Procedură : 2016/2695(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0857/2016

Texte depuse :

B8-0857/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 14
CRE 05/07/2016 - 14

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0311

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 412kWORD 92k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0851/2016
29.6.2016
PE585.294v01-00
 
B8-0857/2016

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sinergiile dintre fondurile structurale și Orizont 2020 (2016/2695(RSP))


Rosa D’Amato, David Borrelli, Isabella Adinolfi, Rolandas Paksas în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile dintre fondurile structurale și Orizont 2020 (2016/2695(RSP))  
B8-0857/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-190,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(1) (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul Social European(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE(8),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013 intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării” (2013/C 218/03),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate” (2014/C 415/02),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere ghidul Comisiei din 2014 intitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(10),

–  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la simplificarea și orientarea către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(11),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în perioada de programare financiară 2014-2020, politica de coeziune reprezintă în continuare principalul instrument al UE care acoperă toate regiunile în ceea ce privește investițiile în economia reală și ar trebui să contribuie la reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale, care sunt exacerbate de criza economică și financiară continuă, precum și de politicile de austeritate și de reducerile bugetare;

B.  întrucât politica de coeziune a fost construită în jurul celor trei instrumente ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) și este coordonată la scară mai largă într-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);   

C.  întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, o serie de dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri – fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) – normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât, pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul UE în domeniul cercetării și inovării, ar trebui să se încerce crearea de sinergii, în special între funcționarea fondurilor ESI și a programului Orizont 2020;

E.  întrucât specializarea inteligentă poate fi definită drept „o abordare strategică a dezvoltării economice printr-un sprijin specific pentru cercetare și inovare” și întrucât aceasta acordă prioritate investițiilor în activitățile de cercetare și inovare care contribuie la punctele forte existente sau potențiale ale regiunilor, asigurând astfel o utilizare mai eficace a fondurilor publice, și stimulează investițiile private;

F.  întrucât logica consolidării sinergiilor dintre programul Orizont 2020 și fondurile ESI constă în crearea unor interacțiuni semnificative între strategiile de investiții și intervenții ca mod de a obține un impact considerabil asupra economiei, combinând investițiile locale în inovare direcționate către priorități de specializare inteligentă cu inițiative de cercetare și inovare la nivel mondial, asigurând astfel un impact mai mare al fondurilor;

G.  întrucât, în noua programare 2014-2020, statele membre și regiunile trebuie să elaboreze o „Strategie regională de inovare pentru specializarea inteligentă” (RIS3), care reprezintă o condiție prealabilă pentru a primi fonduri de investiții FEDR pentru cercetare și inovare;

H.  întrucât, în cadrul procesului de promovare a sinergiilor, trebuie să se țină cont de trei niveluri de acțiune: strategic, de programare și de proiect; întrucât nivelurile strategic și de programare au o importanță crucială pentru a asigura continuitatea politicilor și o viziune pe termen lung, precum și determinare în transpunerea în practică a strategiei;

I.  întrucât, dat fiind faptul că modalitățile de planificare și de realizare ale programului-cadru/Orizont 2020 și ale fondurilor ESI sunt diferite, „Ghidul privind sinergiile” oferă un plan alcătuit din cinci acțiuni-tip generatoare de sinergii la nivelul de transpunere în practică a proiectului;

J.  întrucât Comisia a adoptat o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, adică raportul prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune referitor la fondurile ESI și la modul în care acestea au fost puse în aplicare până în prezent, care include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile și programele de parteneriat și principalele provocări pentru fiecare țară,

1.  subliniază că este extrem de important să se asigure sinergii optime între programul Orizont 2020 și fondurile ESI, pentru a putea face față presiunii competitive tot mai mari exercitate de piețele mondiale și pentru a maximiza impactul și eficacitatea finanțărilor publice;

2.  subliniază că Regulamentul privind dispozițiile comune legat de fondurile ESI include în premieră un mandat pentru maximizarea sinergiilor nu doar între aceste două instrumente, ci și cu alte programe, cum sunt COSME, Erasmus+ și Mecanismul pentru interconectarea Europei; reamintește că noul cadru al politicii de coeziune se axează pe un număr limitat de obiective de politici și pe patru domenii prioritare cu potențial ridicat de creștere, și anume cercetarea și inovarea, IMM-urile, informația și comunicațiile, tehnologiile și economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

3.  observă că sinergiile ar trebui să sprijine transpunerea în practică a strategiilor de specializare inteligentă care reprezintă condiția prealabilă pentru investițiile în cercetare și inovare;

4.  subliniază că, pentru promovarea sinergiilor, sunt indispensabile stimularea cooperării strategice dintre autoritățile publice responsabile cu conceperea programelor, precum și investițiile coordonate în cercetare și inovare în domeniile prioritare identificate care sprijină competitivitatea și creșterea;

5.  subliniază că trebuie asigurate deplina coerență și sinergiile între toate instrumentele UE în vederea evitării suprapunerilor sau a contradicțiilor dintre acestea sau dintre diferitele niveluri de punere în aplicare a politicilor; regretă, în acest sens, că înființarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) nu doar a implicat o reducere cu 2,2 miliarde EUR a bugetului programului Orizont 2020, limitând abilitatea acestuia de a-și îndeplini obiectivele și subminând politica declarată a Uniunii care afirmă că investițiile în cercetare oferă cel mai bun factor de multiplicare pentru ieșirea din criză, ci a demonstrat și incompatibilitatea fondului în cauză cu obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială consacrate în tratate;

6.  observă că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune permite instrumentelor financiare să joace un rol mai important, dar reamintește că, potrivit considerentului 53 din Regulamentul nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, instrumentele financiare ar trebui utilizate în mod complementar, pe baza unei evaluări ex ante care să demonstreze că acestea sunt mai eficace pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii decât alte forme ale finanțării acordate de Uniune, inclusiv subvențiile;

7.  subliniază că transpunerea în practică a unei politici eficace privind sinergiile necesită o definiție operațională clară a ceea ce constituie și ce nu constituie o sinergie, precum și că simpla adăugare a unor fonduri sau transferul resurselor de la un fond la altul nu reprezintă cu siguranță o sinergie; evidențiază că un model de sinergie trebuie să fie simplu și specific, pentru a duce, prin intermediul aporturilor combinate, la rezultate net superioare celor pe care le-ar putea genera aporturile individuale; subliniază că o condiție prealabilă pentru obținerea de sinergii o reprezintă exploatarea la maximum a potențialului situației pre-sinergie; solicită, din acest motiv, ca strategia referitoare la sinergii să fie pusă în legătură cu reexaminările detaliate ale punerii în aplicare a fondurilor structurale și a programului Orizont 2020, pentru a asigura că sinergiile nu servesc drept pretext pentru a ignora intenționat problemele de implementare bine documentate și adeseori repetitive care afectează mai multe state membre;

8.  observă că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul bugetar-pilot al UE numit „scara excelenței” (S2E), care susține în continuare regiuni din 13 state membre în legătură cu dezvoltarea și valorificarea sinergiilor dintre fondurile ESI; subliniază importanța identificării, de asemenea, a domeniilor de specializare conexe din alte regiuni și state membre pentru a colabora cu acestea și a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile în materie de proiecte de la nivelul mai multor țări și a realiza conexiuni la nivel internațional;

9.  reamintește că nu există fonduri suficiente în cadrul programului Orizont 2020 și că numeroase proiecte evaluate ca fiind excelente nu pot beneficia de finanțare; subliniază că trebuie deblocate fonduri alternative, de exemplu granturile acordate din fondurile ESI ar putea prelua proiectele excelente din cadrul programului Orizont 2020 prin intermediul mărcii de excelență; propune ca statutul acestora în ceea ce privește nivelul de excelență pe care l-au atins, evaluat de programul Orizont 2020, să fie acceptat ex ante, deoarece criteriile de evaluare corespund celor prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru obiectivul tematic aplicabil (de exemplu „consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovației”);

10.  prin urmare, reiterează importanța alinierii conținutului și criteriilor de selecție pentru finanțarea din fondurile ESI cu activitățile de tip Orizont 2020, pentru a se putea oferi sprijin din fondurile ESI pentru proiecte care au îndeplinit cerințele programului Orizont 2020 privind pragul de evaluare dar nu au putut fi finanțate din cauza lipsei unui buget Orizont 2020;

11.  solicită introducerea unui sistem de monitorizare pentru a urmări succesul sinergiilor în vederea diseminării celor mai bune practici și a majorării impactului acestora înaintea reexaminării Strategiei Europa 2020;

12.  subliniază că comisarul pentru cercetare, știință și inovare trebuie să îmbunătățească semnificativ coordonarea inițiativelor inovatoare din UE, operând ajustări legislative și operaționale semnificative în cazul unora dintre ele și asigurând că finanțarea activităților legate de inovare rămâne strâns legată de performanța efectivă și vizează obținerea unor rezultate tangibile în întreaga Uniune; subliniază, în acest sens, că, înainte de a se înființa orice nou organism sau orice nouă organizație în acest domeniu, este extrem de important, în termeni politici, să se utilizeze la maximum toate posibilitățile oferite de organismele actuale;

13.  atrage atenția asupra legăturii dintre programul Orizont 2020 și fondurile ESI în ceea ce privește securitatea (necesitatea de a avea același nivel de infrastructuri TIC în întreaga UE) și asupra dimensiunii privind producția a legăturii respective; consideră că ar fi binevenită armonizarea structurilor de securitate TIC, astfel încât regulamentele privind fondurile ESI pentru următoarea perioadă de programare să abordeze și aceste aspecte, și subliniază că trebuie prevăzute mijloace financiare suficiente în acest scop;

14.  solicită Comisiei să publice o comunicare privind realizarea sinergiilor, având în vedere că, cu excepția unei referiri la potențialul lor în folosirea resurselor insuficiente de investiții și la perspectivele generale de abordare a unor provocări noi în viitor, această chestiune lipsește din raportul său elaborat în temeiul articolului 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune, în timp ce recomandările specifice fiecărei țări fac parte din aceste sinergii;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487

(8)

JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(9)

Texte adoptate , P7_TA(2014)0002.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.

Notă juridică - Politica de confidențialitate