Procedură : 2016/2695(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0861/2016

Texte depuse :

B8-0861/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 14
CRE 05/07/2016 - 14

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 409kWORD 87k
29.6.2016
PE585.298v01-00
 
B8-0861/2016

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării (2016/2695(RSP))


Younous Omarjee, Merja Kyllönen, Jiří Maštálka, Ángela Vallina, Martina Michels în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării (2016/2695(RSP))  
B8-0861/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(10),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,

–  având în vedere ghidul publicat de Comisie în 2014 intitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate”,

–  având în vedere Acordul COP21, semnat la Paris în 2015,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE aplicat pentru toate regiunile și întrucât acesta este singurul fond care redistribuie avuția între regiunile UE și vizează extinderea prosperității și reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, care au fost adâncite de criza economică și financiară și de politicile de austeritate;

B.  întrucât politica de coeziune a fost construită în jurul interacțiunii dintre cele trei fonduri ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), și este coordonată la scară mai largă într-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

C.  întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, o serie de dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) -, normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică,

1.  reamintește că sinergiile nu pot fi folosite pentru a devia fondurile ESI de la obiectivul lor de coeziune teritorială, economică și socială;

2.  reamintește că politica de coeziune vizează extinderea prosperității și reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, care au fost adâncite de criza economică și financiară și de politicile de austeritate; în acest sens, condamnă ferm legătura dintre guvernanța economică și politica de coeziune;

3.  afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici și inițiative ale UE au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și astfel prin toate instrumentele și obiectivele sale, printre care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, în special în microîntreprinderi, strategiile pentru creștere inteligentă și specializare inteligentă, trebuind să contribuie la realizarea obiectivelor de coeziune;

4.  subliniază că Regulamentul privind dispozițiile comune legat de fondurile ESI include în premieră un mandat pentru maximizarea sinergiilor nu doar între aceste două instrumente, ci și cu alte programe, cum sunt COSME, Erasmus+ și Mecanismul pentru interconectarea Europei; reamintește că noul cadru al politicii de coeziune se concentrează pe un număr restrâns de obiective de politică și pe patru domenii prioritare;

5.  subliniază că sinergiile sunt integrate chiar de la nivelul planificării strategice și astfel necesită, de la început, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre în scopul identificării și creării oportunităților; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în punerea în aplicare a programelor în așa fel încât să încurajeze sinergiile în ceea ce privește sensibilizarea, furnizarea de informații, implicarea în campanii de comunicare și stabilirea, în măsura în care este posibil, a unor legături între punctele naționale de contact și factorii de decizie din domeniul fondurilor ESI și autoritățile de management de la nivel național și regional;

6.  subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior și partenerii sociali, este utilă pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resurse din FEDR în cercetare și inovare;

7.  recunoaște utilizarea într-o măsură mai mare a instrumentelor financiare în bugetul Uniunii ca o formă de finanțare complementară în raport cu subvențiile și granturile; observă că instrumentele financiare pot reprezenta un mod alternativ și complementar de finanțare, dar ar trebui să se aplice numai în cazul proiectelor pentru care acest tip de finanțare constituie o valoare adăugată și ameliorează buna gestionare a fondurilor publice;

8.  invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată privind utilizarea instrumentelor financiare de la începutul actualei perioade de programare; subliniază că, la evaluarea unui instrument financiar, amploarea mobilizării altor fonduri nu poate fi singurul criteriu de evaluare; reamintește, în acest context, importanța criteriilor de „adiționalitate” și a evaluării contribuției la îndeplinirea obiectivelor de coeziune ale UE, deoarece FEIS are drept temei juridic articolul 175 alineatul (3) din TFUE;

9.  regretă, în această privință, absența unor criterii geografice și de dezvoltare în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază că politicile legate de fondurile ESI și de FEIS (inclusiv politica de coeziune, de dezvoltare rurală și de pescuit) vizează domenii politice și niveluri instituționale diferite; subliniază că ar trebui asigurate deplina coerență și sinergiile dintre toate instrumentele UE în vederea evitării suprapunerilor sau contradicțiilor dintre acestea sau dintre diferitele niveluri de punere în aplicare a politicilor; regretă, în această privință, că înființarea FEIS a dus la reducerea bugetelor aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei și programului Orizont 2020, limitând astfel capacitatea sa de a îndeplini obiectivele lor și demonstrând incompatibilitatea acestui fond cu obiectivele coeziunii sociale, economice și teritoriale, consacrate în tratate;

10.  reamintește că nu există fonduri suficiente în cadrul programului Orizont 2020, în special pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile ultraperiferice, și că proiecte evaluate ca excelente nu beneficiază de finanțare; subliniază că trebuie deblocate fonduri alternative (de exemplu granturile acordate din fondurile ESI ar putea prelua proiectele excelente din cadrul programului Orizont 2020); propune ca statutul acestora în ceea ce privește nivelul de excelență pe care l-au atins, evaluat de programul Orizont 2020, să fie acceptat ex ante, deoarece criteriile de evaluare corespund celor prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru obiectivul tematic aplicabil (de exemplu „consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării”);

11.  regretă concentrarea teritorială a fondurilor UE pentru cercetare în câteva țări și universități; solicită o politică de cercetare și de inovare ce garantează o repartizare teritorială echitabilă care să conveargă în realitate cu obiectivele politicii de coeziune;

12.  invită Comisia să prezinte rapid un cadru pentru consolidarea sinergiilor eficiente dintre FEDR și FED;

13.  invită Comisia să inițieze un cadru pentru sinergiile dintre fondurile ESI, programul Orizont 2020 și strategia Creșterea albastră;

14.  reamintește că RDC se bazează pe obiectivul orizontal al dezvoltării durabile și consideră, în acest sens, că sinergiile dintre fondurile ESI și alte politici ale UE trebuie consolidate, în special în concordanță cu obiectivele UE de dezvoltare a energiilor regenerabile, inclusiv obiectivele COP21, și cu toate fondurile UE care sprijină protecția naturii și a biodiversității;

15.  consideră că sinergiile dintre politica de coeziune și programul Orizont 2020 nu ar trebui să vizeze cercetarea militară;

16.  subliniază că politicile de austeritate și constrângerile fiscale îngreunează sarcina autorităților naționale, regionale și locale de a asigura rata de cofinanțare a fondurilor UE; invită Comisia să revizuiască ratele actuale de cofinanțare și să permită derogări temporare pentru statele membre și regiunile din UE care se confruntă cu probleme economice grave;

17.  cere introducerea unui sistem de monitorizare care să urmărească succesul sinergiilor pentru a disemina bunele practici și a trage învățăminte în perspectiva revizuirii Strategiei Europa 2020;

18.  invită Comisia să evalueze posibilitatea de a aplica „regula de aur” privind investițiile publice, excluzând investițiile publice de la calculul deficitului public și permițând statelor membre să dezvolte investițiile publice, inclusiv cele finanțate din fonduri UE;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(8)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(9)

Texte adoptate, P8_TA (2015)0308.

(10)

Texte adoptate, P8_TA (2015)0419.

Notă juridică - Politica de confidențialitate