Procedură : 2016/2695(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0851/2016

Texte depuse :

B8-0851/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 14
CRE 05/07/2016 - 14

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0311

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 414kWORD 96k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0851/2016
29.6.2016
PE585.286v01-00
 
B8-0851/2016

depusă pe baza declarației Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE (2016/2695(RSP))


Ernest Maragall, Davor Škrlec, Bronis Ropė în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE (2016/2695(RSP))  
B8-0851/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE”(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014, intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere cel de al șaselea raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială din 23 iulie 2014, intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 iunie 2014, întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate” (SWD(2014)0205),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013, intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE care este aplicat pentru toate regiunile în ceea ce privește investițiile în economia reală și este, totodată, o expresie a solidarității europene prin consolidarea creșterii și a prosperității și reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale, care au fost exacerbate de criza economică și financiară;

B.  întrucât politica de coeziune este în totalitate aliniată la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și este construită în jurul celor trei instrumente ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) și este coordonată la scară mai largă într-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

C.  întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, o serie de dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) -, normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică și acordând, totodată, un anumit grad de flexibilitate și adaptare la anumite caracteristici; întrucât se asigură, de asemenea, respectarea unui principiu de parteneriat consolidat și o guvernanță pe mai multe niveluri solidă, o abordare bine definită privind dezvoltarea teritorială, sinergii consolidate între cele cinci fonduri, dar și cu alte fonduri importante (de exemplu Orizont 2020, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, COSME și LIFE), simplificarea sporită a normelor de punere în aplicare, un sistem eficient de monitorizare și evaluare, un cadru de performanță transparent, norme clare privind folosirea instrumentelor financiare, un sistem de gestionare și control solid și un sistem de gestiune financiară eficient;

E.  întrucât, pentru a facilita concentrarea pe performanțe și pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, s-a introdus pentru fiecare stat membru o rezervă de performanță de 6% din resursele alocate FEDR (fără obiectivul de cooperare teritorială europeană), FSE, FC, FEADR și FEPAM și întrucât, pe baza unei evaluări a performanțelor efectuate în 2019, se are în vedere alocarea rezervei numai pentru programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă și întrucât s-au introdus o serie de condiționalități ex-ante pentru a asigura eficiența cheltuielilor efectuate din fondurile ESI, monitorizarea și evaluarea stricte ale politicii de coeziune pentru 2014-2020 făcând din aceasta politica cea mai evaluată din cadrul bugetului UE;

F.  întrucât Comisia a adoptat, la 14 decembrie 2015, o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții pentru Europa și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, adică raportul prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune referitor la fondurile ESI și la modul în care acestea au fost aplicate până în prezent, ceea ce include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile de parteneriat, programele operaționale și principalele provocări pentru fiecare țară;

G.  întrucât acordarea unor subvenții reprezintă modul corect de a susține proiectele cu externalități pozitive majore, adică acele proiecte care aduc avantaje societății per ansamblul ei și pentru care este dificil, prin urmare, să se realizeze o evaluare pe baza rentabilității lor economice pe termen scurt și mediu și întrucât instrumentele financiare reprezintă metoda corectă de a susține proiectele cu externalități pozitive mai reduse, care trebuie evaluate, prin urmare, în special pe baza rentabilității lor economice,

1.  afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici și inițiative ale UE (Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, dezvoltarea rurală, piața unică digitală și uniunea energetică) au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și întrucât aceasta contribuie, prin urmare, prin toate instrumentele și obiectivele sale, între care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, strategia pentru creștere inteligentă și specializarea inteligentă, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2.  subliniază faptul că sinergiile menționate anterior sunt integrate chiar din etapa de planificare strategică și necesită, prin urmare, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre în scopul identificării și creării oportunităților; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în măsuri de sensibilizare, furnizarea informațiilor, implicarea în campanii de comunicare și stabilirea unor conexiuni între punctele naționale de contact și factorii de decizie privind FEIS și autoritățile de management de la nivel național și regional;

3.  subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior, reprezentanți ai industriei și partenerii sociali, într-un proces de descoperire antreprenorială este obligatorie pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resurse din Fondul european de dezvoltare regională în cercetare și inovare, având în vedere că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să includă acțiuni în amonte (consolidarea capacităților și îmbunătățirea sistemelor de C&I de la nivel național/regional) și acțiuni în aval (inovare/piață) în cadrul programului Orizont 2020, care, la rândul lor, stimulează cooperarea la nivelul UE în vederea eliminării decalajelor din domeniul inovării din Europa și investesc în special în legăturile dintre lideri și cei care îi urmează pe aceștia în contextul activităților de răspândire a excelenței și de extindere a participării, metodologia de specializare inteligentă putând, totodată, deveni un model mai important de articulare a politicii de coeziune pentru perioada de după 2020;

4.  consideră că orientarea către rezultate în politica de coeziune ar trebui să fie consolidată în continuare; subliniază nevoia urgentă de a crește sinergiile cu alte politici ale UE în privința competitivității, în special în domeniul cercetării și dezvoltării, al TIC, al energiei din surse regenerabile și al IMM-urilor, în vederea majorării ratei de exploatare a rezultatelor din cercetarea și dezvoltarea UE, creând noi locuri de muncă de calitate și menținându-le pe cele existente, precum și promovând economia verde; invită Comisia să evalueze posibilitățile de intensificare a folosirii sinergetice a diferitelor instrumente ale UE, în special a celor dintre Orizont 2020 și a inițiativelor de specializare inteligentă (RIS3);

5.  ia act de faptul că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune permite instrumentelor financiare să aibă un rol mai puternic și că instrumentele financiare, dacă sunt implementate în mod eficient, pot crește impactul finanțării asupra pătrunderii pe piață a inovațiilor, de exemplu în domeniul eficienței energetice; subliniază însă că este nevoie de mai multe dovezi pentru a înțelege cum pot fi folosite aceste instrumente financiare în mod eficient; reamintește că granturile și instrumentele financiare nu finanțează același tip de activități și că aceste forme diferite de sprijin vizează tipuri de proiecte și de beneficiari diferite; își exprimă preocuparea profundă față de viitorul finanțării prin granturi a programelor UE; subliniază importanța continuării finanțării prin granturi a anumitor sectoare sau tipuri de activități; subliniază că trebuie menținut în viitor un echilibru just între granturi și instrumentele financiare; reamintește că este necesară o continuare a consolidării responsabilității, transparenței și orientării către rezultate a instrumentelor financiare;

6.  subliniază că, din cauza faptului că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și politicile fondurilor europene structurale și de investiții (coeziunea, dezvoltarea rurală și pescuitul) vizează diferite politici și niveluri instituționale, acestea trebuie să se completeze reciproc, nu în ultimul rând în ceea ce privește resursele; își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că propunerea Comisiei solicită ca tranșa de investiții cu riscul cel mai ridicat să fie acoperită din fondurile ESI și nu din FEIS când e vorba de instrumente combinate; consideră că astfel se creează insecuritate juridică în legătură cu utilizarea fondurilor ESI și se fac demersuri contrare raționamentului inițial al FEIS, și anume de a crea capacitate suplimentară de asumare a riscurilor pe piață pentru investițiile realizate de UE;

7.  ia act de faptul că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul bugetar pilot al UE numit „scara excelenței” (S2E), care susține în continuare regiunile din 13 state membre în legătură cu dezvoltarea și valorificarea sinergiilor dintre fondurile ESI; subliniază importanța identificării, de asemenea, a domeniilor de specializare conexe din alte regiuni și state membre pentru a colabora cu acestea și a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile în materie de proiecte de la nivelul mai multor țări și a realiza conexiuni la nivel internațional;

8.  subliniază că nu există fonduri suficiente în cadrul programului Orizont 2020 și că proiectele evaluate ca fiind excelente nu beneficiază de finanțare; subliniază că trebuie deblocate fonduri alternative, de exemplu granturile acordate din fondurile ESI ar putea prelua proiectele excelente din cadrul programului Orizont 2020 prin intermediul scării excelenței;

9.  subliniază faptul că FEIS trebuie să fie complementar și suplimentar fondurilor ESI și altor programe ale UE precum Orizont 2020; subliniază că trebuie asigurate deplina coerență și sinergiile dintre toate instrumentele UE în vederea evitării suprapunerilor sau a contradicțiilor dintre acestea sau dintre diferitele niveluri de punere în aplicare a politicilor; reamintește că revizuirea Strategiei Europa 2020 trebuie să abordeze această provocare pentru a folosi toate resursele disponibile în mod eficient și a obține rezultatele prevăzute în legătură cu obiectivele strategice globale, având în vedere faptul că cantitatea, calitatea și impactul instrumentelor C&I ar trebui crescute prin utilizarea coordonată a instrumentelor de politică de coeziune și a programului Orizont 2020;

10.  ia act de activitatea de cercetare desfășurată de comisarul pentru cercetare, știință și inovare cu privire la posibila înființare a unui consiliu european pentru inovare în scopul îmbunătățirii coordonării inițiativelor de inovare din UE (decembrie 2015); recomandă să nu se adauge straturi suplimentare unui peisaj deja complex al instrumentelor finanțate de UE [precum Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), mecanismele legate de tehnologiile viitoare și emergente, parteneriatele contractuale public-private, inițiativele comune în domeniul tehnologiei, parteneriatele europene pentru inovare, InnovFin, și finanțarea prin FEIS] și amintește Comisiei că inovarea se creează la nivel regional și local și că cel mai probabil un instrument sau un organism decizional centralizat nu ar fi, așadar, instrumentul cel mai eficient;

11.  atrage atenția asupra proiectului în curs de desfășurare numit „Spre o convergență economică regională în UE” (SCER), care are scopul de a reuni clusterele industriale și centrele tehnologice din diferite regiuni ale UE – atât regiunile fruntașe, cât și regiunile care le urmează – pentru a susține analizele comparative, schimbul de bune practici, inovarea și strategiile de recuperare a decalajelor; solicită ca rezultatele acestui proiect să fie monitorizate îndeaproape și, dacă acest mecanism este eficient, să se identifice posibilitățile de a-l include în instrumentele de finanțare permanente de la rubrica bugetară dedicată competitivității;

12.  subliniază faptul că, așa cum recunoaște Curtea de Conturi, finanțarea EIT este prea concentrată în interiorul câtorva țări și la nivelul unui număr restrâns de parteneri din comunitatea de cunoaștere și inovare, 73% din fondurile EIT fiind direcționate către cinci țări; invită Comisia și EIT să consolideze finanțarea și activitățile din cadrul mecanismelor regionale de inovare pentru a susține inovarea în mai multe regiuni și a extinde mai mult activitățile de susținere ale EIT;

13.  solicită Comisiei să publice o comunicare privind realizarea sinergiilor, având în vedere că, cu excepția unei referiri la potențialul lor în folosirea resurselor insuficiente de investiții și la perspectivele generale de abordare a unor provocări noi în viitor, această chestiune lipsește din raportul său elaborat în temeiul articolului 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune, în timp ce recomandările specifice fiecărei țări fac parte din aceste sinergii;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(8)

JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.

Notă juridică - Politica de confidențialitate