliarde de euro, potrivit prognozei IDC pentru perioada 2013-2017 privind tehnologia și serviciile de volume mari de date la nivel mondial, ceea ce ar putea duce la crearea a 3,75 milioane de locuri de muncă noi până în 2017 potrivit Parteneriatului public-privat privind valoarea volumelor mari de date;

B.  întrucât volumul de date crește într-un ritm fără precedent, astfel încât până în 2020 vor exista 16 mii de miliarde de gigaocteți de date, ceea ce corespunde unei creșteri anuale de 236% a generării de date;

C.  întrucât deciziile care au la bază cunoștințe generate de volume mari de date pot determina o creștere considerabilă a productivității și a competitivității și întrucât beneficiile atribuite unei economii bazate pe date vor determina o creștere suplimentară a PIB-ului de 1,9% până în 2020;

D.  întrucât dezvoltarea volumelor mari de date constituie o parte integrantă a unei noi piețe digitale și ar trebui să asigure dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și competitive respectând cadrul UE privind protecția datelor, întrucât volumele mari de date pot atrage după sine riscuri și provocări semnificative, în special pentru drepturile fundamentale (inclusiv protejarea vieții private și a datelor) având, de asemenea, potențialul de a da naștere la discriminări injuste care rezultă din concluzii părtinitoare bazate pe corelații contra cauzalitate;

E.  întrucât o economie de succes bazată pe date poate reprezenta o oportunitate pentru creșterea economică și pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv prin stimularea apariției unor noi modele de întreprinderi și de servicii și prin îmbunătățirea productivității; întrucât trebuie să se ajungă la un echilibru adecvat pentru crearea unui cadru corespunzător de creștere economică, astfel încât să se mențină încrederea, protejând în același timp și susținând drepturile consumatorilor prin intermediul unor sisteme eficiente de monitorizare, evaluare și răspunsuri adecvate, dacă este necesar, prin mijloace legislative;

F.  întrucât volumele mari de date oferă, de asemenea, oportunități pentru consumatori (de exemplu, comoditate, eficiență și economii), pentru întreprinderi (industrie 4.0) și pentru guverne (e-guvernare), precum și în ceea ce privește locuințele (orașe inteligente), știința, medicina (m-sănătate), răspunsul în caz de dezastre și combaterea criminalității;

Rolul economiei bazate pe date în strategia Uniunea digitală

1.  se așteaptă ca beneficiile unei economii bazate pe date la nivel național și european să aibă un impact asupra societății și a tuturor tipurilor de întreprinderi din lanțul de valori; consideră că crearea unei economii bazate pe date se află în centrul strategiei privind piața unică digitală și apreciază potențialul acesteia de a ajuta Europa să recâștige competitivitatea în sectoarele avansate și a accelera redresarea economică a Europei, creșterea investițiilor și a inovațiilor în toate sectoarele, care pot fi realizate doar în cazul în care există un mediu de afaceri potrivit și mijloacele care să activeze transformarea digitală și dacă aceste tehnologii respectă cadrul juridic al UE privind protecția datelor, astfel încât să fie abordate riscurile și provocările asociate, îndeosebi în ceea ce privește drepturile fundamentale și în special protecția vieții private și a datelor;

2.  subliniază că economia bazată pe date are nevoie de competențe avansate și se așteaptă să creeze un număr semnificativ de locuri de muncă în Europa în următorii ani;

3.  recunoaște beneficiile sociale și economice asociate utilizării integrate a datelor în toate sectoarele economiei europene și în toate domeniile de cercetare europeană și subliniază importanța transparenței cu privire la valoarea și utilizarea datelor colectate, regulile de gestionare și modalitățile în care aceste date sunt colectate și prelucrate; evidențiază faptul că cetățenii ar trebui să aibă drepturi semnificative, la zi, de acces la informațiile privind prelucrarea datelor; în acest context, subliniază necesitatea de a colecta statistici fiabile privind nivelul de conștientizare în rândul cetățenilor, al întreprinderilor și administrațiilor publice; subliniază faptul că digitalizarea economiei reprezintă un motor important de dezvoltare pentru volumele mari de date și, prin urmare, necesită o abordare orizontală pentru ca economia datelor să crească;

4.  este de opinie că datele reprezintă un activ valoros pentru societăți, valoarea lui putând crește în mod semnificativ prin dezvoltarea de metode inovatoare și inteligente care să permită integrarea datelor deținute de întreprinderi cu datele deschise; solicită să se lanseze inițiative vizând creșterea gradului de sensibilizare în rândul IMM-urilor în ceea ce privește valoarea datelor pe care le dețin și modul de utilizare a acestora pentru a elabora noi modele de afaceri, cu scopul de a încuraja creșterea economică și de a face din IMM-uri un actor important în domeniul volumelor mari de date;

5.  subliniază faptul că prelucrarea anumitor tipuri de date, îndeosebi a datelor cu caracter personal, intră în domeniul de aplicare al dreptului UE privind protecția datelor; solicită, în acest sens, adoptarea rapidă a pachetului privind protecția datelor;

6.   subliniază că protecția datelor și oportunitățile oferite de utilizarea integrată a datelor nu se exclud reciproc, întrucât utilizarea inteligentă a oportunităților poate asigura compatibilitatea cu protecția datelor; consideră că asigurarea încrederii în aceste tehnologii ar trebui să fie în centrul ambelor modele de politici publice și de afaceri, întrucât lipsa încrederii poate dăuna foarte mult creșterii și inovării în sectorul digital; consideră că există o nevoie esențială pentru un cadru juridic uniform și viabil în viitor pentru protecția datelor cu scopul de a promova creșterea și inovarea și recunoaște caracterul mondial și deschis al internetului; recunoaște că legislația din domeniul protecției datelor este neutră din punct de tehnologic, se aplică deja pe deplin în cadrul activităților legate de volumele mari de date ce au loc în UE și trebuie, prin urmare, să fie respectată în integralitate; îndeamnă ca politica publică să includă confidențialitatea prin concepție și confidențialitatea implicită în generarea de date și în ciclul de analiză, căutând orice oportunitate de a promova dezvoltarea potențialului pe care îl reprezintă volumul mare de date;

7.  consideră esențială elaborarea unui cadru de reglementare pentru a soluționa provocările de ordin economic, tehnologic, social și cultural ale unei economii bazate pe date precum accesul la date, controlul și proprietatea asupra acestora, în special a datelor publice; consideră că securitatea și protecția datelor constituie o bază fundamentală pentru creșterea industriei bazate pe date; consideră că găsirea unei sinergii între volumele mari de date, protecția datelor, securitatea datelor și datele deschise constituie fundamentul pentru un nou început digital în Europa; solicită abordarea următoarelor provocări: proprietatea asupra datelor, posesia, gestionarea, accesul la date și securitatea acestora, interoperabilitatea, limitarea și stocarea datelor, restricții referitoare la utilizarea și reutilizarea datelor pe întreg teritoriul Europei, întrerupătoare inovatoare în capitalul intelectual, accesibilitatea și infrastructura, reglementări transparente de transmitere a acestora, mecanismele transfrontaliere și, dacă este cazul, crearea, difuzarea, accesarea datelor deschise și disponibilitatea acestora pentru administrațiile publice și furnizorii de servicii;

Investițiile într-o economie bazată pe date (infrastructură și cercetare și dezvoltare)

8.  ia act de faptul că o economie bazată pe date, pentru a avea succes, depinde de un ecosistem TIC mai amplu, care include internetul obiectelor în scopul obținerii de date, rețelele în bandă largă de mare viteză pentru transportarea datelor și cloud computingul pentru prelucrarea acestora, precum și angajați competenți, acces la date și interoperabilitate; subliniază că acest sector necesită investiții enorme în domenii precum dezvoltarea tehnologiilor de tip cloud, supercomputing și banda largă de mare viteză, care constituie condiții prealabile pentru o economie digitală de succes; solicită un cadru de reglementare mai bun și un mediu care să vizeze atât sectorul privat, cât și cel public; reamintește că investițiile din sectorul privat ar trebui să rămână vitale pentru infrastructura de rețea; încurajează, în acest sens, Comisia și statele membre să stimuleze investițiile în infrastructura de rețea printr-un cadru de reglementare pozitiv și să sprijine în continuare infrastructura în bandă largă prin intermediul programelor existente, precum Mecanismul „Conectarea Europei”, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și Fondul de coeziune, dar numai în zone cu deficiențe identificate ale pieței;

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că decalajul digital, investițiile insuficiente, precum și lipsa standardizării tehnice și a legislației privind protecția datelor viabile în viitor ar putea determina Europa să rămână în urmă din punct de vedere tehnologic și economic în ceea ce privește dezvoltarea unei economii bazate pe date;

10.  recunoaște importanța interoperabilității și a standardelor în stimularea competitivității în sectorul TIC și a unui rol proactiv al Comisiei în mandatarea organismelor de standardizare; solicită Comisiei să elaboreze o strategie privind standardele pentru volumele mari de date cu scopul de a identifica diferențele în materie de standarde din industria europeană în domeniul volumelor mari de date, inclusiv în IMM-uri și în sectoarele europene importante; sprijină dezvoltarea unor standarde orientate către piață, cu aplicare voluntară, neutre din punctul de vedere al tehnologiei, transparente și compatibile la nivel internațional și relevante pe piață;

11.  consideră că programul ISA2 oferă posibilitatea de a dezvolta standarde de interoperabilitate pentru gestionarea volumelor mari de date în cadrul administrațiilor publice și în cadrul raporturilor lor cu întreprinderile și cetățenii;

12.  salută propunerea Comisiei de a elabora o „inițiativă privind circulația liberă a datelor”; salută anunțarea unei inițiative europene privind „libera circulație a datelor”, care trebuie să elimine barierele existente în calea pieței unice a datelor; invită Comisia să efectueze o analiză amplă și transparentă cu privire la crearea unei economii bazate pe date care are ca scop să anticipeze nevoile legate de tehnologiile necesare și să elimine barierele din calea inovării în Europa; solicită ca prezenta inițiativă să abordeze următoarele provocări: securitatea datelor, interoperabilitatea, proprietatea asupra datelor, stocarea și limitarea acestora, restricțiile privind utilizarea și reutilizarea datelor pe teritoriul Europei, reglementări transparente de transmitere a acestora, mecanisme transfrontaliere, precum și schimbul de date deschise între administrații, întreprinderi și societatea civilă;

13.  ia act de faptul că succesul volumelor mari de date depinde de un ecosistem TIC mai amplu care include internetul obiectelor în scopul obținerii de date, rețelele în bandă largă pentru transmiterea lor și cloud computingul pentru procesarea lor;

14.  consideră că UE trebuie să faciliteze procedurile pentru alocarea de subvenții și să sporească finanțarea pentru cercetare și inovare cu privire la utilizarea integrată a datelor, inovarea digitală și dezvoltarea pieței în domenii care au fost identificate că generează o valoare adăugată pentru cetățeni, societate și economie și că încurajează în mod eficient intrarea pe piață a produselor și serviciilor inovatoare; consideră, în acest sens, că este necesară elaborarea unei foi de parcurs europene comune pentru statele membre și UE, pe termen mediu și lung, care să se îmbine cu un cadru de finanțare stabil care va permite să se înregistreze progrese în direcția cercetării electronice; consideră că programele informatice gratuite pot să joace un rol important în atingerea acestor obiective;

15.  recunoaște inițiativele Comisiei de a crea parteneriate public-private (PPP) bazate pe dezvoltarea economiei bazate pe date, întrucât cooperarea dintre sectorul public și cel privat este esențială pentru identificarea barierelor din calea dezvoltării tehnologiilor necesare; recunoaște că Comisia și industria europeană de date s-au angajat să investească 2,5 miliarde de euro într-un PPP pentru a consolida sectorul de date și a pune Europa în fruntea cursei mondiale în domeniul datelor prin maximizarea potențialului economiei digitale; subliniază faptul că accesul la portaluri de date deschise și la infrastructuri electronice de cercetare reprezintă o posibilă modalitate de a reduce dezavantajele cu care s-ar putea confrunta cercetătorii și IMM-urile din regiunile periferice;

16.  salută crearea unor spații ale inovării, domenii în care este prezentă o concentrare preexistentă de întreprinderi și competențe care poate fi amplificată și care permite realizarea de experimente cu tehnologii bazate pe date în cadrul clusterelor inovatoare care produc ecosisteme și proiecte de platforme industriale transsectoriale în vederea realizării colaborării în rețea a adevăratei economii digitale; subliniază că aceste spații ar trebui să îndeplinească rolul de incubatoare de afaceri, prin formarea întreprinderilor în ceea ce privește modalitatea de a concretiza utilizarea datelor sub forma unor oportunități de afaceri și prin sprijinirea creșterii și internaționalizării IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare; solicită în acest sens consolidarea parteneriatelor încheiate de întreprinderi cu instituții universitare și cu centre de cercetare cu scopul de a promova dezvoltarea inovării în domeniul volumelor mari de date; evidențiază, în acest sens, investițiile efectuate în inițiative precum Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital și Săptămâna europeană a competențelor informatice;

17.  încurajează Comisia și statele membre să pună în aplicare un cadru de reglementare modern și viabil în viitor care stimulează și continuă investițiile în infrastructura de rețea necesare pentru viitoarele cerințe legate de o economie digitală, conectată, să adopte politici care permit dezvoltarea internetului obiectelor și să garanteze capacități de date și viteze corespunzătoare, extinderea tehnologiei mobile și încurajarea implementării IPv6;

18.  subliniază că este nevoie de o coordonare mai mare pentru a aplica deschiderea la standarde și interoperabilitatea în sisteme și platformele de colaborare;

19.  solicită Comisiei să adopte politici care să elimine barierele excesive din sectoarele inovatoare și să stimuleze investițiile în activitățile de cercetare și dezvoltare și în standardizarea europeană, precum și să abordeze problema actuală a încălcării brevetelor esențiale pentru standarde; consideră că este necesar să se ajungă la un echilibru adecvat între cei care investesc în activitățile de cercetare și inovare pentru dezvoltarea unor astfel de brevete esențiale și cei care beneficiază de existența lor; subliniază că brevetele esențiale pentru standarde sunt un element important al standardizării și reprezintă, pentru o serie de întreprinderi europene din sectorul TIC, o parte componentă a modelului lor de afaceri; solicită luarea de măsuri pentru păstrarea unui sistem de standardizare care poate atrage cele mai bune contribuții tehnologice, poate furniza servicii și aplicații digitale interoperabile și inovatoare și poate permite acorduri de autorizare a brevetelor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND); consideră că este nevoie de un efort suplimentar în vederea facilitării accesului și a eliminării obstacolelor digitale pentru persoanele cu handicap;

20.   consideră că, pentru a culege cele mai mari beneficii din inovarea în domeniul volumelor mari de date, principiul enunțat în Orizont 2020 al „inovării responsabile” ar trebui să ajute la identificarea posibilităților de accelerare a pătrunderii pe piață, în special pentru IMM-uri;

21.  solicită Comisiei să asigure investiții în infrastructură și dezvoltarea viabilă în viitor a serviciilor de cloud în Europa prin îmbunătățirea securității juridice cu privire la obligațiile și responsabilitățile fiecărei părți, prin garantarea respectării măsurilor în domeniul securității comune și al protecției datelor, prin permiterea transferului transfrontalier de date, precum și prin încurajarea dezvoltării mediului de afaceri corespunzător pentru dezvoltarea unei piețe eficiente, deschise și globale;

Crearea unei economii bazate pe date pentru piața UE

22.  este de părere că volumele mari de date dețin potențialul de a stimula productivitatea economică, de a îmbunătăți serviciile destinate consumatorilor și cele guvernamentale; recunoaște faptul că volumele mari de date pot crea mai multe oportunități de afaceri și o disponibilitate sporită a cunoștințelor și capitalului, atât timp cât guvernele și părțile interesate colaborează în mod constructiv; cu toate acestea, subliniază că piața unică fragmentată actuală subminează dezvoltarea unei economii bazate pe date, a volumelor mari de date, a cloud computingului, a internetului obiectelor și a altor tehnologii bazate pe date;

23.  consideră că printre impedimentele tehnologice în calea dezvoltării unei economii bazate pe date se numără lipsa interoperabilității și a unei interfețe comune care să faciliteze comunicarea datelor între senzori și mașini, comunicarea dintre lumea virtuală și cea fizică, disponibilitatea insuficientă a datelor deschise și lipsa condițiilor de piață care să permită întreprinzătorilor să inoveze și să se dezvolte; solicită Comisiei să stimuleze cercetarea partajată în vederea abordării acestor probleme;

24.  solicită Comisiei să stimuleze și să promoveze cercetarea pentru crearea unui cadru de interfață comun, cu scopul de a reduce standardele redundante și de a asigura interoperabilitatea tehnică și semantică în vederea urmăririi unui proces de elaborare a standardelor axat pe nevoile consumatorilor și ale întreprinderilor;

25.  salută anunțarea unei inițiative europene privind „libera circulație a datelor”, care trebuie să elimine barierele existente în calea pieței unice a datelor;

26.  solicită crearea unui mediu de reglementare viabil în viitor care să reflecte caracterul schimbător al pieței, să fie neutru din punctul de vedere al tehnologiei, să stimuleze crearea de întreprinderi nou-înființate („start-up”) și intrarea pe piață a noilor operatori, asigurând condiții echitabile și condiții de concurență loială, evitând totodată sarcina reglementării excesive și garantând respectarea deplină a normelor privind protecția datelor și a vieții private; salută în acest sens intenția Comisiei de a reexamina Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic; remarcă faptul că măsurile de reglementare ar trebui să fie bazate pe piață; consideră că un cadru care oferă condiții de concurență echitabile ar trebui să fie locul în care toți operatorii, mici și mari, au posibilitatea de a investi, de a inova și de a concura în beneficiul utilizatorilor finali europeni în ceea ce privește opțiunile și accesibilitatea prețurilor;

27.  constată importanța datelor deschise ca materie primă de înaltă calitate pentru dezvoltarea de servicii și produse de informare cu valoare adăugată; subliniază faptul că datele generate de instituțiile publice și de programele europene cu finanțare publică pentru cercetare care utilizează fonduri publice din cadrul programelor Copernicus și Galileo ar trebui să fie disponibile cetățenilor europeni sub forma unui model de acces liber și accesibil administrațiilor publice și întreprinderilor private pentru ca acestea să-și poată îmbunătăți calitatea serviciilor, respectând în același timp drepturile de proprietate intelectuală în vigoare.

28.  remarcă faptul că, pentru a avea o economie bazată pe date mai competitivă și mai inovatoare, ar trebui puse la dispoziție mai multe date și că, prin urmare, platformele de internet ar trebui încurajate să furnizeze seturi de date ca date deschise sub formă de date anonimizate și agregate, în conformitate cu normele de protecție a datelor.

29.  consideră că este nevoie de mai mult efort cu privire la procesul de anonimizare și pseudonimizare a datelor ca o condiție prealabilă pentru inovarea creativă a datelor și ca un pas important în reducerea barierelor de intrare pe piață pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri; consideră că asimilarea tehnologiilor, inclusiv extragerea textului și a datelor, va fi un factor important în generarea de valoare adăugată din seturile de date deschise; subliniază, cu toate acestea, faptul că trebuie făcută o distincție clară între prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor tipuri de date și că trebuie concepute soluții tehnologice care sunt proiectate pentru a proteja viața privată.

30.  subliniază că toate principiile prevăzute de dreptul UE privind protecția datelor, precum corectitudinea și legalitatea, limitarea scopului, temeiul juridic pentru prelucrare, consimțământul, proporționalitatea, acuratețea și perioadele limitate de păstrare a datelor, trebuie respectate de către furnizorii de volume mari de date atunci când prelucrează datele cu caracter personal; în acest context, reamintește avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind viața privată și competitivitatea în epoca bazelor de date de dimensiuni foarte mari;

Sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor în economia bazată pe date

31.  recunoaște că este nevoie de dezvoltarea unei baze solide a furnizorilor de servicii pentru a promova beneficiile și activele utilizării integrate a datelor pentru economie și societate și pentru a promova încrederea în tehnologiile legate de volumele mari de date în rândul IMM-urilor; recunoaște necesitatea de a sprijini aplicarea pe scară largă a serviciilor în domeniul volumelor mari de date pentru a îmbunătăți eficiența în diferite sectoare economice și pentru a sprijini noi furnizori de servicii; solicită crearea unui ghișeu unic pentru a ajuta IMM-urile să utilizeze mai bine datele proprii și datele publice, aderând la legislația UE privind protecția datelor;

32.  regretă faptul că multe idei și oportunități se pierd sau se concretizează în afara Europei din cauza problemelor de scalabilitate cauzate de bariere, cum ar fi sarcinile administrative și accesul la finanțare, toate acestea afectând în mod negativ competitivitatea Europei; solicită să se faciliteze atragerea de capital privat prin acordarea de stimulente adecvate, inclusiv prin eforturi vizând abordarea provocărilor pe care le constituie diferite norme naționale, administrative, de reglementare și fiscale; solicită stimularea dezvoltării ecosistemelor care pun în contact instituții publice și private care oferă tehnologie și infrastructuri cu întreprinderile nou-înființate care vin cu idei de aplicații;

33.  reamintește că numai 1,7 % din întreprinderi utilizează pe deplin tehnologii digitale avansate, în pofida beneficiilor pe care instrumentele digitale le pot aduce în toate sectoarele economice; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să lanseze o strategie pentru întreprinzătorii digitali;

34.  îndeamnă Comisia și statele membre să creeze platforme pentru economia digitală europeană care să includă utilizarea volumelor mari de date și a altor tehnologii de date de către antreprenori, IMM-uri și întreprinderi inovatoare și care să cuprindă cercetători și economia globală; invită Comisia și statele membre să promoveze crearea unor spații ale inovării și a unor clustere care să contribuie la dezvoltarea competențelor, la crearea unui avantaj concurențial în domeniul capitalului intelectual și la mai buna înțelegere a perspectivelor și limitărilor tehnologiei în domeniul volumelor mari de date;

35.  solicită ca UE și statele membre să își îmbunătățească eforturile lor coordonate în școli și unități de învățământ pentru ca TIC să devină un domeniu profesional atrăgător, în special pentru femei și fete, și consideră că asemenea eforturi ar trebui să includă măsuri pentru a cultiva un spirit antreprenorial și a facilita pătrunderea în domeniul antreprenoriatului privind volumele mari de date prin înființarea de întreprinderi noi în acest domeniu, creând astfel mai multe oportunități în ceea ce privește ocuparea forței de muncă; reamintește importanța adoptării unei abordări multidisciplinare în ceea ce privește pregătirea profesioniștilor și crearea de echipe;

36.  solicită să se lanseze inițiative și să se recomande modele de finanțare care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții și măsuri adaptate la toate persoanele, inclusiv la persoanele mai în vârstă și care să faciliteze accesul la educație pentru ca profesioniștii să își poată extinde competențele în domeniul TIC și al prelucrării datelor, pentru a crește numărul profesioniștilor cu competențe digitale; solicită să se imprime o mai mare vizibilitate programelor de transformare digitală a întreprinderii în cadrul formării continue și programele de e-leadership destinate administratorilor de întreprinderi și persoanelor cu funcții de conducere din sectorul public; subliniază nevoia de a facilita circulația specialiștilor pe teritoriul UE și de a se lua măsuri pentru a aborda lipsa de personal calificat, inclusiv măsuri specifice pentru a atrage talente;

37.  sprijină inițiativele de includere a programării și a materiilor legate de prelucrarea datelor în programele de învățământ naționale; subliniază multiplele avantaje ale programelor informatice gratuite în educație și solicită să se acorde o atenție deosebită măsurilor care să asigure că aceste noi programe de învățământ motivează copiii să își descopere talentele și să participe în domeniul științific al datelor și al programării;

38.  consideră că UE și statele membre ar trebui să își intensifice eforturile lor de a preveni exodul experților cu un nivel ridicat de educație și calificare către alte regiuni din afara Europei;

39.  solicită să se sprijine dezvoltarea unor instrumente de interfață care să le permită utilizatorilor finali obișnuiți din IMM-uri să dezvolte noi modele de afaceri bazate pe date;

Implicarea societății

40.  solicită să se stimuleze inițiative pentru a spori cunoașterea și încurajează organizarea de dezbateri publice în statele membre, la nivel european și internațional, privind avantajele și valorile tehnologiilor digitale, în special pentru acele categorii care încă nu au acces la astfel de tehnologii sau au un grad redus de familiarizare cu acestea; solicită să se întreprindă inițiative pentru capacitarea cetățenilor în ceea ce privește utilizarea și valorificarea datelor lor, în special pentru dezvoltarea de noi servicii inovatoare și pentru a spori cunoașterea avantajelor și valorii pe care volumele mari de date le oferă societății;

41.  subliniază că analiza volumelor mari de date are potențialul de a accelera în mod semnificativ dezvoltarea de servicii publice inovatoare bazate pe utilizarea de date deschise ale administrațiilor publice și pe reutilizarea de informații din sectorul public; salută, prin urmare, posibilitățile pe care infrastructurile digitale și utilizarea integrată a datelor le reprezintă pentru creșterea participării și a implicării populației prin intermediul diferitelor forme de e-guvernare și e-democrație;

42.  îndeamnă Comisia și statele membre să urgenteze măsurile vizând dezvoltarea e-guvernării; recunoaște în special valoarea internetului obiectelor și invită Comisia să coordoneze cadrul pentru o piață unică digitală cu obiectivele existente ale Strategiei Europa 2020; subliniază, de asemenea, necesitatea de a exploata pe deplin avantajele economiei partajate și ale implicării integratoare a societății civile și a cetățenilor;

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0535.

Notă juridică - Politica de confidențialitate