Procedură : 2016/2662(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0491/2016

Texte depuse :

B8-0491/2016

Dezbateri :

PV 27/04/2016 - 18
CRE 27/04/2016 - 18

Voturi :

PV 28/04/2016 - 4.65
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0201

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 428kWORD 102k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0488/2016
20.4.2016
PE582.503v01-00
 
B8-0491/2016

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0361/2016

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la atacurile asupra spitalelor și școlilor ca încălcări ale dreptului internațional umanitar  (2016/2662(RSP))


Heidi Hautala, Judith Sargentini, Molly Scott Cato, Michel Reimon, Barbara Lochbihler, Jean Lambert în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la atacurile asupra spitalelor și școlilor ca încălcări ale dreptului internațional umanitar  (2016/2662(RSP))  
B8-0491/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte instrumente ale ONU din domeniul drepturilor omului,

–  având în vedere convențiile de la Geneva și alte instrumente juridice privind dreptul internațional umanitar (DIU),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 8 decembrie 2009 privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar,

–  având în vedere Orientările actualizate ale Uniunii Europene de promovare a respectării dreptului umanitar internațional(1),

–  având în vedere Raportul Secretarului General al ONU din 2 februarie 2016 intitulat „O umanitate, răspundere comună”, întocmit pentru summitul mondial umanitar,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU 1998 (2011), adoptată la 12 iulie 2011 și 2143 (2014), adoptată la 7 martie 2014, care abordează chestiunea protejării copiilor afectați de conflicte armate,

–  având în vedere Rezoluția A/RES/64/290 din 9 iulie 2010 a Adunării Generale a ONU referitoare la dreptul la educație în situații de urgență,

–  având în vedere Declarația privind școlile sigure din mai 2015, supusă aprobării în cadrul Conferinței de la Oslo privind școlile sigure, la convocarea Ministrului Afacerilor Externe norvegian în mai 2015, precum și Orientările aferente pentru protejarea școlilor și universităților împotriva utilizării în scopuri militare în cursul conflictelor armate,

–  având în vedere Rezoluția din 10 decembrie 2015 a celei de a 32-a Conferințe a Crucii Roșii și Semilunei Roșii privind respectarea mai strictă a dreptului internațional umanitar,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, îndeosebi în contextul ISIS(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la pregătirea reuniunii mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar: provocări și oportunități în domeniul ajutorului umanitar(4),

–  având în vedere întrebarea adresată Consiliului cu privire la atacurile asupra spitalelor și școlilor ca încălcări ale dreptului umanitar internațional (O-000063/2016 – B8-0361/2016),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât dezvoltarea și consolidarea dreptului internațional umanitar din ultimii 150 de ani constituie o realizare fundamentală pentru umanitate; întrucât primul summit mondial umanitar va avea loc la Istanbul, în perioada 23-24 mai 2016; întrucât, în raportul său întocmit pentru summitul mondial umanitar, intitulat „O umanitate, răspundere comună”, Secretarul General al ONU atrage atenția asupra a ceea ce domnia sa numește „erodarea nerușinată și brutală a respectării drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar” în cadrul conflictelor armate, ceea ce amenință să provoace revenirea la o eră a războiului fără limite; întrucât raportul consemnează faptul că a nu cere și a nu promova respectarea normelor noastre comune și a nu sprijini mecanismele existente de punere în executare, monitorizare și responsabilizare contribuie la această erodare;

B.  întrucât DIU este menit să atenueze efectele conflictului armat prin protejarea celor care nu iau parte, sau nu mai iau parte direct la ostilități și prin reglementarea mijloacelor și metodelor de război;

C.  întrucât comunitatea internațională a fost martora unei tendințe devastatoare de atacuri asupra spitalelor și școlilor în cadrul conflictelor armate din întreaga lume, inclusiv, cel mai recent, în Yemen, Afganistan, Siria și teritoriile palestiniene ocupate; întrucât, potrivit relatărilor, forțele siriene și ruse au adoptat drept țintă spitalele, ca strategie de război în cadrul conflictului sirian;

D.  întrucât spitalele și personalul medical sunt protejate în mod specific în temeiul dreptului internațional umanitar și orice atac intenționat îndreptat împotriva civililor și a infrastructurii civile constituie o încălcare gravă a dreptului internațional"umanitar , la fel ca și alte acțiuni legate de îngrijirea sănătății, printre care interzicerea accesului;

E.  întrucât, la 14 martie 2016, 52 de state, printre care unele state membre ale UE, dar nu toate acestea, și-au însușit Declarația privind școlile sigure în urma Conferinței de la Oslo privind școlile sigure, care a avut loc în luna mai 2015;

F.  întrucât, atunci când a adoptat Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar, Consiliul Afaceri Externe a relevat importanța soluționării efective a încălcărilor grave comise de-a lungul timpului prin sprijinirea mecanismelor adecvate de tragere la răspundere și a subliniat rolul esențial pe care Curtea Penală Internațională (CPI) îl poate juca în cazurile în care statul sau statele în cauză nu pot sau nu doresc să-și exercite jurisdicția; întrucât Orientările UE le încredințează grupurilor de lucru corespunzătoare ale Consiliului sarcina de a monitoriza situațiile în care se poate aplica DIU și, în astfel de situații, să recomande acțiuni în vederea promovării respectării DIU; întrucât încălcări ale DUI sunt comise și de forțele armate ale statelor care nu participă la CPI;

G.  întrucât, în perioada 212-2015, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a organizat un proces major de consultare cu privire la modalitățile de consolidare a protecției victimelor conflictelor armate și de eficientizare a mecanismelor de respectare a DIU;

H.  întrucât statele participante la cea de a 32-a Conferință Internațională a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, organizată în decembrie 2015, nu au reușit să ajungă în cele din urmă la un acord privind un nou mecanism propus de CICR și guvernul elvețian pentru consolidarea respectării DIU; întrucât noul mecanism propus ar fi implicat organizarea unei reuniuni anuale a statelor părți la convențiile de la Geneva; întrucât statele participante au convenit să lanseze un nou proces interguvernamental pentru a găsi modalități de a consolida punerea în aplicare a DIU, cu scopul de a prezenta rezultatele la următoarea conferință internațională din 2019;

1.  reafirmă contribuția fundamentală a dreptului umanitar internațional la istoria modernă a umanității și cheamă toate statele membre ale ONU să profite de oportunitatea oferită de summitul mondial umanitar pentru a confirma locul central ocupat de dreptul umanitar internațional și protecția pe care o oferă;

2.  condamnă atacurile împotriva spitalelor și școlilor, precum și a altor ținte civile, care continuă să survină într-o măsură alarmantă în cadrul conflictelor armate din lume; reamintește tuturor părților că spitalele și personalul medical sunt protejate în mod explicit de dreptul internațional umanitar și că acțiunile deliberate care vizează populația și infrastructura civilă constituie crime de război;

3.  le solicită UE și statelor membre să recunoască adevărata amploare a acestei urgențe și să elaboreze fără întârziere un plan de acțiune încadrat în timp, spre a-și folosi influența pentru a stopa aceste încălcări și abuzuri și pentru a sprijini cercetarea imparțială și independentă a tuturor alegațiilor referitoare la încălcări ale dreptului internațional umanitar;

4.  omagiază curajul și devotamentul admirabil al personalului medical internațional și local, al personalului didactic și al lucrătorilor din domeniul ajutorului umanitar care își desfășoară activitatea în zonele de conflict;

5.  insistă asupra necesității vitale ca, în cursul conflictelor armate, structurile medicale și de învățământ să fie păstrate ca spații neutre, protejate; își exprimă îngrijorarea cu privire la estomparea distincției dintre actorii umanitari și militari și cooptarea acțiunii umanitare în scopuri militare sau politice, fapt ce subminează și pune în pericol operațiunile umanitare veritabile și personalul acestora; regretă, în acest sens, faptul că rolul armatei în raport cu ajutorul umanitar nu a fost abordat în recenta comunicare a Comisiei cu privire la summitul mondial umanitar;

6.  evidențiază importanța consolidării sistemelor judiciare și de investigație internaționale, printre care și Curtea Penală Internațională, pentru a completa cadrele naționale în eforturile lor de a pune capăt impunității pentru încălcarea DIU; îndeamnă UE și statele sale membre să continue să promoveze universalitatea și să păstreze integritatea Statutului de la Roma și să sprijine în continuare CPI și organizațiile societății civile care sunt angajate în combaterea impunității la nivel mondial;

7.  deplânge faptul că un număr de parteneri ai UE și ai statelor sale membre sunt angajați în grave încălcări ale dreptului umanitar internațional, inclusiv în atacuri împotriva unor spitale și școli, după cum au ilustrat-o recent loviturile SUA asupra structurilor MFF din Afganistan, atacurile coaliției militare conduse de Arabia Saudită din Yemen și cele israeliene din Gaza din vara anului 2014; invită UE să facă uz de toate instrumentele bilaterale de care dispune pentru a promova respectarea dreptului umanitar internațional în rândul partenerilor săi, inclusiv prin dialog politic și, în cazul în care un astfel de dialog nu dă rezultate, să aibă în vedere alte măsuri, în conformitate cu Orientările UE privind respectarea dreptului internațional umanitar; într-un sens mai larg, îi solicită UE să sprijine inițiative urmărind cunoașterea mai largă a dreptului internațional umanitar și bunele practici de aplicare a acestuia;

8.  invită VP/ÎR să lanseze o inițiativă urmărind să impună un embargo UE al armelor împotriva țărilor care acuză încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, în special în ceea ce privește luarea deliberată în vizor a infrastructurilor civile; subliniază că acordarea neîncetată de licențe pentru vânzările de arme către astfel de țări constituie o încălcare a poziției comune a Consiliului 2008/944/CFSP din 8 decembrie 2008(5);

9.  subliniază că actorii nestatali, printre care societățile militare și de securitate private, pot fi răspunzătoare de încălcări ale dreptului internațional umanitar; își reiterează, în acest context, condamnarea fermă a recentelor atacuri împotriva școlilor și a copiilor comise de grupările teroriste în Nigeria și Pakistan; sugerează să se analizeze posibilitatea de a aplica și de a extinde poziția comună a UE privind exporturile de arme și la serviciile legate de transferul și exportul de arme, cum ar fi consultanța și alte activități desfășurate în țări terțe de societăți militare private cu sediul în UE; solicită, de asemenea, o abordare unificată a UE a problemei arsenalelor plutitoare;

10.  recunoaște importanța Orientărilor UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional, însă regretă că implementarea lor de către instituțiile UE și statele membre, ca și nivelul de conștientizare în rândul funcționarilor publici rămân, în mare măsură, necorespunzătoare;

11.  invită Consiliului Afaceri Externe și VP/ÎR să revizuiască repartizarea actuală a răspunderilor, conform căreia implementarea orientărilor DUI cade în principal în sarcina Grupului de lucru al Consiliului pentru dreptul internațional umanitar; subliniază, în acest context, că Orientările UE le încredințează grupurilor de lucru corespunzătoare ale Consiliului sarcina de a monitoriza situațiile în care se poate aplica DUI și, în aceste cazuri, de a recomanda acțiuni în vederea promovării respectării DIU; invită grupurile de lucru competente ale Consiliului, în special Grupul de lucru al Consiliului pentru drepturile omului (COHOM) să se folosească de acest mandat pentru a soluționa actuala criză urgentă de neconformitate; le solicită UE și statelor membre să ofere mai multă transparență în legătură cu implementarea orientărilor în situații conflictuale specifice, în special în Raportul anual privind drepturile omului și democrația;

12.  reamintește poziția adoptată în Orientările UE privind examinarea, după caz, a posibilității de a se recurge la serviciile Comisiei Internaționale Umanitare de Stabilire a Faptelor instituită în temeiul Protocolului adițional I la convențiile de la Geneva din 1949, care poate contribui la promovarea respectării DIU prin capacitatea sa de stabilire a faptelor și prin oferirea bunelor sale oficii; regretă că nu s-a făcut apel la serviciile Comisiei Internaționale Umanitare de Stabilire a Faptelor (IHFFC) și îndeamnă Consiliul, statele membre și SEAE să analizeze cu seriozitate posibilitatea de a activa această comisie, pentru prima dată de la crearea sa, pentru a combate atacurile asupra spitalelor și școlilor, care constituie o situație de criză urgentă în domeniul respectării standardelor DIU; le solicită tuturor statelor membre ale UE (și, în consecință, Franței și Letoniei) să recunoască competența IHFFC;

13.  constată cu preocupare că, în prezent, comunitatea internațională dispune de un spațiu instituțional limitat pentru soluționarea problemelor comune în domeniul aplicării DIU; regretă, în acest context, faptul că statele participante la cea de a 32-a Conferință Internațională a Crucii Roșii și a Semilunei Roșii din decembrie 2015 nu au reușit să cadă de acord cu privire la un nou mecanism care să consolideze sistemul de guvernanță a DIU;

14.  salută angajamentul asumat de UE și statele sale membre în fața CICR de a sprijini ferm instituirea unui mecanism eficace de consolidare a respectării DIU, dar îi solicită VP/ÎR să-i raporteze Parlamentului în legătură cu obiectivele și strategia sa pentru îndeplinirea acestui angajament în cadrul următorului proces interguvernamental; insistă, în acest sens, asupra necesității unui mecanism internațional de depistare și colectare a datelor și de raportare a încălcărilor dreptului internațional umanitar, comparabil cu sistemul complex al ONU pentru drepturile omului; își exprimă, în acest sens, întregul sprijin pentru reuniunile publice regulate ale părților semnatare ale convențiilor de la Geneva – cum este cazul pentru alte convenții ale ONU – pentru a evalua onorarea obligațiilor asumate de părțile semnatare;

15.  salută practica UE și a statelor membre de a-și asuma angajamente în perspectiva Conferinței CICR; îi invită pe VP/ÎR să raporteze regulat despre transpunerea în practică a acestor angajamente, în special prin includerea unei secțiuni detaliate în capitolul referitor la DIU din Raportul anual al Consiliului privind drepturile omului;

16.  invită statele membre să ofere un exemplu și să-și onoreze angajamentul de a ratifica principalele instrumente de drept internațional umanitar și alte instrumente juridice relevante care au un impact asupra dreptului umanitar internațional; deplânge, în particular, faptul că șapte state membre nu au ratificat încă Convenția privind munițiile cu dispersie, că numai 12 dintre ele au ratificat Convenția privind protecția împotriva dispariției forțate și că încă mai există un stat membru care trebuie să ratifice Tratatul privind comerțul cu arme; le solicită statelor membre să ia măsuri urgente pentru remedierea situației;

17.  îndeamnă statele membre să adopte fără întârziere Declarația privind școlile sigure, precum și recomandările formulate în cadrul celei de a 32-a Conferințe Internaționale a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie si Semilună Roșie;

18.  le solicită UE și statelor sale membre să sprijine interzicerea, la nivel mondial, a utilizării fosforului alb, în special prin încheierea unui nou protocol la Convenția privind interzicerea anumitor tipuri de arme convenționale;

19.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să sprijine rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la armele cu uraniu sărăcit și să dezvolte o poziție comună a UE care să reflecte mai bine apelurile repetate ale Parlamentului pentru un moratoriu mondial cautelar și realizarea unui consens mondial cu privire la posibilele riscuri pentru sănătatea civililor, sarcina complexă de gestionare postconflict și costurile financiare asociate cu utilizarea lor;

20.  le solicită statelor membre care nu au interzis încă investițiile în societăți care produc, comercializează sau sunt angajate în activități comerciale de vreun fel legate de minele antipersonal să instituie această interdicție în mod prioritar;

21.  insistă asupra importanței de a garanta coerența politicii UE în situații de ocupare sau anexare de teritoriu; reamintește că dreptul internațional umanitar trebuie să orienteze politica UE în toate situațiile de acest fel, inclusiv în caz de ocupație tergiversată, ca în Palestina, Sahara Occidentală sau nordul Ciprului și de conflict înghețat, multe la număr în țările din Parteneriatul estic;

22.  își reiterează profunda îngrijorare cu privire la utilizarea dronelor dotate cu armament în afara cadrului juridic internațional și deplânge faptul că apelul său, adresat Consiliului, de a adopta o poziție comună a UE în problema utilizării dronelor dotate cu armament a rămas fără răspuns; insistă asupra necesității ca UE și statele sale membre să promoveze o mai mare transparență și responsabilizare în privința utilizării dronelor dotate cu armament; îndemnă, o dată în plus, Consiliul să adopte o politică prin care să interzică utilizarea sistemelor de arme automate;

23.  subliniază că războiul asimetric și combaterea terorismului nu pot justifica diluarea sau renunțarea la dreptul umanitar internațional; deploră impactul negativ al măsurilor de combatere a terorismului asupra acțiunii umanitare, inclusiv a intensificării procedurilor administrative pentru achiziții publice sau verificarea partenerilor, care pot împiedica în mod semnificativ acordarea ajutorului populațiilor aflate în zone în care ar putea fi active grupuri armate desemnate ca teroriste; insistă asupra faptului că măsurile de combatere a terorismului nu trebuie să submineze eforturile umanitare ci trebuie să respecte cu strictețe drepturile omului și dreptul umanitar internațional;

24.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență și de raportare publică a loviturilor militare executate de statele membre ale UE sau cu implicarea acestora în contextul coalițiilor internaționale, inclusiv împotriva Statului Islamic din Siria și Irak; le solicită statelor membre să furnizeze informații exacte despre implicarea lor militară în astfel de coaliții și despre măsurile luate pentru a asigura deplina respectare a dreptului internațional umanitar;

25.  îndeamnă VP/ÎR să modifice și să adapteze documentele și orientările de planificare și de punere în aplicare relevante din domeniul operațiile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), în special Conceptul UE pentru recurgerea la forță; îndeamnă comandații militari să formuleze reguli de angajare suficient de clare și precise, astfel ca soldații să poată respecta fără dificultate normele de drept internațional umanitar;

26.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Președintelui Adunării Generale a ONU, precum și guvernelor statelor membre ale ONU.

(1)

JO C 303, 15.12.2009, p. 12.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0066.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0040.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0459.

(5)

JO L 335, 13.12.2008, p. 99.

Notă juridică - Politica de confidențialitate