Propunere de rezoluţie - B8-0896/2016Propunere de rezoluţie
B8-0896/2016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2017

4.7.2016 - (2016/2773(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană

Vicky Ford în numele Grupului ECR

Procedură : 2016/2773(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0896/2016

B8-0896/2016

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2017

(2016/2773(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația Comisiei Europene privind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii sarcinii din 19 februarie 2016,

–  având în vedere declarația Consiliului European privind competitivitatea din 19 februarie 2016,

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană,

–  având în vedere Raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice[1],

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea[2],

–  având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu provocări economice considerabile în deceniile ce vor urma într-o economie mondială ce evoluează rapid și în contextul unei piețe globale din ce în ce mai provocatoare;

B.  întrucât doar economiile competitive vor fi capabile să creeze locuri de muncă și să genereze prosperitatea care va crește standardele de viață ale cetățenilor lor, să finanțeze investițiile în viitor, să ofere educație de calitate și oportunități pentru tineri, să îmbunătățească condițiile de asistență medicală și de pensionare, precum și să asigure servicii publice mai bune;

C.  întrucât statele membre ale Uniunii Europene trebuie să își îmbunătățească nivelurile de productivitate și de inovare pentru a se adapta provocărilor economice cu care se confruntă;

D.  întrucât statele membre ale Uniunii Europene trebuie să insiste în privința datoriilor publice și private pentru a asigura o bază solidă pentru creșterea economică sustenabilă pe termen lung;

E.  întrucât opinia publică a devenit din ce în ce mai sceptică în privința unei Uniuni Europene care pare să preia competențe și responsabilități care ar fi mai bine exercitate la nivelul statelor sale membre, al autorităților locale și regionale sau de către cetățenii înșiși;

F.  întrucât cetățenii Uniunii Europene doresc în mod clar o Europă care să nu impună constrângeri, care să faciliteze cooperarea între statele sale membre în domenii în care aceasta poate aduce valoare adăugată, însă care să respecte principiile fundamentale ale subsidiarității și proporționalității,

1.  solicită Comisiei ca în 2017 să prioritizeze măsurile care vor conduce la o creștere economică sustenabilă pe termen lung, creând locuri de muncă și prosperitate;

2.  salută declarația Comisiei din 19 februarie 2016 privind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii sarcinii, care afirmă că „Comisia va institui un mecanism de revizuire a corpusului legislativ existent al UE din perspectiva conformității acestuia cu principiul subsidiarității și proporționalității”; îndeamnă Comisia să pună integral în aplicare recomandările formulate în Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea;

3.  solicită Comisiei să pună în aplicare în mod ambițios Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, în special secțiunile legate de MIMM-uri și de testele de competitivitate ca parte a evaluărilor de impact, de stabilirea obiectivelor de reducere a sarcinii, de studiul anual al sarcinii și de lucrările Comitetului de analiză a reglementării; solicită Comisiei să se asigure că microîntreprinderile sunt exceptate cât mai mult posibil de la toate propunerile legislative, așa încât start-up-urile și noii antreprenori să fie încurajați; invită Comisia să se asigure că programul său de lucru pune în aplicare recomandările formulate în Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice;

4.  evidențiază faptul că încheierea unor noi acorduri comerciale este esențială pentru dezvoltarea unui cadru economic european orientat către exterior și competitiv, care este capabil să le ofere consumatorilor beneficii concrete și prețuri mai mici, precum și să genereze noi locuri de muncă;

5.  invită Comisia să se concentreze pe dezvoltarea unui buget modernizat și eficient; menționează că situațiile financiare ale UE au fost constant confirmate drept oferind o imagine „reală și corectă” a finanțelor Uniunii Europene, însă că îngrijorările privind eficiența cheltuielilor persistă și, prin urmare, solicită Comisiei să își reprioritizeze în mod riguros abordarea față de controlul bugetar, acolo unde se fac progrese insuficiente, pentru a soluționa o problemă de importanță majoră pentru opinia publică europeană; subliniază necesitatea de a utiliza mai eficient banii contribuabililor, implicând pe deplin statele membre în abordarea preocupărilor legate de cazurile de gestionare defectuoasă și de fraudă; solicită evaluarea, revizuirea și adaptarea regulată a politicilor în vigoare, dacă este cazul, pentru a se asigura că ele răspund nevoilor viitorului și ale unui mediu tehnologic și economic care se schimbă rapid; evidențiază cât de important este ca aceste evaluări să fie efectuate de către organisme pe deplin independente și obiective;

PARTEA 2: PROPUNERI SPECIFICE PENTRU PROGRAMUL DE LUCRU

„Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții”

Mecanismul de punere în aplicare a subsidiarității și proporționalității și mecanismul de punere în aplicare a reducerii sarcinii

6.  consideră că cele două noi mecanisme de punere în aplicare a subsidiarității și proporționalității și a reducerii sarcinii (mecanismele SPBR) descrise în declarația Comisiei din 19 februarie 2016 vor consolida platforma Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) și vor contribui la creșterea economică, la crearea de noi locuri de muncă și la creșterea prosperității;

7.  menționează că în declarația sa privind competitivitatea din 19 februarie 2016 Consiliul European solicită, de asemenea, „obiective de reducere a sarcinii în sectoare-cheie”; invită Comisia să facă din reducerea sarcinii în conformitate cu aceste declarații un aspect central al scrisorii de intenție privind programul de lucru pe 2017 pentru a stabili o agendă de reforme pozitive pentru programul de lucru în sine și pentru declarația comună anticipată privind planificarea instituțională anuală;

8.  îndeamnă Comisia să includă următoarele documente ca priorități în „programul de lucru” pentru mecanismele SPBR:

–  Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială,

–  Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru,

–  Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară,

–  Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii,

–  Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică,

–  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH),

–  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide,

–  Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare,

–  Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale,

–  Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole,

–  Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană,

–  Small Business Act,

–  Regulamentul (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier,

–  Directiva 2014/95/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari,

–  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 815/2012 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce privește regimurile speciale pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii de telecomunicații, servicii de radiodifuziune și de televiziune sau servicii electronice către persoane neimpozabile;

9.  solicită Comisiei să retragă propunerea legislativă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă;

10.  invită Comisia să revizuiască propunerea privind o revizuire orientată a Directivei 2013/32/UE privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale;

11.  solicită ca propunerile pentru prioritățile din cadrul programului de lucru să fie înaintate până la finalul anului 2016 pentru noul mecanism de subsidiaritate și proporționalitate și pentru mecanismul de reducere a sarcinii, pentru a fi incluse în Programul de lucru pentru 2017;

O mai bună legiferare

12.  menționează că Comisia a fost de acord să stabilească un obiectiv net pentru reducerea costurilor economice legate de sarcinile de reglementare impuse întreprinderilor; solicită că acest obiectiv să fie stabilit la 25 % până în 2020, consecvent cu țintele anterioare pentru un obiectiv pe termen mai lung de înjumătățire a sarcinii reglementărilor UE în vigoare până în 2030, în colaborare cu parlamentele din statele membre; subliniază că acest obiectiv de ansamblu ar trebui să includă și costurile de conformitate și că, de asemenea, trebuie făcut un efort considerabil în privința costurilor de conformitate; solicită ca obiectivele interimare să fie stabilite de către fiecare nouă Comisie, în consultare cu Parlamentul și cu Consiliul European; consideră că REFIT reprezintă un prim pas important în direcția simplificării legislației și a reducerii sarcinilor administrative impuse întreprinderilor și a eliminării barierelor în calea creșterii economice și a creării de locuri de muncă; încurajează ferm Comisia să aplice, pe cât posibil, principiul „pentru fiecare cerință nou creată, două cerințe vechi sunt abrogate”, luând în considerare beneficiile introducerii compensării în reglementare, prin care noile norme care se adaugă sarcinilor administrative și de reglementare pot fi impuse doar dacă poate fi identificată o eliminare dublă a sarcinilor deja existente;

13.  în temeiul dispozițiilor relevante din noul acord interinstituțional (IIA), solicită în regim de urgență Comisiei să prezinte în cel mai scurt timp propunerile de stabilire a obiectivelor pentru reducerea sarcinilor în sectoarele cheie; invită Comisia să prezinte metoda pe care intenționează să o aplice pentru identificarea sectoarelor cheie pentru care se vor stabili obiectivele de reducere a sarcinilor;

14.  subliniază importanța studiului anual al sarcinii (ABS) ca parte a IIA privind o mai bună legiferare, ca instrument important pentru identificarea și monitorizarea, în mod clar și transparent, a rezultatelor eforturilor Uniunii de a evita și de a reduce suprareglementarea și sarcinile administrative, care trebuie să includă și o listă specifică pentru MIMM-uri; insistă că studiul anual al sarcinii trebuie să identifice sarcinile impuse de fiecare propunere legislativă sau act legislativ ale Comisiei și de fiecare stat membru în parte;

15.  menționează că respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității este în prezent evaluată doar la începutul procesului legislativ; subliniază, așadar, necesitatea de a introduce o verificare a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității la încheierea procesului legislativ și înaintea adoptării unui text definitiv, ceea ce ar contribui la garantarea faptului că aceste principii sunt respectate pe durata procesului legislativ; îndeamnă Comisia să utilizeze o perioadă de reflecție de fiecare dată când acest lucru este posibil, după încheierea negocierilor tripartite pentru definitivarea unei evaluări de impact și a unei verificări a respectării principiului subsidiarității, în scopuri de transparență;

16.  solicită Comisiei să recunoască faptul că o mai bună agendă de reglementare are o dimensiune locală/regională, care nu este neapărat reflectată de subsidiaritate, și invită Comisia să își extindă procesele de evaluare a impactului normativ (care diferă față de o „evaluare a impactului teritorial”) pentru a examina impactul financiar și administrativ al standardelor noi și al celor existente asupra autorităților locale/regionale;

17.  solicită Comisiei să revizuiască urgent „Small Business Act” pentru a determina cum poate funcționa mai eficient, în paralel cu Agenda privind o mai bună reglementare;

18.  sugerează că, în cadrul agendei sale pentru o mai bună reglementare, Comisia ar trebui să caute noi modalități de a atinge obiectivele de politică fără mijloace legislative, utilizând de exemplu economia comportamentală pentru a examina și a influența comportamente;

19.  invită Comisia să desfășoare consultări cu părțile implicate în toate etapele procesului legislativ, inclusiv în prima etapă a procesului legislativ, pentru a evita apariția unor consecințe nedorite;

20.  solicită Comisiei să revizuiască funcționarea platformei REFIT pentru a-i asigura transparența și utilizarea ușoară; solicită ca în 2017 să aibă loc o evaluare a eficacității și a rezultatelor acesteia;

21.  invită Comisia să pregătească în 2017 o evaluare a autonomiei Comitetului de analiză a reglementării în îndeplinirea rolului său de a supraveghea și de a oferi sfaturi obiective privind evaluări de impact specifice, precum și să formuleze ce măsuri ulterioare se impun;

22.  în privința articolului 155 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), solicită partenerilor sociali, în contextul acordurilor-cadru existente și viitoare, inclusiv al acordului-cadru privind sectorul îngrijirii părului din 2012, să adopte instrumente de reglementare îmbunătățite, să crească gradul de utilizare a evaluărilor de impact în negocierile pe care le conduc și să trimită acordurile care propun măsuri legislative Comitetului de analiză a reglementării al Comisiei;

23.  solicită Comisiei să identifice progresele și realizările din domeniile care țin de primele zece legi pentru MIMM-uri din punctul de vedere al gradului de încărcare cu sarcini, inclusiv Directiva privind timpul de lucru și Directiva privind agenții de muncă temporară, precum și să prioritizeze măsurile pentru înaintarea acestora;

24.  scoate în evidență tendința recentă a întreprinderilor care își repatriază producția și serviciile în Europa și oportunitățile pentru crearea de locuri de muncă pe care le implică acest lucru; invită Comisia să analizeze modul în care UE poate ajuta întreprinderile să profite de oportunitățile oferite de această repatriere a activităților;

25.  solicită Comisiei, în contextul revizuirii acquis-ului din domeniul sănătății și securității, să adopte principii de reglementare mai bune pentru a se asigura că noul cadru rămâne proporțional și ajustabil la condițiile în schimbare de la locul de muncă; consideră că trebuie impuse dispoziții, de exemplu în directiva-cadru, pentru efectuarea unei evaluări la fiecare zece ani;

26.  invită Comisia să consolideze implicarea parlamentelor naționale și să le consulte în mod extensiv în materie de revizuiri și de abrogări ale legislației UE; solicită crearea unei clauze de caducitate automată pentru toată legislația UE, care să declanșeze evaluări de impact independente, fapt care ar putea conduce la revizuirea sau la abrogarea legislației; accentuează faptul că evaluarea de impact poate examina, printre altele, și aspecte precum respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și sarcinile impuse statelor membre, întreprinderilor, mai ales MIMM-urilor, și părților implicate, precum și o evaluare a eventualei repatrieri a unei competențe a UE; remarcă faptul că, în afara cazului în care evaluarea de impact poate demonstra o relevanță continuă a legislației la nivel UE, se declanșează automat posibilitatea abrogării;

27.  își exprimă dezamăgirea cu privire la răspunsul Comisiei dat parlamentelor naționale în cazurile în care au fost emise cartonașe galbene; consideră că este necesar ca Comisia să pune în aplicare recomandările formulate în Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea, să intensifice dialogul cu parlamentele naționale și să răspundă pe larg tuturor preocupărilor prezentate de acestea în toate avizele publicate; consideră, de asemenea, necesar ca Comisia să se prezinte în fața comisiilor sau comitetelor relevante ale Parlamentului pentru a-și explica în amănunt poziția privind avizele de subsidiaritate;

28.  solicită Comisiei să își intensifice dialogul politic și legislativ cu parlamentele naționale și, acolo unde este cazul, cu cele regionale, în mod sistematic, pentru a evalua integral conformitatea propunerilor UE potențiale sau existente cu competențele acestora și cu principiile subsidiarității și proporționalității; menționează că această procedură trebuie să aibă loc în fazele de consultare și de pregătire ale planificării legislative, înainte de publicarea propunerilor UE, și trebuie monitorizată în permanență pentru a asigura evaluarea periodică a legislației existente; remarcă faptul că, atunci când cooperează cu parlamentele din alte state membre, parlamentele naționale au la dispoziție în această privință o serie de instrumente prin care Comisiei i se solicită să ia măsuri semnificative și să răspundă solicitărilor venite din partea parlamentelor naționale, inclusiv dreptul de inițiativă legislativă obligatorie („cartea verde”) la propunerea COSAC, „cartea roșie” în temeiul principiului subsidiarității, care permite unui număr de 16 state membre să împiedice înaintarea unui act legislativ al UE, o implicare mai profundă în revizuirea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare, precum și dreptul de a iniția o anchetă parlamentară în privința unor chestiuni europene, inclusiv transparența financiară;

29.  îndeamnă Comisia să contribuie la facilitarea punerii în aplicare și a ratificării Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate;

30.  se opune propunerii legislative privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă, care nu respectă principiile subsidiarității și proporționalității; subliniază că statele membre dețin poziția cea mai favorabilă pentru a oferi soluții adaptate culturilor și mediilor de afaceri care le sunt specifice, mai degrabă decât să fie impusă o abordare contraproductivă de tip cotă universală pentru toate statele membre;

Servicii financiare

31.  solicită eforturi menite să accelereze și să trateze ca prioritate finalizarea uniunii piețelor de capital, dat fiind rolul acesteia în stimularea creșterii și a competitivității globale; subliniază că este important să se efectueze o evaluare cumulativă a impactului legislației economice pentru a identifica incoerențele legislative susceptibile de a funcționa ca bariere în calea unei uniuni a piețelor de capital;

32.  solicită să se acorde mai multă atenție competitivității globale a sectorului financiar al UE în procesul de elaborare a politicilor; observă, în plus, că pentru a facilita promovarea intereselor UE, este nevoie de o coordonare consolidată a autorităților europene de supraveghere și a Comisiei cu organismele internaționale;

33.  invită Comisia să monitorizeze periodic punerea în aplicare a legislației financiare pentru a evalua problemele de aplicare, consecințele nedorite și elementele care ar putea fi reformate, actualizate sau eliminate; subliniază rolul autorităților europene de supraveghere și al mecanismului unic de supraveghere (MUS) în realizarea obiectivelor privind o mai bună reglementare; observă, în acest sens, că autoritățile europene de supraveghere ar trebui să lucreze îndeaproape cu experții și părțile interesate de la nivel național atunci când elaborează standarde tehnice, pentru a evita astfel consecințele nedorite;

34.  subliniază că orice noi propuneri legislative ar trebui să facă obiectul unei evaluări de impact riguroase și al unei analize cost-beneficiu efectuate de Comisie în conformitate cu Agenda pentru o mai bună reglementare, astfel încât să se asigure faptul că propunerile sunt formulate doar în cazul în care efectele dorite nu pot fi obținute prin mijloace nelegislative; invită Comisia să își onoreze noul angajament de a revizui ansamblul reglementărilor financiare ale UE și principiile subsidiarității și proporționalității și așteaptă cu interes rezultatele pentru sectorul serviciilor financiare; observă, de asemenea, că este important să se asigure o separare adecvată a competențelor între nivelul UE și cel național, fără a neglija expertiza și cunoștințele autorităților naționale de supraveghere în ceea ce privește piețele lor locale;

35.  salută eforturile Comisiei și ale statelor membre de a promova activ lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale; în acest sens, îndeamnă Comisia să ia în considerare natura globală a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale și să se asigure că toate măsurile adoptate protejează competitivitatea întreprinderilor UE garantând, totodată, un nivel adecvat de transparență, astfel încât să se consolideze încrederea consumatorilor în echitatea sistemelor fiscale ale statelor membre ale UE;

36.  solicită punerea în aplicare la timp a legislației existente privind uniunea bancară și consolidarea dialogului cu experții din sector, pentru a evalua impactul și eficiența legislației adoptate; reamintește că mai multe state membre nu au transpus încă legislația privind recapitalizarea internă și îndeamnă, prin urmare, Comisia să asigure transpunerea rapidă și pe deplin a Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare; îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare aprofundată a riscurilor în contextul propunerii privind un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS); observă, în acest sens, că evaluarea ar trebui să includă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a situației infrastructurii aferente și a finanțării sistemelor naționale de asigurare a depozitelor; observă că trebuie respectate și interesele statelor membre care nu participă la uniunea bancară sau care nu fac parte din zona euro;

37.  solicită adoptarea de măsuri proporționale pentru băncile mai mici, astfel încât cerințele de raportare să fie adaptate dimensiunii băncii, evitând astfel situațiile în care băncile mai mici raportează mai multe informații decât se consideră că este necesar pentru ca autoritățile de supraveghere să poată înțelege profilul de risc al băncilor și impactul potențial asupra stabilității financiare; observă, în plus, că viitorul indicator de finanțare stabilă netă ar putea fi adaptat la modelul de afaceri practicat de bănci, astfel încât băncile mai mici care nu depind în mare măsură de finanțarea interbancară să poată fi exceptate;

38.  solicită Comisiei să analizeze alte metode de finalizare a uniunii economice și monetare (UEM) a Europei decât cea indicată în raportul celor cinci președinți; se opune creării unei capacități bugetare pentru zona euro; sugerează că o asumare credibilă a principiului „no bail-out” de la articolul 125 din TFUE ar consolida suveranitatea și responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește politicile sociale, economice și fiscale;

„O piață unică digitală conectată”

39.  sprijină prioritatea cu care Comisia tratează piața unică digitală, având în vedere oportunitățile pe care activitățile digitale le pot genera pentru locuri de muncă, crearea de noi întreprinderi și dezvoltarea celor existente, creștere și inovare; recunoaște importanța transformării digitale a industriei UE pentru crearea de locuri de muncă, creșterea productivității și consolidarea competitivității și, implicit, generarea de creștere economică; subliniază că 2017 va fi un an al rezultatelor, în care propunerile legislative vor fi finalizate și statele membre vor trece la punerea în aplicare;

40.  recomandă Comisiei ca, înainte de a lansa propuneri legislative în sectorul digital, să analizeze cele mai bune practici din statele membre și de la nivel internațional, să încurajeze măsurile promovate de industrie, să se concentreze pe punerea în aplicare a legilor existente și, dacă este cazul, să modernizeze legislația națională și a UE existentă, precum și ca orice nouă propunere legislativă să fie inițiată numai dacă este absolut necesar;

41.  invită Comisia să elimine birocrația și obstacolele nejustificate sau disproporționate de natură reglementară sau nereglementară, pentru a valorifica pe deplin potențialul transformării digitale a industriei și al comerțului electronic transfrontalier; subliniază că măsurile nu ar trebui să fie protecționiste, ci concepute pentru a potența atractivitatea mediului digital, astfel încât afacerile europene să se dezvolte și întreprinderile să își dorească să se stabilească și să desfășoare activități comerciale în Europa, precum și pentru consumatori și alți utilizatori;

42.  regretă îngrijorările semnificative legate de măsurile fiscale din economia digitală, în special taxa pe valoarea adăugată (TVA), care nu au fost abordate de Comisie; repetă solicitarea de a propune introducerea unei măsuri comune de simplificare la nivelul UE (pragul TVA) pentru a ajuta micile întreprinderi de comerț electronic; subliniază că se impune abordarea urgentă a acestei probleme; reiterează, în acest context, că politica fiscală ține de competența statelor membre;

43.  solicită Comisiei să sprijine un regim solid al proprietății intelectuale și o aplicare mai eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală, care ar stimula competitivitatea și ar sprijini întreprinderilor inovatoare, ar recompensa creatorii și ar oferi avantaje utilizatorilor de opere protejate de dreptul de autor; salută abordarea axată pe urmărirea traseului banilor și subliniază că, împreună cu statele membre, Comisia ar trebui să promoveze creșterea gradului de conștientizare și diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare, și să încurajeze schimbul de informații și bune practici, pentru a combate încălcările drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, precum și cooperarea consolidată a sectorului public și privat;

„O uniune energetică rezilientă, cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor”

44.  sprijină ferm concluziile din Comunicarea Comisiei (COM(2016)0062) de evaluare a implicațiilor Acordului de la Paris, care confirmă obiectivele principale ale Consiliului European și arhitectura pentru cadrul 2030 privind schimbările climatice și energia; avertizează, însă, împotriva oricărei ajustări viitoare a angajamentelor UE pentru 2030 în materie de reducere a emisiilor ca parte a primului bilanț global al CCONUSC din 2023, care ar afecta negativ climatul de siguranță de care au nevoie întreprinderile și investitorii pentru angajarea în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon; consideră că este obligatorie menținerea dispozițiilor menite să protejeze sectoarele industriale expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

45.  invită Comisia ca, în viitoarea structură a pieței energiei electrice, să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate sursele de energie care contribuie la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE;

46.  invită Comisia să ofere o evaluare detaliată a impactului, axată pe consecințele socioeconomice ale noii structuri a pieței energiei electrice, în special în regiunea Europei Centrale și de Est, unde este probabil să se înregistreze costuri mai mari ale tranziției decât în alte state membre ale UE;

47.  consideră că viitoarea structură a pieței energiei electrice trebuie să valorifice o serie de componente diferite pentru a dezvolta un sistem pe deplin funcțional; recunoaște, în acest sens, că este important să se maximizeze oportunitățile în ceea ce privește stocarea energiei electrice în Europa și invită Comisia să faciliteze crearea unui cadru propice investițiilor și care nu provoacă denaturări pentru diferitele tipuri de tehnologii de stocare a energiei;

48.  este îngrijorat cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și invită Comisia să colaboreze cu statele membre pe baza unor orientări coerente pentru a asigura punerea în aplicare efectivă; sprijină principiul prevalenței eficienței energetice acolo unde este cazul și consideră că obiectivele ar trebui să fie proporționale și realiste; invită Comisia să se asigure că legislația UE în materie de climă și energie este, la rândul ei, eficientă și proporțională, evitându-se suprapunerile și conflictele de legi;

49.  reamintește că emisiile de gaze cu efect de seră produse de sectorul aviației au fost incluse în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) la 1 ianuarie 2012, toți operatorii de aeronave care fac obiectul ETC având obligația de a obține certificate de emisii de dioxid de carbon; observă adoptarea a două decizii de derogare temporară în 2013 și 2014, care reduc temporar domeniului de aplicare al EU ETS pentru a exclude zborurile internaționale și a oferi, astfel, Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) răgazul necesar pentru a elabora o măsură globală bazată pe piață (GMBM) pentru reducerea emisiilor generate de aviația internațională; amintește că această derogare va expira în anul 2017; invită Comisia să elaboreze un raport și recomandări în timp util pentru a analiza decizia luată de a 39-a adunare a OACI din septembrie/octombrie 2016 privind o GMBM și pentru a adapta cerințele directivei printr-o nouă propunere legislativă;

„O piață internă mai aprofundată și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată”

50.  sprijină angajamentul prevăzut în strategia privind piața unică de a garanta că Europa rămâne în fruntea procesului de dezvoltare a standardelor la nivel global; încurajează standardizarea compatibilă cu o abordare internațională, fie prin dezvoltarea unor standarde internaționale globale, fie prin recunoașterea standardelor internaționale echivalente acolo unde este cazul; invită Comisia să asigure faptul că inițiativa comună rămâne bazată pe o nevoie ascendentă, identificată de industrie și elaborează standarde care își demonstrează relevanța de piață;

51.  consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura faptul că există o procedură de recurs bine promovată și accesibilă care se aplică stabilirii standardelor; încurajează Comisia ca, în colaborare cu organismele naționale și europene de standardizare, să îmbunătățească mecanismele de recurs pe baza celor mai bune practici;

52.  invită Comisia să prezinte o sinteză anuală a barierelor netarifare care afectează piața unică pe plan intern, precum și o analiză a metodelor de combatere a acestora pentru a valorifica potențialul încă neexploatat al pieței unice;

53.  subliniază că reglementările care impun restricții cu privire la activitățile de desfacere cu amănuntul și cu ridicata care contravin dreptului UE și care sunt disproporționate pot crea bariere importante de acces pe piață, ceea ce conduce la deschiderea unui număr mai redus de unități de desfacere, afectează concurența și crește prețurile pentru consumatori; invită Comisia să analizeze riguros restricțiile operaționale aplicate sectorului de desfacere cu amănuntul și cu ridicata pe piața unică;

54.  invită Comisia să acționeze hotărât pentru a îmbunătăți aplicarea recunoașterii reciproce; așteaptă, în acest context, planurile Comisiei de sensibilizare a autorităților competente și de revizuire a Regulamentului privind recunoașterea reciprocă și a orientărilor conexe, pentru a rezolva problemele de punere în aplicare sau executare a principiului recunoașterii reciproce, luând în considerare nevoia de a asigura protecția consumatorilor;

55.  subliniază că acțiunile viitoare, cum ar fi propunerea pentru un pașaport al serviciilor, nu ar trebui să genereze sarcini administrative suplimentare, ci ar trebui să combată barierele netarifare și să stimuleze recunoașterea reciprocă;

56.  încurajează Comisia să introducă instrumentul de analiză a datelor în Strategia privind piața unică, care ar putea îmbunătăți monitorizarea transpunerii legislației privind piața unică;

57.  invită Comisia să includă următoarele principii în viitoarea revizuire a cadrului pentru telecomunicații:

a.  legislația trebuie să fie bazată pe principii, să fie suplă și orientată spre viitor, rostul ei nefiind acela de a încerca să prestabilească traiectoria tehnologică a industriei;

b.  concurența stimulează investițiile, nu le subminează; autoritățile naționale de reglementare trebuie să își mențină capacitatea de a sprijini diferitele modele de concurență adecvate piețelor lor, în special având în vedere zonele geografice;

c.  piețele telecomunicațiilor vor continua să fie caracterizate de piețe naționale diferite structural și istoric, motiv pentru care nu toate soluțiile sunt la fel de adecvate pentru toate piețele;

d.  eficiența spectrului ar trebui maximizată, însă armonizarea este un mijloc și nu un scop în sine; prin urmare, ar trebui oferite condițiile pentru a încuraja evoluțiile continue și promovate de industrie în utilizarea spectrului, o încercare de predefinire a acestuia nefiind oportună;

58.  așteaptă propuneri privind înființarea Consiliului european pentru inovații, care trebuie însoțite de o evaluare de impact riguroasă și finanțate în cadrul actualelor plafoane ale CFM; observă rezultatele inițiale ale Orizont 2020 și îndeamnă Comisia ca, în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a acestuia, să prezinte concluzii adecvate și întemeiate pe elemente concrete care au la bază rezultatele, în special în ceea ce privește ratele de succes, procesul de acordare a granturilor și modelul de cost;

59.  încurajează Comisia să pună în aplicare o strategie spațială pentru Europa, care să abordeze necesitatea unui sector spațial european competitiv la nivel global; subliniază că pătrunderea pe piață a programelor Galileo și Copernicus este o oportunitate de a valorifica potențialul întreprinderilor nou înființate europene și al altor afaceri de a dezvolta servicii și aplicații spațiale pentru inovare, creștere și locuri de muncă;

Acorduri de liber schimb rezonabile și echilibrate

60.  solicită Comisiei să își continue activitatea mandatată în chestiunile care trebuie rezolvate ca urmare a rezultatului celei de A zecea conferințe ministeriale de la Nairobi; observă însă că Organizația Mondială a Comerțului (OMC) trebuie să reprezinte în continuare un forum flexibil și dinamic de negociere între statele membre ale OMC care doresc o integrare comercială mai profundă; sprijină eforturile OMC de a-și spori eficiența și răspunderea; solicită ca, după o perioadă de reflecție, UE să înceapă să adauge noi chestiuni specifice pe agenda negocierilor de la Geneva, inclusiv, dar fără a se limita la chestiuni legate de mediu, întreprinderile de stat și serviciile;

61.  solicită lansarea oficială a negocierilor pentru acorduri de integrare economică ambițioase, echilibrate și de calitate care să acopere comerțul și investițiile cu Australia și Noua Zeelandă, care ar trebui încheiate în intervale ambițioase, având în vedere nu doar interesele și valorile comune împărtășite de UE și Australia și Noua Zeelandă, ci și standardele similare în materie de drepturi de muncă și sociale și protecția mediului;

62.  invită Comisia să profite de dinamica actuală din țările MERCOSUR, în special din Argentina, și să deblocheze negocierile comerciale UE-MERCOSUR pentru a ajunge la un acord cuprinzător și ambițios; sprijină modernizarea acordurilor UE cu Mexic și Chile, țări cu legături esențiale în regiunea Americii Latine, în special în calitate de membre ale grupului regional dinamic al Alianței Pacificului; solicită ca, după finalizarea acestor negocieri, Comisia să analizeze posibilitatea unui acord interregional între UE și Alianța Pacificului;

63.  recunoaște importanța intensificării relațiilor comerciale și de investiții cu țările recent industrializate, precum India, Malaysia, Taiwan și China, și solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a negocia acorduri comerciale și de investiții de calitate cu aceste țări; solicită, de asemenea, ca acordul de liber schimb cu Singapore să fie pus la dispoziția statelor membre și a Parlamentului European imediat după pronunțarea avizului de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

64.  recunoaște contribuția regimului SPG+ la ridicarea nivelului standardelor legate de drepturile omului și muncă și la extinderea oportunităților pentru investiții ale UE în țările beneficiare; insistă că SPG+ ca instrument care poate promova drepturile omului va fi eficient doar în măsura în care va fi aplicat în mod adecvat; solicită Comisiei să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 și să ofere o revizuire cuprinzătoare până la sfârșitul anului 2017, inclusiv un plan de acțiune dacă acest lucru se impune ca urmare a nerespectării angajamentelor SPG+ de către un beneficiar; așteaptă cu interes o posibilă solicitare a statutului SPG+ de către Sri Lanka, care va avea succes cu condiția îndeplinirii criteriilor necesare;

65.  observă problema constantă a perioadelor îndelungate de care are nevoie Comisia pentru ordonarea și traducerea textelor juridice după încheierea negocierilor comparativ cu alte acorduri la nivel mondial; consideră că, dată fiind evoluția rapidă a climatului comercial mondial și nevoia presantă de a continua deschiderea piețelor pentru întreprinderile și consumatorii din UE, este necesar, astfel cum a solicitat Parlamentul și în trecut, să se analizeze modul în care poate fi îmbunătăți și simplificat procesul de definitivare juridică și traducere, pentru a se asigura faptul că toate textele juridice sunt prezentate statelor membre și Parlamentului în cel mai scurt timp posibil în vederea procesului de semnare și ratificare; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport cu propuneri specifice în acest sens până la cel târziu 31 martie 2017;

66.  sprijină insistența Comisiei, susținută de statele membre și de Parlament, ca toate negocierile în curs pentru acorduri de liber schimb să includă capitole specifice menite să introducă măsuri juridice și tehnice specifice pentru a îmbunătăți capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a se implica în comerț și investiții, o chestiune esențială având în vedere proliferarea lanțurilor de aprovizionare globale integrate în practicile comerciale mondiale;

67.  subliniază importanța constantă a investițiilor interne și externe pentru economia UE și nevoia ca întreprinderile UE, indiferent de structura și de dimensiunea lor, să fie pe deplin protejate atunci când investesc pe piețele țărilor terțe; subliniază că protecția investițiilor este un element necesar al politicii comerciale a UE, recunoscând totodată principiul dreptului de a reglementa, nevoia de transparență a procedurilor și importanța bazării sistemului pe norme clar definite; solicită Comisiei să asigure în continuare protecția investitorilor UE și a investițiilor lor în viitoarele negocieri;

68.  recunoaște că acordurile de liber schimb ar trebui să fie monitorizate și executate adecvat după aplicarea lor și ulterior, pentru a asigura nu doar o analiză și evaluare corespunzătoare a efectelor comerciale pe care le produc, ci și respectarea deplină a normelor, disciplinelor și măsurilor convenite; observă că în prezent Comisia nu acordă atenție punerii în aplicare a acordurilor comerciale și subliniază că este esențial să se asigure faptul că partenerii comerciali își respectă promisiunile asumate prin acordurile comerciale; solicită Comisiei să implice Parlamentul în toate etapele acestui proces;

69.  este convins că atât timp cât partenerii comerciali nu îndeplinesc cele cinci criterii ale UE care definesc o economie de piață, UE ar trebui să utilizeze o metodologie non-standard în deplină conformitate cu normele OMC pentru a menține competitivitatea întreprinderilor europene și a continua lupta împotriva oricărei forme de concurență neloială;

70.  invită Comisia să își intensifice măsurile comerciale ofensive în ceea ce privește deschiderea și susținerea de noi piețe și să se concentreze în egală măsură pe chestiunile tarifare și netarifare; subliniază că standardele ridicate ale UE din domeniul siguranței alimentare, al sănătății și bunăstării animalelor, care sunt vitale pentru a asigura încrederea consumatorilor din UE, nu ar trebui să fie compromise sau negociate;

71.  invită Comisia să asigure condiții de concurență echitabile în acordurile comerciale pe care UE dorește să le încheie cu țări terțe, identificând o listă de produse sensibile care din diferite motive pot fi vulnerabile la presiuni excesive; solicită ca produsele care pot fi vulnerabile la liberalizare să beneficieze de un tratament adecvat special și diferențiat în cadrul acordurilor comerciale;

„Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă”

72.  invită Comisia să revizuiască legislația existentă în domeniul criminalității cibernetice și să prezinte o propunere care să stabilească un cadru juridic clar pentru relația dintre întreprinderile private și autoritățile de aplicare a legii în cadrul luptei împotriva crimei organizate și a radicalizării online;

73.  invită Comisia să prezinte o propunere privind cooperarea transfrontalieră în materie de schimb de informații legate de trasabilitatea finanțării terorismului;

74.  solicită adoptarea rapidă a propunerii privind frontierele inteligente pentru a ajuta la efectuarea de controale eficiente la frontierele externe;

„Către o nouă politică privind migrația”

75.  insistă asupra faptului că principalele considerații pentru politica privind migrația ar trebui să fie asigurarea încrederii publice, păstrarea integrității spațiului Schengen și menținerea securității interne;

76.  invită Comisia să evalueze regulamentele și directivele aflate în vigoare în domeniul migrației, în special Directiva privind reîntregirea familiei, Directiva privind procedurile de azil și Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale, care constituie factori de atracție nedoriți în ceea ce privește solicitarea de azil în UE;

77.  subliniază faptul că revizuirea Regulamentului Dublin III trebuie să mențină principiile fundamentale ale regulamentului și invită Comisia să formuleze propuneri specifice și concrete pentru a aborda deplasările secundare ale solicitanților de azil;

78.  subliniază faptul că orice viitoare propunere referitoare la migrația economică din țările din afara UE/SEE, ar trebui să țină în primul rând de competența statelor membre și, de asemenea, ar trebui să încerce să reglementeze cantitatea și calitatea migrației economice din țările din afara UE/SEE;

79.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare de către Turcia a Acordului UE-Turcia.;

80.  invită Comisia să elaboreze rapoarte de monitorizare și punere în aplicare privind plățile și cheltuielile naționale efectuate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și al Fondului pentru securitate internă (FSI), precum și să monitorizeze și să evalueze complet folosirea fondurilor UE acordate țărilor terțe în domeniul azilului;

81.  subliniază faptul că Comisia ar trebui să monitorizeze și să evalueze în mod regulat un posibil acord cu Turcia privind liberalizarea vizelor pentru a se asigura că nu apar creșteri semnificative ale numărului de persoane care rămân pe teritoriul UE după expirarea vizei, sau aflate în căutarea protecției internaționale, provenind din Turcia;

82.  solicită Comisiei să monitorizeze complet funcționarea sistemului de pază europeană de frontieră și de coastă (ECGB), după înființarea acestuia, pentru a se asigura că, în loc de a îndeplini unica funcție de gestionare a afluxului la granița externă, Agenția va juca un rol activ în returnarea și readmisia migranților, dar și în reducerea numărului total de solicitanți care nu au obținut azil și locuiesc pe teritoriul UE;

83.  invită Comisia să dea curs propunerii sale privind un document de călătorie pentru returnări, incluzând planuri ambițioase pentru returnările în țări terțe precum Pakistan, Maroc și Algeria;

84.  invită Comisia să efectueze o analiză clară la nivelul fiecărei țări și să stabilească strategii individuale privind abordarea „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin” pentru țările terțe, în ceea ce privește asistența financiară oferită de UE în lupta pentru combaterea migrației neregulamentare și a traficului de ființe umane;

„Un actor mai puternic pe plan mondial”

85.  solicită revizuiri regulate ale politicii europene de vecinătate (PEV) pentru a se asigura că aceasta răspunde situațiilor în schimbare continuă de la granițele estice și sudice ale UE; insistă în continuare ca activitatea și bugetele Serviciului European de Acțiune Externă să fie controlate și contabilizate în mod corespunzător; consideră că această evaluare nu ar trebui controleze doar dacă banii sunt cheltuiți corect, ci și dacă obiectivele PEV sunt îndeplinite sau nu;

86.  invită Consiliul și Comisia, în lumina evoluțiilor recente, să revizuiască în mod continuu și critic toate negocierile de aderare, progresul și eficiența lor și, unde este necesar, să modifice viteza și strategia;

87.  recunoaște că promovarea drepturilor omului se numără printre obiectivele de politică externă a UE, cu un accent deosebit asupra unor domenii precum libertatea religioasă, libertatea de expresie, libertatea politică, drepturile femeilor și ale copiilor și drepturile grupurilor minoritare;

88.  solicită continuarea presiunii la nivel diplomatic, inclusiv utilizarea unor sancțiuni dirijate împotriva unor persoane, grupuri și a guvernului rus, pentru rezolvarea pașnică a conflictului din Ucraina; insistă asupra aderării stricte la politica de nerecunoaștere în ceea ce privește teritoriile ocupate de Rusia în Crimeea;

89.  recunoaște că NATO reprezintă piatra de temelie a politicii europene de apărare și securitate;

90.  încurajează continuarea cooperării internaționale în încercarea de a rezolva pe calea negocierilor conflictul israeliano-palestinian, care ar avea ca rezultat un stat Israel sigur și recunoscut în mod universal, trăind alături de un stat palestinian suveran și viabil; încurajează continuarea eforturilor pentru revigorarea procesului de pace dintre Turcia și kurzi, pentru a crea o atmosferă de încredere între cele două părți și pentru a începe abordarea unor probleme regionale mai largi care afectează poporul kurd;

Aspecte legate de dezvoltare

91.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a atinge ținta de 0,7 % din PNB pentru asistența pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări (ODA);

92.  invită instituțiile și organele europene să înființeze un cadru clar, structurat, transparent și responsabil de reglementare a parteneriatelor și alianțelor cu sectorul privat în țările în curs de dezvoltare; de asemenea, solicită înființarea unor platforme sectoriale multilaterale, care să reunească sectorul privat, organizații ale societății civile, organizații non-guvernamentale, grupuri de reflecție, guverne partenere, donatori și alte părți interesate, pentru a comunica cu privire la oportunitățile de a lua parte la parteneriate public-private, de a schimba bune practici, de a furniza sprijin tehnic în ceea ce privește cadrul legal și cu privire la provocările așteptate care pot surveni din intervențiile legate de dezvoltarea în colaborare;

93.  invită Comisia să prezinte abordări inovatoare față de asistența de urgență și ajutorul umanitar și să se concentreze cu mai multă consecvență pe prevenirea crizelor și mecanismele de avertizare timpurie; îndeamnă Comisia să ia în considerare potențialele parteneriate cu sectorul privat pentru a răspunde nevoilor umanitare prezente și viitoare; subliniază importanța creării unei punți între ajutorare și asistența pentru dezvoltarea pe termen lung, precum și a implicării „noilor” economii emergente, care și-au sporit prestanța, impactul și capacitatea în cadrul discuțiilor referitoare la ajutorul umanitar;

94.  solicită o extindere a actualului mandat al Băncii Europene de Investiții (BEI) în ceea ce privește împrumuturile externe, pentru a spori rolul acesteia în realizarea dezvoltării durabile și, în special, pentru ca aceasta să joace un rol mai activ în noua strategie pentru sectorul privat, prin finanțarea mixtă, cofinanțarea proiectelor și prin dezvoltarea sectorului privat local; solicită, de asemenea, o mai mare transparență și răspundere în cadrul parteneriatelor și proiectelor care au legătură cu BEI; invită BEI și celelalte instituții financiare de dezvoltare din statele membre să garanteze că întreprinderile care beneficiază de sprijin din partea lor nu comit fraude fiscale;

95.  solicită Comisiei să colaboreze în continuare cu statele membre pentru a sprijini țările terțe în vederea eliminării practicilor nocive pentru femei și fete, inclusiv căsătoriile cu forța și căsătoriile copiilor, mutilarea genitală feminină, crimele de onoare, sterilizarea forțată, violurile în situații de conflict, lapidarea și toate celelalte forme de brutalitate; îndeamnă Comisia să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a îmbunătăți sprijinul disponibil pentru victimele acestor brutalități;

„O Uniune a schimbărilor democratice”

Aspecte bugetare

96.  consideră că unul dintre principiile fundamentale care să orienteze Comisia în elaborarea estimărilor pentru bugetul UE ar trebui să fie „valoarea adăugată a UE”; îndeamnă Comisia să se concentreze asupra finanțării măsurilor unde contribuția din bugetul UE aduce beneficii mai ușor de demonstrat decât finanțarea prin statele membre individuale; consideră că bugetul UE trebuie să joace un rol important în succesul sau eșecul mecanismului propus de Comisie pentru revizuirea corpusului legislativ al UE în vederea conformării acestuia la principiile subsidiarității și proporționalității;

97.  subliniază faptul că este necesară o schimbare culturală în abordarea cheltuielilor la nivelul UE, unde, în prezent, se pune prea mare accent pe absorbția fondurilor și pe respectarea regulamentelor, în locul valorii adăugate sau a performanței; îndeamnă Comisia să efectueze o reevaluare detaliată a priorităților bugetului UE, pe baza unor evaluări ex post și a unor indicatori de performanță solizi; consideră că utilizarea unor rezerve de performanță, cum sunt cele folosite în prezent în fondurile structurale, ar putea fi mărită și că aceste rezerve ar putea fi folosite și în alte domenii ale finanțării din partea UE; consideră că strategia Bugetul axat pe rezultate este o evoluție promițătoare în acest sens și îndeamnă Comisia să integreze pe deplin o abordare bazată pe performanță în procedura bugetară anuală;

98.  ia act de evaluarea la jumătatea perioadei a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care în prezent se află în curs de desfășurare; subliniază faptul că trebuie așteptate această evaluare și o posibilă propunere legislativă privind revizuirea CFM înainte de a modifica angajamentul Parlamentului European față de plafoanele financiare stabilite în Regulamentul din 2013 pe durata actualului CFM, în interesul previzibilității bugetare;

99.  îndeamnă Comisia să utilizeze evaluarea la jumătatea perioadei a CFM pentru a reorienta fondurile din bugetul UE din domenii de politică cu o valoare europeană adăugată inferioară, cum sunt cultura, cetățenia și presa, către crearea de locuri de muncă, creștere și competitivitate; observă că, deși Uniunea se confruntă cu provocări noi și neprevăzute, bugetul UE nu trebuie să piardă din vedere prioritatea sa fundamentală; invită Comisia să folosească această ocazie pentru a simplifica normele în vigoare ale programelor actuale din acest domeniu, precum programul Orizont 2020, conform Agendei pentru o mai bună reglementare;

100.  observă că Comisia intenționează să elaboreze o propunere pentru următorul CFM înainte de 1 ianuarie 2018; solicită insistent Comisiei să decidă asupra priorităților pentru bugetul multianual, în conformitate cu principiul valorii adăugate a UE, înainte de a prezenta orice propunere referitoare la dimensiunea bugetului UE; îndeamnă Comisia să alinieze următorul CFM la ciclurile politice ale Comisiei și Parlamentului pentru a crește răspunderea democratică și transparența bugetului multianual;

101.  ia act de faptul că Comisia va lua în considerare propunerile provenind de la Grupul la nivel înalt privind resursele proprii, incluzând orice nou candidat pentru resursele proprii; consideră, totuși, că sistemul resurselor proprii poate crea apatie în rândul cetățenilor UE; prin urmare, se opune ferm introducerii oricărei noi forme de impozitare directă la nivel european; se declară, în schimb, în favoarea dezvoltării unui sistem de resurse mai simplu și mai transparent, bazat pe contribuții bazate pe PNB-ul statelor membre;

102.  solicită Comisiei să elaboreze rapoarte de monitorizare și punere în aplicare privind plățile și cheltuielile naționale efectuate în cadrul fondurilor FAMI și FSI;

Aspecte legate de mediu

103.  atrage atenția asupra obligației legale a Comisiei, în conformitate cu articolul 117 alineatul (4) din Regulamentul REACH, de a prezenta, până la 1 iunie 2017, un raport privind punerea în aplicare și funcționarea regulamentului și constată că acest raport va utilizat ca evaluare REFIT a regulamentului; subliniază că evaluarea ar trebui să stabilească eficiența și eficacitatea legislației, consecvența sa, atât la nivel intern, cât și cu alte politici ale UE, realizarea valorii adăugate europene, impactul său asupra întreprinderilor, în special a IMM-urilor, precum și capacitatea sa de a realiza investiții pe termen lung și efectul său asupra industriei și relocării potențiale a producției de substanțe chimice cu sediul în UE; invită Comisia să prezinte regulamente de punere în aplicare care să simplifice procedura de autorizare a cererilor referitoare la utilizarea substanțelor în cantități reduse (sub 10 tone pe an) și a pieselor de schimb;

104.  invită Comisia să definească „alimentele ușor prelucrate”, în special în privința produselor lactate și a produselor din carne, să analizeze posibilitatea de a limita domeniul de aplicare a menționării obligatorii a țării de origine pe etichetă la cazurile în care există un echilibru între costuri și interesul consumatorilor, cum ar fi produsele lactate ușor prelucrate și produsele din carne ușor prelucrate, și să prezinte propuneri legislative în aceste sectoare; îndeamnă Comisia să ia în considerare recentele preocupări privind etichetarea și aplicarea consecventă a legislației privind lanțul alimentar din UE, aplicând totodată cele mai recente evoluții științifice și tehnologice din acest domeniu; constată că indicarea originii pe etichetă este deja obligatorie și se dovedește eficientă pentru o gamă largă de produse alimentare, printre care carne neprelucrată, ouă, fructe și legume, pește, miere, ulei de măsline virgin și extravirgin, vin și băuturi spirtoase;

105.  constată că principalele dispoziții din Regulamentul privind produsele biocide referitoare la aprobarea furnizorilor și la înregistrarea substanțelor active utilizate la articolele tratate se confruntă cu probleme semnificative de conformitate din cauza unei slabe conștientizări la nivelul întreprinderilor afectate; îndeamnă cu fermitate Comisia să includă regulamentul în agenda sa REFIT pentru 2017 și să acorde o atenție specială sarcinilor financiare și administrative cu care se confruntă IMM-urile și microîntreprinderile la constituirea dosarelor de aprobare pentru Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) în baza acestei legislații;

106.  constată provocările financiare și de reglementare cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește respectarea Directivei 91/676/CEE privind nitrații, considerată în multe cazuri un exemplu slab al unui act legislativ eficace al UE, numeroase cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor fiind în continuare pendinte; subliniază necesitatea de a armoniza ciclul său de raportare cu cel al Directivei-cadru privind apa (DCA), astfel încât aceleași date de monitorizare să poată fi utilizate pentru evaluările ambelor directive, precum și de a limita și simplifica cerințele în materie de planificare a nitraților, care s-au dovedit a fi o sarcină birocratică inutilă pentru sectorul agricol; îndeamnă Comisia să includă o evaluare sistematică a Directivei privind nitrații în agenda sa REFIT pentru 2017, pentru a simplifica cerințele împovărătoare și a reduce costurile de asigurare a conformității;

107.  reamintește importanța investițiilor în trecerea la o economie circulară și stimularea acestei treceri, care este pe deplin compatibilă cu programul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă pe termen lung, creștere economică și competitivitate și care va reduce dependența UE de materii prime importate, având potențialul de a crea o situație avantajoasă pentru toate părțile interesate; invită Comisia să asigure punerea în aplicare eficace a planului său de acțiune pentru economia circulară și să acorde o atenție deosebită obiectivelor stabilite pentru 2017;

108.  subliniază din nou importanța realizării obiectivelor stabilite în Strategia UE în domeniul biodiversității până în 2020 și subliniază importanța strategică a acestei strategii, inclusiv din punct de vedere socioeconomic; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la pierderea permanentă a biodiversității și constată că obiectivele pentru 2020 nu vor fi realizate fără depunerea unor eforturi suplimentare, semnificative și susținute; subliniază importanța crucială a unei voințe politice mai puternice la cel mai înalt nivel pentru a proteja biodiversitatea și a pune capăt declinului biodiversității; invită Comisia, autoritățile competente din statele membre și toate părțile interesate să acorde prioritate punerii în aplicare a actelor legislative existente, punerii în aplicare și integrării în continuare a protecției biodiversității în alte domenii de politică; reiterează faptul că directivele privind protecția naturii ar trebui să fie pe deplin puse în aplicare, și nu revizuite;

109.  invită Comisia să adopte măsuri urgente pentru a pune capăt comerțului ilegal cu animale de companie; reamintește importanța sistemelor de identificare și de înregistrare în acest sens și reamintește Comisiei solicitarea explicită a Parlamentului[3] de a îmbunătăți compatibilitatea acestor sisteme în statele membre, pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor;

110.  atrage atenția asupra necesității unei evaluări cuprinzătoare a punerii în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1107/2009 și (CE) nr. 396/2005 și solicită Comisiei să efectueze o evaluare independentă detaliată în 2017; consideră că această evaluare ar trebui să țină seama de principalele elemente ale ambelor regulamente, urmărind, de asemenea, îmbunătățirea eficienței și coordonării dintre cele două acte legislative; invită Comisia să se asigure că cadrul de reglementare pentru produsele de protecție a plantelor respectă principiile și practicile unei mai bune reglementări și că asigură un cadru decizional coerent, eficient, previzibil și solid din punct de vedere științific;

Politica agricolă comună

111.  invită Comisia să mențină pragurile agricole stabilite la titlul 2, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) și al cerințelor constante impuse fermierilor europeni în ceea ce privește producerea unor cantități mai mari la costuri mai mici, realizarea standardelor de mediu și în materie de bunăstare și furnizarea de bunuri publice;

112.  invită Comisia, în vederea reducerii sarcinii impuse producătorilor și a îmbunătățirii politicii agricole comune (PAC) în ceea ce privește furnizarea eficace de bunuri publice și realizarea obiectivelor de mediu, să efectueze o evaluare la jumătatea perioadei a PAC, trecând la o politică mai orientată spre piață, cu o sferă de aplicare mai mare pentru inovare și competitivitate, echilibrând plățile directe la nivelul statelor membre și examinând dispozițiile organizării comune unice a piețelor (OCP unică), pentru a consolida organizațiile de producători, a încuraja adoptarea acestor măsuri și a le oferi fermierilor noi instrumente și opțiuni financiare pentru gestionarea volatilității continue a pieței;

113.  subliniază importanța agendei de simplificare a PAC și invită Comisia să evalueze, în mod cuprinzător, eficiența măsurilor de ecologizare; salută angajamentul Comisiei de a realiza o evaluare la jumătatea perioadei a zonei de interes ecologic, dar subliniază că această evaluare trebuie să se aplice tuturor celor trei măsuri de ecologizare; invită Comisia să elaboreze în continuare și să pună în aplicare măsuri pentru a introduce proporționalitatea, flexibilitatea și nivelurile mai ridicate de toleranță cu privire la gestionarea PAC, precum și să soluționeze „cultura fricii” dominantă care există în rândul fermierilor cu privire la verificările ecocondiționalității și aplicarea sancțiunilor;

114.  subliniază necesitatea de a aborda dezechilibrele din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, în special pentru a asigura condiții echitabile și transparență în cadrul relațiilor dintre producătorii primari, procesatori, furnizori și distribuitori, și invită Comisia să se implice împreună cu sectorul pentru a aborda provocările referitoare la raportarea anonimă și consolidarea poziției producătorului primar;

115.  invită Comisia să sprijine inovarea în agricultură, să asigure coerența reglementării și să țină pe deplin seama de inovare în evaluările și reformele viitoare ale actelor legislative relevante; subliniază faptul că Comisia trebuie să acorde prioritate cercetării și inovării în agricultură pentru ca sectorul să rămână competitiv și să facă față provocărilor actuale și viitoare;

Politica comună în domeniul pescuitului

116.  invită Comisia să încurajeze cu prioritate contribuția economică și socială a pescuitului de scară mică la economiile locale, pentru a se asigura menținerea populației costiere și a se reduce nivelurile ridicate ale șomajului în alte sectoare;

117.  reamintește că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) are obiectivul de a se asigura că pescuitul este sustenabil din punct de vedere economic, social și de mediu și reprezintă o sursă de alimentație sănătoasă pentru cetățenii Uniunii; reamintește că evitarea capturilor nedorite reprezintă unul dintre principalele obiective ale PCP și constată că una dintre priorități în ceea ce privește punerea în aplicare a obligației de debarcare este de a reduce capturile accidentale nedorite și de a îmbunătăți capacitatea de supraviețuire a activităților de pescuit; invită Comisia să realizeze o evaluare și monitorizare continue ale apariției potențialelor specii de blocaj ca urmare a obligației de debarcare, în special în cazul activităților de pescuit mixte; invită Comisia să colaboreze în continuare îndeaproape cu pescarii și cu oamenii de știință pentru a identifica și a anticipa locurile în care pot apărea specii de blocaj și a cerceta soluții precum tehnicile de pescuit inovatoare;

118.  subliniază că este esențial ca la baza politicii în domeniul pescuitului să se afle știința; reamintește Comisiei că este esențial ca planurile multianuale să se bazeze pe dovezi științifice; salută angajamentul comisarului Vella de a propune un plan multianual pentru Marea Mediterană în 2016; ia act de preocupările Comisiei cu privire la situația stocurilor din Marea Mediterană;

119.  subliniază necesitatea ca Comisia să examineze Regulamentul privind Marea Mediterană din 2006, pentru a se asigura că utilizarea echipamentelor și tehnicilor de pescuit este concepută la nivel regional și adaptată la specificitățile zonei mediteraneene și ale peștilor din această zonă, ceea ce facilitează caracteristicile hidrografice ale bazinului mediteraneean; invită Comisia să garanteze că se va revizui evaluarea situației stocurilor de pește relevante în contextul activităților de pescuit costier și subliniază că este necesar să se analizeze impactul pescuitului la scară redusă asupra stocurilor de pește, dat fiind că speciile pescuite în cadrul activităților de pescuit costier au o valoare extrem de mare din punct de vedere socioeconomic, chiar dacă reprezintă doar o proporție redusă din totalul capturilor;

120.  subliniază faptul că dezvoltarea acvaculturii și mariculturii poate juca un rol important nu numai în ceea ce privește refacerea diversității speciilor, ci și în creșterea economiei marine; invită Comisia să sprijine statele membre în ceea ce privește promovarea politicilor pentru a încuraja pescuitul și turismul (pescuitul turistic, maricultura etc.), în conformitate cu principiul sustenabilității;

121.  salută noul cadru din domeniul pescuitului pentru măsurile tehnice ca metodă de simplificare a politicii în domeniul pescuitului; subliniază că o abordare bazată pe un model universal al politicii UE în domeniul pescuitului nu este eficace și solicită Comisiei să adopte măsuri pentru a se asigura că noua abordare a regionalizării asigură o libertate mai mare a industriei pescuitului și reduce birocrația împovărătoare pentru pescari;

Politica de dezvoltare regională

122.  consideră că, în cursul acestei perioade a Programului de lucru al Comisiei, fondurile ESI ar trebui folosite pentru a sprijini statele membre în implementarea unor reforme economice dure, dar esențiale, necesare pentru a putea obține o mai mare competitivitate și subliniază că fondurile ESI ar trebui utilizate acolo poate fi obținută cea mai mare valoare adăugată; invită Comisia, în acest sens, să utilizeze concluziile proiectului său „regiunile rămase în urmă ca dezvoltare” pentru a identifica factori legați de progresele lente înregistrate în ceea ce privește creșterea nivelurilor scăzute de dezvoltare economică și să pregătească planuri de acțiune relevante care să prezinte în detaliu măsurile menite să asigure o politică eficace în materie de investiții;

123.  ia act de faptul că administrarea fondurilor ESI continuă să fie complexă și că este dificilă accesarea acestora de către IMM-uri și grupuri ale societății civile; îndeamnă Comisia să continue eforturile de simplificare a procedurilor și proceselor aferente fondului ESI pentru toate părțile interesate, cu scopul de a îmbunătăți impactul, absorbția și gradul de utilizare a fondurilor, asigurând, în același timp, controale financiare eficace și eliminarea neregulilor, inclusiv a fraudei; subliniază, în special, că este necesar să se abordeze practicile de suprareglementare, pentru a simplifica accesul la instrumente financiare și la scheme de ajutor; solicită Comisiei să includă pe deplin fondurile ESI în strategia Uniunii Europene pentru o mai bună reglementare, în special cu scopul de a reduce poverile birocratice pentru IMM-uri, precum și de a își intensifica eforturile pentru a funcționa ca o singură unitate atunci când se ocupă de fondurile ESI, cu o mai bună coordonare între direcțiile generale ale Comisiei Europene implicate;

124.  subliniază valoarea unei abordări ascendente la nivel local pentru dezvoltarea regională, care sprijină strategiile de dezvoltare locale, crearea de locuri de muncă, încurajarea dezvoltării rurale durabile, precum și utilizarea la scară mai largă a evaluărilor impactului teritorial; consideră că noile instrumente de dezvoltare teritorială (investiții teritoriale integrate, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, precum și planurile de acțiune comune) au potențialul de a răspunde mai eficient la nevoile locale, atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale; îndeamnă, prin urmare, Comisia să pună în aplicare reglementări privind finanțarea acestora din fondurile ESI în ansamblu, pentru a consolida sinergiile, precum și să revizuiască utilizarea limitată a acestora;

125.  invită Comisia să asigure o flexibilitate mai mare a cheltuielilor în cadrul programelor finanțate din fonduri ESI pentru a asigura investițiile în zonele prioritare ale regiunilor, respectând, în același timp, necesitatea de a reduce disparitățile regionale și de a atinge obiectivului general al coeziunii teritoriale, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea;

126.  recunoscând că o anumită redefinire a priorităților în ceea ce privește fondurile pentru perioada de programare 2014-2020 poate fi adecvată pentru a permite autorităților locale și regionale să răspundă în mod eficient necesităților de la fața locului, solicită Comisiei să evite orice transfer în sens descendent al fondurilor pre-programate în vederea atenuării efectelor migrației; subliniază că fondurile ESI au scopul de a sprijini dezvoltarea regională stabilă, pe termen lung, pentru a spori competitivitatea, nu pentru a finanța măsurile de urgență;

127.  invită Comisia să intre în dialog cu Parlamentul și cu statele membre cât mai devreme posibil cu privire la viitorul fondurilor ESI pentru perioada de după 2020, cu un accent clar pe investiții cu obiective precise care să creeze un plus de valoare pentru contribuabili; observă potențialul noilor idei legate de instrumentele de finanțare integrate și orientate către rezultate care combină mai multe programe de împrumut și de subvenții ale UE în domeniul dezvoltării teritoriale, și al creșterii sprijinului administrativ pentru țările care beneficiază de finanțare din fondurile ESI, asigurând în paralel o mai mare flexibilitate și un grad mai mic de intervenție în investițiile efectuate de numărul net al contribuabililor;

Aspecte privind transporturile

128.  subliniază necesitatea de a dezvolta în mod prioritar rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și coridoarele rețelei centrale, pentru a crea o legătură între rețelele de transport din toate regiunile UE și a rezolva probleme precum lipsa unei infrastructuri adecvate, accesibilitatea și interoperabilitatea scăzută dintre părțile estice și cele vestice ale UE; subliniază necesitatea unei sinergii între resursele financiare ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și ale fondurilor ESI pentru a se garanta utilizarea optimă a tuturor fondurilor UE disponibile; consideră că, în pofida Cărții albe din 2011 privind transporturile, UE are în continuare o abordare fragmentată și mult prea izolată cu privire la fiecare mod de transport; invită Comisia să elaboreze o strategie pentru dezvoltarea transportului multimodal și intermodal;

129.  îndeamnă Comisia să treacă la clarificarea și simplificarea legislației existente privind timpul de conducere și perioadele de repaus, în special a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier, pentru a spori claritatea juridică pentru statele membre și pentru operatorii de transport rutier, precum și pentru a facilita libertatea de a furniza servicii de transport pe tot teritoriul UE, asigurând totodată aplicarea consecventă și uniformă a normelor;

130.  ia act de acordul încheiat cu privire la un regulament de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 privind statistica transportului de mărfuri pe căi navigabile interioare în ceea ce privește acordarea de competențe delegate și de executare către Comisie, pentru adoptarea anumitor măsuri; subliniază că tendința de a extinde domeniul de aplicare al diverselor date statistice care trebuie colectate (de exemplu, precum în acest caz, un nou sistem de colectare a datelor statistice referitoare la transportul de pasageri) va crea mai multă birocrație și nu va aduce nicio valoare adăugată;

131.  îndeamnă Comisia să acționeze în favoarea unor măsuri mai eficiente decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 868/2004 pentru combaterea concurenței neloiale pentru transportatorii sponsorizați de stat din companiile aeriene din afara UE pe piața europeană a transporturilor aeriene, pentru a garanta concurența loială și condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață;

132.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre să își intensifice cooperarea cu Euro Contrôle Route, pentru a asigura punerea în aplicare mai eficace a legislației UE în vigoare privind documentația și frauda în sectorul rutier;

133.  ia act de îngrijorarea publică cu privire la zgomotul produs de transportul feroviar de marfă ca fiind unul dintre efectele secundare ale transportului feroviar cu impact asupra mediului și asupra sănătății; subliniază, cu toate acestea, faptul că zgomotul reprezintă o „problemă locală prin definiție”, care ar trebui soluționată la nivelul statelor membre, precum și că obiectivul de reducere a zgomotului trebuie să fie contrabalansat de menținerea competitivității căilor ferate și de evitarea apariției unor distorsiuni pe piață și a unei situații dezavantajoase pentru societățile feroviare, care ar avea nevoie de resurse suplimentare considerabile pentru modernizarea vagoanelor;

Politica socială

134.  observă că cele cinci domenii principale de acțiune identificate în Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2010-2015 a Comisiei rămân priorități valabile pentru mandatul Comisiei Juncker (2014-2019) și că Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor sale, de 40 de pagini, care subliniază „Angajamentul său strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”; solicită Comisiei, atunci când este vorba de politicile în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, să se concentreze asupra punerii în aplicare a legislației existente de către statele membre, și subliniază importanța schimbului de bune practici, în special în cazul în care statele membre dispun de competențe exclusive, înainte de a lua în considerare necesitatea de a prezenta noi propuneri legislative și instrumente de politică în domeniul egalității de șanse;

135.  Solicită Comisiei să monitorizeze în mod eficace punerea în aplicare a Directivei 2014/67/UE de către toate statele membre; este ferm convins că toate preocupările exprimate de parlamentele celor 11 state membre prin procedura „cartonașului galben” trebuie să fie evaluate în mod corespunzător de către Comisie; îndeamnă cu tărie Comisia să aștepte punerea integrală în aplicare a Directivei 2014/67/UE de către statele membre înainte de a continua demersurile cu privire la propunerea de revizuire a Directivei 96/71/CE;

136.  reamintește Comisiei că, în conformitate cu articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, stabilirea salariilor ține de competența statelor membre;

137.  sprijină eforturile Comisiei de a modifica și revizui Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel încât să se țină seama de realitățile în schimbare, precum și de diversitatea structurală din și dintre statele membre; subliniază, cu toate acestea, faptul că instituirea și gestionarea sistemelor de securitate socială reprezintă o competență a statelor membre, fiind coordonate, însă nu armonizate, la nivel european;

138.  salută retragerea de către Comisie a Directivei privind concediul de maternitate (92/85/CEE); consideră că imposibilitatea de a ajunge la un acord cu privire la propunere indică dificultăți în ajungerea la acorduri la nivelul UE în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale;

139.  subliniază faptul că, în contextul foii de parcurs a Comisiei intitulată „Un nou început pentru a rezolva problemele vizând echilibrul dintre viața profesională și viața de familie pentru familiile care muncesc”, orice nouă propunere trebuie să fie în deplină conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității;

140.  reamintește Comisiei Raportul celor cinci președinți, care au recunoscut în contextul convergenței sociale că nu există un model universal; este ferm convins, în acest sens, că propunerea de instituire în UE a unui pilon al drepturilor sociale trebuie, în primul rând, să se concentreze pe creșterea utilizării criteriilor de referință și a schimbului de bune practici;

141.  ia act de intenția Comisiei de a revizui acquis-ul social; invită Comisia să revizuiască relevanța acestuia în lumina noilor tendințe și să identifice posibilități de simplificare și de reducere a sarcinii, inclusiv prin retragerea sau abrogarea legislației, după caz;

142.  recunoaște scopurile generale ale garanției pentru tineret în ceea ce privește potențiala sa valoare de concentrare a atenției statelor membre asupra nevoii de acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor; subliniază, cu toate acestea, în contextul raportului special al Curții de Conturi nr. 3/2015, importanța evaluării eficacității rezultatelor programului în vederea creării unor politici și instrumente mai bine orientate; subliniază că orice viitoare creșteri substanțiale ale finanțărilor ar trebui să fie aprobate doar după luarea în considerare a concluziilor și recomandărilor din raportul Curții de Conturi privind „garanția pentru tineret”;

143.  îndeamnă Comisia să se asigure că propunerile legislative ale UE și programele de finanțare sunt în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; salută angajamentul asumat de a asigura accesibilitatea la bunuri și a servicii, inclusiv în clădiri, împreună cu mecanisme eficiente de contestație și executare; invită Comisia să țină seama, atunci când pregătește viitoare acte legislative în domeniile relevante, de exemplu în legătură cu agenda digitală, de faptul că accesibilitatea este la fel de importantă în mediul fizic ca și în mediul TIC;

Politica în domeniul educației și culturii

144.  subliniază oportunitatea oferită de revizuirea intermediară a cadrului financiar multianual pentru evaluarea eficacității și valorii adăugate a programelor de cultură și educație în perioada actuală de finanțare și pentru a se asigura gestionarea lor eficientă; solicită, în special, Comisiei să evalueze valoarea adăugată a programelor Europa pentru cetățeni și Europa creativă, în conformitate cu principiul subsidiarității și cu agenda „O mai bună legiferare”;

145.  salută punerea în aplicare a programului REFIT al Comisiei pentru revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale; îndeamnă Comisia să aplice în mod activ concluziile procesului REFIT și rezultatele consultării părților interesate în cadrul oricărei revizuiri a directivei; subliniază necesitatea de a asigura continuarea investițiilor în ciclul creativ și accesul la conținuturi de înaltă calitate pentru consumatori, îmbunătățind, în același timp, protecția minorilor împotriva conținuturilor dăunătoare și sprijinind producția și difuzarea de opere audiovizuale europene;

146.  reamintește că cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) ar trebui să vină în completarea acțiunilor la nivel național și să sprijine statele membre în eforturile lor de a dezvolta sisteme de educație și formare; invită Comisia, în acest sens, să se asigure că statele membre și, atunci când este cazul, competențele regionale în acest domeniu, precum și în toate celelalte domenii de politică în domeniul educației și culturii sunt pe deplin respectate și că sunt respectate principiile subsidiarității și proporționalității; invită Comisia să se asigure că comunitatea de experți și părțile interesate relevante, în special organizațiile de părinți, sunt suficient de implicate în activitatea privind ET 2020;

147.  sprijină eforturile Comisiei de a promova vizibilitatea și transparența calificărilor din cadrul sistemelor de învățământ superior prin intermediul procesului Bologna; recomandă să se acorde mai multă atenție abordării efectelor adverse ale procesului Bologna și ale programelor de mobilitate și asigurării unei flexibilități sporite a instituțiilor de învățământ în organizarea programelor lor de învățare; solicită să se acorde mai multă o mai mare atenție cooperării și schimbului de bune practici în domeniul învățământului complementar, precum și stabilirii de legături cu întreprinderi și instituții de învățământ superior pentru a asigura faptul că învățământul și formarea profesionale din toată UE, destinate persoanelor de peste 16 ani, dezvoltă competențele necesare pentru creștere și locuri de muncă;

148.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că școlile europene nu au reușit să răspundă îngrijorărilor exprimate de Curtea de Conturi; deși salută adoptarea, în 2014, a noului regulament financiar pentru școlile europene ca răspuns la unele din problemele ridicate, solicită Comisiei să realizeze în 2017 o revizuire promptă și cuprinzătoare a guvernanței, a gestionării și a organizării sistemului școlilor europene, având în vedere faptul că 60 % din bugetul școlilor europene provine de la bugetul UE;

Aspecte instituționale

149.  solicită Comisiei să recunoască faptul că autoritățile locale și regionale alese în mod democratic și asociațiile lor reprezentative participă pe deplin la procesul legislativ european, spre deosebire de „părțile interesate” sau de „reprezentanții grupurilor de interese”; solicită în mod expres ca acestea să fie scutite de obligațiile de înregistrare în Registrul de transparență, astfel cum este deja cazul în anumite regiuni;

150.  solicită Comisiei să inițieze o procedură ordinară de revizuire a tratatelor în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu scopul de a propune modificările necesare ale articolului 341 din TFUE și ale Protocolului 6 la acesta pentru a permite Parlamentului să decidă cu privire la stabilirea sediului său și organizarea sa internă;

151.  invită Comisia să propună modificarea statutului Curții de Justiție, astfel încât „orice judecător care a participat la studierea cauzei în cadrul unei camere sau al Marii Camere poate anexa la sentință fie o expunere a opiniei sale separate, concordantă sau discordantă, fie o simplă declarație prin care exprimă o opinie contrară”;

152.  invită Comisia să țină seama de principiile atribuirii, subsidiarității și proporționalității și să respecte actualele și viitoarele autoexcluderi, derogări și garanții juridice acordate anumitor state membre prin tratate și protocoale și prin declarațiile anexate la acestea;

153.  invită Comisia să respecte perimetrul suveranității naționale, inclusiv în ceea ce privește controlul frontierelor, imigrația selectivă, normele și politicile sociale, legislația privind cetățenia, dreptul penal, dreptul familiei, dreptul electoral și politicile în domeniul educației și culturii, precum și, în general, supremația absolută a constituțiilor lor;

154.  invită Comisia să demonstreze în mod clar că toate inițiativele pe care le ia împotriva statelor membre, cum ar fi procedura de anchetare a statului de drept, au un temei juridic solid și se bazează pe fapte bine argumentate și pe un diagnostic fiabil al situației;

155.  invită Comisia să acorde o atenție mai riguroasă respectării transparenței și separării puterilor, prin respectarea mai strictă a dispozițiilor articolului 290 din TFUE, și, prin urmare, să nu recurgă la acte delegate pentru a adopta măsuri legislative care ar trebui să fie adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare;

o

o

156.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și parlamentelor și guvernelor statelor membre.