Procedură : 2016/2695(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0852/2016

Texte depuse :

B8-0852/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 14
CRE 05/07/2016 - 14

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0311

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 416kWORD 93k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0851/2016
29.6.2016
PE585.287v01-00
 
B8-0852/2016

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării (2016/2695(RSP))


Ruža Tomašić, Evžen Tošenovský, Angel Dzhambazki în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării (2016/2695(RSP))  
B8-0852/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(9),

–  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 intitulată „În direcția simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere ghidul publicat de Comisie în 2014 întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013, intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE care este aplicat pentru toate regiunile în ceea ce privește investițiile în economia reală, este pilonul principal al triunghiului de politici economice ale UE pentru consolidarea fiscală, reformele structurale și investițiile în creștere economică și, totodată, o expresie a solidarității europene, consolidând creșterea și prosperitatea și reducând diferențele economice, sociale și teritoriale, care au fost exacerbate de criza economică și financiară;

B.  întrucât politica de coeziune este în totalitate aliniată la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a fost construită în jurul celor trei instrumente ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) și este coordonată la scară mai largă într-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

C.  întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, o serie de dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) - normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică și acordând totodată un anumit grad de flexibilitate și adaptare la anumite caracteristici; întrucât se asigură, de asemenea, respectarea unui principiu de parteneriat consolidat și o guvernanță pe mai multe niveluri solidă, o abordare bine definită privind dezvoltarea teritorială, sinergii consolidate între cele cinci fonduri, dar și cu alte fonduri importante (de exemplu Orizont 2020, EaSI, COSME și LIFE), simplificarea sporită a normelor de punere în aplicare, un sistem eficient de monitorizare și evaluare, un cadru de performanță transparent, norme clare privind folosirea instrumentelor financiare, un sistem de gestionare și control solid și un sistem de gestiune financiară eficient;

E.  întrucât, pentru a facilita concentrarea pe performanțe și pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, s-a introdus pentru fiecare stat membru o rezervă de performanță de 6% din resursele alocate FEDR (fără obiectivul de cooperare teritorială europeană), FSE, FC, FEADR și FEPAM și, pe baza unei evaluări a performanțelor efectuată în 2019, se are în vedere alocarea rezervei numai pentru programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă; întrucât, pentru a asigura eficacitatea cheltuielilor din fondurile ESI, s-a consolidat legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii, în timp ce o monitorizare și evaluare stricte garantează că politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 este cea mai evaluată politică din cadrul bugetului UE;

F.  întrucât Comisia a adoptat, la 14 decembrie 2014, o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, adică raportul prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune referitor la fondurile ESI și la modul în care acestea au fost puse în aplicare până în prezent, ceea ce include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile și programele de parteneriat și principalele provocări pentru fiecare țară,

1.  afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici și inițiative ale UE (Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, dezvoltarea rurală, piața unică digitală și uniunea energetică) au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și astfel aceasta contribuie, prin urmare, prin toate instrumentele și obiectivele sale, între care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, strategia pentru creștere inteligentă și specializarea inteligentă, la consolidarea pieței unice și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2.  subliniază faptul că sinergiile menționate anterior sunt integrate din etapa de planificare strategică și necesită, prin urmare, chiar de la început, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre în scopul identificării și creării de oportunități, de exemplu, pentru promovarea excelenței în domeniile de specializare inteligentă; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în punerea în aplicare a programelor în așa fel încât să încurajeze sinergiile în ceea ce privește sensibilizarea, furnizarea de informații, implicarea în campanii de comunicare și stabilirea, în măsura în care este posibil, a unor legături între punctele naționale de contact și factorii de decizie din domeniul fondurilor ESI și autoritățile de management de la nivel național și regional;

3.  subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior, reprezentanți ai industriei și parteneri sociali, într-un proces de descoperire antreprenorială este obligatorie pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resurse din FEDR în cercetare și inovare, având în vedere că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să includă acțiuni în amonte (consolidarea capacităților, sisteme de C&I la nivel național/regional) și acțiuni în aval (inovare/piață) în cadrul programului Orizont 2020, care, la rândul lor, să stimuleze cooperarea la nivelul UE, consolidând legăturile dintre lideri și cei care îi urmează, iar metodologia de specializare inteligentă trebuie să devină un model mai important care să stea la baza politicii de coeziune pentru perioada de după 2020;

4.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune face posibil ca instrumentele financiare să joace un rol mai important și observă că, dacă sunt puse în aplicare în mod eficient, instrumentele financiare pot crește într-o foarte mare măsură impactul finanțării asupra regiunilor mai puțin dezvoltate;

5.  subliniază că, întrucât Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și politicile legate de fondurile europene structurale și de investiții (coeziunea, dar și dezvoltarea rurală și pescuitul) vizează diferite politici și niveluri instituționale, acestea trebuie să se consolideze reciproc, nu în ultimul rând în ceea ce privește resursele;

6.  ia act de faptul că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul bugetar pilot al UE numit „scara excelenței” (S2E), care oferă în continuare sprijin regiunilor din 13 state membre pentru dezvoltarea și valorificarea sinergiilor între fondurile ESI; subliniază importanța identificării, de asemenea, a domeniilor de specializare conexe din alte regiuni și state membre cu scopul de a colabora cu acestea și de a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile în materie de proiecte de la nivelul mai multor țări, precum și de a realiza conexiuni la nivel internațional;

7.  salută faptul că părți importante din bugetul Orizont 2020 care au fost delegate parteneriatelor public-public și parteneriatelor public-privat au fost puse în aplicare, ceea ce va oferi posibilitatea de a utiliza mecanismele de guvernanță ale parteneriatelor de tip public-public pentru a optimiza sinergiile cu RIS3 și cu diverse programe prin elaborarea de planuri anuale de lucru;

8.  subliniază faptul că FEIS trebuie să fie complementar și suplimentar fondurilor ESI și altor programe ale UE precum Orizont 2020, precum și activităților tradiționale ale Băncii Europene de Investiții; subliniază că trebuie asigurate deplina coerență și sinergiile dintre toate instrumentele UE în vederea evitării suprapunerilor sau contradicțiilor dintre acestea sau dintre diferitele niveluri de punere în aplicare a politicilor; reamintește că revizuirea Strategiei Europa 2020 trebuie să abordeze această provocare pentru a folosi toate resursele disponibile în mod eficace și a obține rezultatele prevăzute în legătură cu obiectivele strategice globale, având în vedere necesitatea de a crește cantitatea, calitatea și impactul investițiilor în C&I prin utilizarea coordonată a instrumentelor de politică de coeziune și a Orizont 2020;

9.  are în vedere „Pactul pentru inovare” lansat în cursul celui de-al 7-lea summit european pentru inovare (decembrie 2015) la Parlamentul European, care solicită o abordare orizontală în ceea ce privește elaborarea politicilor UE în materie de inovare, maximizarea sinergiilor dintre politicile industriale, digitale și regionale și un efort comun pentru a crea condiții favorabile inovării, depășind deficiențele bine-cunoscute în ceea ce privește transformarea cunoștințelor obținute prin cercetare și invenții în inovare, furnizând astfel valoare adăugată economiei și cetățenilor Europei;

10.  ia act de activitatea desfășurată de comisarul pentru cercetare, știință și inovare cu privire la posibila înființare a unui Consiliu european pentru inovare în scopul îmbunătățirii coordonării inițiativelor de inovare din Uniunea Europeană (decembrie 2015); ia act de faptul că obiectivul principal al unui Consiliu european pentru inovare (CEI) ar trebui să fie să contribuie la reducerea barierelor din calea comercializării în Europa și eliminarea decalajelor din domeniul inovării; subliniază că CEI ar trebui să implice toate părțile interesate relevante, să asigure consultări și procese decizionale transparente și rapide și să completeze alte organisme ale UE, evitând suprapunerile; subliniază, de asemenea, că nu ar trebui să existe alte reduceri ale creditelor prevăzute în prezent în bugetul alocat Orizont 2020, având în vedere faptul că acestea au fost deja reduse în cadrul FEIS;

11.  cere introducerea unui sistem de monitorizare pentru a urmări succesul sinergiilor în vederea diseminării bunelor practici și a învățămintelor în perspectiva revizuirii Strategiei Europa 2020;

12.  atrage atenția asupra legăturii dintre Orizont 2020 și fondurile ESI în ceea ce privește securitatea (necesitatea de a avea același nivel de infrastructuri TIC în întreaga UE) și asupra dimensiunii privind producția a legăturii respective; consideră că ar fi binevenită armonizarea structurilor de securitate TIC, astfel încât regulamentele privind fondurile ESI pentru următoarea perioadă de programare să abordeze și aceste aspecte și subliniază că trebuie prevăzute mijloace financiare suficiente în acest scop;

13.  solicită Comisiei să publice o comunicare privind realizarea sinergiilor, având în vedere că, cu excepția unei referiri la potențialul lor în folosirea resurselor insuficiente de investiții și la perspectivele generale de abordare a unor provocări noi în viitor, această chestiune lipsește din raportul său elaborat în temeiul articolului 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune, în timp ce recomandările specifice fiecărei țări fac parte din aceste sinergii;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(8)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.

Notă juridică - Politica de confidențialitate