PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Eritreea
2.3.2016 - (2016/2568(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Victor Boştinaru, Linda McAvan, Norbert Neuser, Elena Valenciano, Ana Gomes, Maria Arena, Marita Ulvskog, Marlene Mizzi, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Pier Antonio Panzeri, Richard Howitt în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0318/2016
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Eritreea, inclusiv Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 referitoare la Eritreea: cazul lui Dawit Isaak[1],
– având în vedere programul indicativ național pentru Eritreea în cadrul celui de-al 11-lea Fond european de dezvoltare din 3 februarie 2016,
– având în vedere concluziile grupului de lucru A pentru control al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European din 11 noiembrie 2015,
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind prizonierii politici din Eritreea din 18 septembrie 2014,
– având în vedere raportul SEAE din 2015 privind parteneriatul dintre Eritreea și Uniunea Europeană,
– având în vedere declarația de presă făcută de comisia de anchetă a ONU privind drepturile omului în Eritreea din 8 iunie 2015,
– având în vedere raportul de țară al UN Women privind guvernul statului Eritreea din iunie 2014,
– având în vedere Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,
– având în vedere Convențiile Organizației Internaționale a Muncii nr. 29 privind munca forțată, nr. 105 privind abolirea muncii forțate și nr. 87 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical,
– având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât civilii din Eritreea sunt deținuți sau arestați pentru perioade nedeterminate în mod arbitrar și nejustificat sau fără o justificare clară, inclusiv pentru motive precum criticile la adresa guvernului sau opoziția față de guvern, practicarea jurnalismului, practicarea unei religii neoficiale, sustragerea de la satisfacerea serviciului militar obligatoriu sau dezertarea din serviciul militar obligatoriu, cooperarea cu entități străine, tentativele de a fugi din țară sau faptul de a avea o rudă care a fugit din țară; întrucât deținuților li se refuză dreptul la îngrijiri medicale; întrucât copiii sunt supuși detenției în aceleași condiții inumane ca și adulții; întrucât femeile deținute sunt adesea păzite de ofițeri de sex masculin, fapt care amplifică riscul de violență sexuală și de gen;
B. întrucât în Eritreea s-a impus starea de urgență de la războiul cu Etiopia din perioada 1998-2000; întrucât în Eritreea nu pot exista disensiuni sau schimbări, pentru că opoziția politică este interzisă; întrucât oricine investighează dispariția unor persoane sau discută politicile guvernamentale este declarat trădător și riscă pedepse severe; întrucât ultimele alegeri naționale au avut loc în 1993; întrucât alegerile regionale programate pentru 2009 încă nu au avut loc; întrucât, chiar și înainte de dizolvarea Adunării Naționale în 2002, legile erau adoptate prin decrete guvernamentale;
C. întrucât un număr foarte mare de eritreeni fug din țară din cauza fricii și a opresiunii, fiind al treilea cel mai mare grup de refugiați care se îndreaptă spre Europa, cifrele ridicându-se la 5 000 de persoane care evadează lunar; întrucât adesea refugiații sunt maltratați, răpiți și exploatați de grupuri infracționale din Eritreea și din țările învecinate; întrucât, între 2012 și jumătatea anului 2015, numărul eritreenilor care au solicitat azil în Europa a fost aproape de două ori mai mare decât numărul sirienilor; întrucât, în octombrie 2014, peste 100 000 de refugiați din Eritreea se aflau în Sudan și Etiopia; întrucât, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, peste 400 000 de eritreeni, adică 9 % din populația totală, au fugit din țară;
D. întrucât, în septembrie 2001, 11 politicieni proeminenți și 10 jurnaliști independenți, printre care se numără și Dawit Isaak, cetățean suedez-eritreean, care au relatat criticile politicienilor la adresa guvernului au fost încarcerați fără a fi puși sub acuzare, fără a fi trimiși în judecată și fără a beneficia de asistență juridică și sunt în continuare deținuți sau au murit în detenție, în ciuda apelurilor repetate ale comunității internaționale; întrucât în Eritreea nu există libertatea presei, deoarece independența mass-mediei este interzisă, Eritreea aflându-se pentru opt ani consecutivi pe ultimul loc din cele 170-180 de țări evaluate de organizația Reporters Without Borders în cadrul clasamentului libertății presei; întrucât cel puțin 16 jurnaliști se află în prezent în detenție, în timp ce alți zeci de jurnaliști au fost nevoiți să fugă în străinătate pentru siguranța lor; întrucât Comisia de anchetă a ONU privind drepturile omului în Eritreea a solicitat fără succes eliberarea deținuților, inclusiv a jurnaliștilor;
E. întrucât puterea executivă controlează sistemul judiciar și întrucât liderii militari, agenții de securitate și anchetatorii par să acționeze ca magistrați de facto; întrucât procesele și hotărârile judecătorești sunt rareori făcute publice și majoritatea hotărârilor se întemeiază exclusiv pe rapoartele de anchetă și pe declarațiile obținute prin tortură; întrucât unii dintre acuzați nu sunt informați cu privire la procesele lor sau la durata sentințelor; întrucât, adesea, guvernul intervine în sistemul de justiție; întrucât acuzații nu au acces la un avocat al apărării;
F. întrucât serviciul militar este obligatoriu pentru toți eritreenii cu vârsta între 18 și 50 de ani și nu există posibilitatea obiecției pe motive de conștiință; întrucât perioada de serviciu de 18 luni este adesea ignorată, majoritatea eritreenilor servind pentru perioade nedeterminate; întrucât mulți recruți sunt folosiți pentru muncă forțată și le sunt încredințate sarcini civile; întrucât recruții sunt plătiți cu maximum 30 de dolari americani pe lună, sumă care nu le permite să-și întrețină familiile; întrucât recruții nu își pot căuta un loc de muncă formal și nu se pot înscrie la universitate;
G. întrucât în Eritreea nu există cu adevărat o sferă publică în care organizațiile societății civile să poată acționa liber; întrucât încercările de a demonstra pașnic au avut ca rezultat arestări, detenții și chiar execuții extrajudiciare; întrucât sindicatele independente sunt interzise; întrucât nu există posibilitatea de a fi implicat în afaceri publice și nici de a proteja condițiile de lucru, fără a adera la partidul de guvernământ; întrucât grupurile pentru apărarea drepturilor omului nu au permisiunea de a vizita țara, iar politica de autonomie a guvernului eritreean limitează puternic potențialul asistenței umanitare internaționale;
H. întrucât eritreenii pot părăsi țara doar cu aprobare guvernamentală, care se obține pe baza eliberării arbitrare a unei vize de ieșire; întrucât deplasarea către zonele de frontieră este restricționată, guvernul eritreean aplicând politica „a împușca pentru a ucide”; întrucât eritreenii care trăiesc în străinătate sunt obligați să plătească o taxă de redresare și reconstrucție de 2 % din venitul lor, taxă cunoscută colocvial sub numele de „taxa pe diaspora”;
I. întrucât statele europene resping majoritatea cererilor de azil ale eritreenilor;
J. întrucât Raportoarei speciale a ONU, Sheila Keetharuth, i s-a refuzat accesul în țară în ciuda faptului că a prezentat multiple preocupări și recomandări în rapoartele către ONU; întrucât corespondenții străini au fost expulzați în 2008;
K. întrucât guvernul eritreean deține dreptul exclusiv de proprietate asupra terenurilor și a resurselor naturale; întrucât guvernul utilizează acest drept ca sistem de recompense și pedepse; întrucât oficialii militari și de partid au confiscat terenuri, proprietăți și afaceri pentru propriul câștig; întrucât femeilor li se refuză mai frecvent accesul la terenuri, deoarece este mai puțin probabil ca acestea să efectueze serviciul militar;
L. întrucât actele de homosexualitate sunt ilegale în Eritreea și guvernul refuză să pună în aplicare legislația împotriva discriminării pentru a proteja persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale;
M. întrucât Uniunea Europeană a decis să reia asistența pentru dezvoltare în Eritreea, în special prin programul indicativ național (PIN) pentru Eritreea în valoare de 200 de milioane de euro, prezentat în 26 octombrie 2015;
N. întrucât, date fiind amploarea și gravitatea încălcărilor drepturilor omului comise de regimul eritreean, nenumăratele semne ale slabei preocupări pentru bunăstarea cetățenilor, lipsa de fiabilitate a acestui regim ca partener pentru cooperarea pentru dezvoltare, corupția generalizată și lipsa totală de transparență în gestionarea finanțelor publice naționale, precum și riscul de utilizare necorespunzătoare a resurselor din Fondul european de dezvoltare (FED) pentru gestionarea migrației, Parlamentul European a solicitat, la 11 noiembrie 2015, Comitetului FED să nu adopte proiectul de program indicativ național (PIN) înainte de purtarea unor discuții suplimentare;
O. întrucât poziția sa a fost ignorată de Comisie și nu a fost comunicată Comitetului FED, care a aprobat PIN, acesta intrând în vigoare la 3 februarie 2016,
1. invită guvernul eritreean să pună capăt practicii de detenție a opoziției și a civililor nevinovați; solicită procese echitabile pentru cei acuzați și abolirea torturii și a altor tratamente degradante, cum ar fi restricțiile la alimente, apă și îngrijiri medicale; reamintește guvernului eritreean că are obligația de diligență necesară de a investiga execuțiile extrajudiciare;
2. denunță reluarea ajutorului major al UE în Eritreea, și în special semnarea PIN pentru Eritreea în valoare de 200 de milioane de euro; invită Comisia să își revizuiască mecanismele de control cu Parlamentul European, să analizeze cu atenție preocupările și recomandările exprimate de Parlamentul European și să garanteze că acestea sunt comunicate Comitetului FED;
3. regretă faptul că preocupările exprimate la 11 noiembrie 2015 nu au fost luate în considerare și solicită Comisiei să asigure monitorizarea deplină a punerii în aplicare a PIN și să informeze în mod regulat Parlamentul pe tot parcursul acestui proces;
4. încurajează guvernul eritreean să întreprindă reforme urgente, printre altele pentru a relaxa regimul monopartid și pentru a reinstitui Adunarea Națională și alegerile; invită guvernul eritreean să dea curs apelurilor comunității internaționale și să elibereze prizonierii nevinovați;
5. solicită instituirea a trei componente de guvernare separate și bine definite în Eritreea, precum și desemnarea judecătorilor competenți prin alegeri corecte și transparente;
6. reamintește guvernului eritreean că dreptul de a părăsi țara este consacrat în dreptul internațional privind drepturile omului; invită guvernul să acorde libertatea de circulație și să înceteze să colecteze „taxa pe diaspora” de la eritreenii care trăiesc în străinătate;
7. invită guvernul eritreean să respecte durata legală a serviciului militar, să se abțină de la a-și utiliza cetățenii pentru muncă forțată, să nu mai permită întreprinderilor străine să folosească recruții în schimbul unei taxe, să recunoască obiecția pe motive de conștiință în ceea ce privește serviciul militar și să asigure protecția recruților;
8. reamintește statului Eritreea obligațiile care îi revin în temeiul convențiilor OIM, în special în ceea ce privește dreptul organizațiilor societății civile și al sindicatelor de a se organiza, de a demonstra pașnic, de a participa la afacerile publice și de a organiza campanii pentru îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor; invită guvernul eritreean să abroge politica prin care sunt interzise ONG-urile care au mai puțin de 2 milioane de dolari americani în conturile bancare;
9. solicită statelor membre ale UE să adere la principiul nereturnării și le reamintește că solicitanții de azil returnați riscă să fie încarcerați în mod arbitrar și torturați pentru încercările de a fugi;
10. condamnă politica guvernului eritreean de retragere arbitrară a cetățeniei și solicită ca toți cetățenii eritreeni să fie tratați în mod corect și egal în fața legii;
11. invită guvernul eritreean să își respecte angajamentele asumate în cadrul ONU și alte angajamente internaționale, inclusiv pe cele asumate în cadrul Convenției împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante; solicită, în acest context, o mai mare transparență și cooperarea cu inspectorii ONU și cu observatorii internaționali, astfel încât aceștia să poată inspecta în mod judicios și fără piedici centrele de detenție, în conformitate cu convenția;
12. condamnă monopolul guvernului eritreean asupra terenurilor și a resurselor și îi solicită acestuia să nu mai utilizeze resursele ca instrument de control al acțiunilor populației;
13. condamnă refuzul guvernului eritreean de a proteja drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale;
14. regretă riscul major de violență sexuală și domestică la care sunt expuse femeile, și în special femeile înrolate în armată și deținutele; condamnă practica concubinajului în taberele militare și politica de a oferi acces la terenuri persoanelor care au efectuat serviciul militar, dat fiind faptul că acest lucru dezavantajează femeile în mod disproporționat;
15. condamnă implicarea indirectă și complicitatea întreprinderilor străine în ceea ce privește utilizarea muncii forțate în Eritreea și solicită o mai mare responsabilizare și o evaluare mai strictă a operațiunilor lor în Eritreea prin inițiative de diligență necesară și raportare obligatorii;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului ACP-UE și Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Secretarilor Generali ai Națiunilor Unite și Uniunii Africane, precum și guvernului și parlamentului statului Eritreea.
- [1] JO C 51E, 22.2.2013, p. 146.