Procedură : 2016/2891(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1053/2016

Texte depuse :

B8-1053/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/10/2016 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 422kWORD 87k
28.9.2016
PE589.642v01-00
 
B8-1053/2016

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstrom  (2016/2891(RSP))


Patrick Le Hyaric, Neoklis Sylikiotis, Paloma López Bermejo, Thomas Händel, Tania González Peñas, Lynn Boylan, Sofia Sakorafa, Eleonora Forenza, Marisa Matias, Josu Juaristi Abaunz, Jean-Luc Mélenchon, Xabier Benito Ziluaga, Younous Omarjee, Lola Sánchez Caldentey, Martina Anderson, Estefanía Torres Martínez, Matt Carthy, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat, Liadh Ní Riada, Javier Couso Permuy, Gabriele Zimmer, Merja Kyllönen, Stelios Kouloglou, Ángela Vallina, Takis Hadjigeorgiou în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstrom  (2016/2891(RSP))  
B8-1053/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2016 referitoare la dumpingul social în Uniunea Europeană(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor(3),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a Organizației Națiunilor Unite, în special articolele 22 și 23 referitoare la drepturile economice și sociale, precum și la dreptul la muncă,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special capitolul IV privind solidaritatea,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 6 și 147,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care le impune atât statelor membre, cât și Uniunii să asigure competitivitatea industriei europene, și în special articolul 173,

–  având în vedere articolul 174 din TFUE referitor la coeziunea economică, socială și teritorială, în special în sectoarele afectate de tranziția industrială,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la planul de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la industria siderurgică și la restructurarea, transferul și închiderea întreprinderilor din UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la strategiile regionale pentru zonele industriale din Uniunea Europeană(5),

–  având în vedere recomandările mesei rotunde la nivel înalt din 12 februarie 2013 privind viitorul industriei siderurgice europene,

–  având în vedere reuniunea Consiliului Competitivitate din 18-19 februarie 2013, în cadrul căreia Comisia a fost îndemnată să prezinte un plan de acțiune,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  având în vedere închiderea anunțată de Caterpillar în Belgia, lăsând peste 2 000 de persoane fără loc de muncă, și intenția sa de a transfera activitățile unității sale de producție în Franța și în alte fabrici din afara Europei; întrucât acest anunț este legat de planul global de restructurare și de reducere a costurilor anunțat în septembrie 2015, care ar putea cauza daune colaterale numeroșilor subcontractanți ai întreprinderii, ar putea crește numărul total al locurilor de muncă pierdute în UE la 5 000 și ar putea determina desființarea de către întreprindere în următorii ani a până la 10 000 de locuri de muncă la nivel mondial;

B.  întrucât Caterpillar a anunțat că are în vedere, de asemenea, închiderea unității sale din nordul Irlandei, ca parte a restructurării întreprinderii în zonă, ceea ce ar putea conduce la o pierdere de până la 250 de locuri de muncă;

C.  întrucât Caterpillar, care, în 2015, a înregistrat vânzări și venituri în valoare de 47,011 miliarde USD, este principalul producător mondial de echipamente de construcții și miniere, motoare diesel și cu gaz natural, turbine industriale cu gaz și locomotive diesel-electrice; întrucât Comisia de anchetă a Senatului Statelor Unite a comunicat oficial în 2014 că, din 1999, Caterpillar evita plata impozitelor prin transferul profiturilor către filiala sa elvețiană;

D.  întrucât grupul francez Alstom și-a anunțat intenția de a opri, până în 2018, producția de trenuri din Belfort și de a transfera aceste activități într-o altă unitate, situată la Reichshoffen, lăsând 500 de persoane fără loc de muncă, deoarece nivelul actual al comenzilor de locomotive pentru trenuri de marfă și trenuri de mare viteză produse la Belfort nu justifică continuarea activității fabricii;

E.  întrucât Alstom a înregistrat profituri de peste 6 miliarde EUR în ultimii zece ani și, prin urmare, dificultățile sale actuale sunt rezultatul, printre altele, al lipsei de investiții din partea acționarilor iresponsabili după privatizarea întreprinderii;

F.  întrucât Alstom a fost slăbit prin vânzarea diviziei energetice către societatea americană General Electric în 2014 și întrucât întreprinderea este în mare măsură o victimă a 10 ani în care UE a fost incapabilă să protejeze industria sau chiar a distrus-o în numele liberei concurențe, așa cum a procedat Comisia prin subminarea mai multor planuri de salvare a societății Alstom;

G.  întrucât sectorul construcțiilor feroviare reprezintă un factor strategic pentru evoluția ecologică a transporturilor, care este necesară în Europa și incompatibilă cu liberalizarea transporturilor feroviare promovată de Comisie prin patru directive succesive ce au deschis piața în sectorul feroviar;

H.  întrucât sectorul industrial european a jucat un rol semnificativ din punct de vedere istoric în procesul de integrare europeană;

I.  întrucât industria siderurgică este esențială pentru creșterea economică și prosperitatea Europei și se confruntă în prezent cu o scădere substanțială a cererii, care duce la pierderea continuă a locurilor de muncă și a competitivității, fapt ce nu este de bun augur pentru redresarea economiei europene;

J.  întrucât, pentru a se asigura coeziunea economiei europene, ar trebui să se evite concentrarea excesivă a sectoarelor industriale cu valoare adăugată ridicată, inclusiv a sectorului metalelor de bază, în câteva regiuni;

K.  întrucât cercetarea, dezvoltarea și inovarea în acest sector sunt esențiale pentru industria europeană; întrucât închiderea uzinelor conduce adesea la pierderea ireversibilă a tehnologiilor și a competențelor tehnologice și la pierderea calificărilor forței de muncă industriale;

L.  întrucât măsurile de austeritate au creat dificultăți sociale profunde pentru lucrătorii și regiunile în cauză; întrucât ratele ridicate ale șomajului din UE sunt corelate cu baza productivă industrială și de fabricație din ce în ce mai mică;

M.  întrucât relocalizările în cadrul UE încurajează o spirală socială descendentă și sunt incompatibile cu orice politică industrială eficace și coerentă, cu coeziunea și cu dezvoltarea;

N.  întrucât întreprinderile în curs de restructurare au responsabilitatea de a plasa dialogul social în centrul proceselor de restructurare și ar trebui să acționeze într-un mod responsabil din punct de vedere social, deoarece, așa cum a demonstrat experiența, o restructurare sustenabilă din punct de vedere social și economic nu este niciodată posibilă fără un dialog social adecvat, care să acorde o atenție deosebită informării și consultării lucrătorilor;

O.  întrucât diferențele dintre regimurile de insolvență în rândul statelor membre ale UE conduc la lacune de care companiile multinaționale profită pentru a-și minimiza pierderile în cazul restructurării, maximizând, în același timp, costurile societale ale deciziilor lor de relocalizare prin transferul de active dintr-o țară în alta;

P.  întrucât preluarea și gestionarea în regie proprie a companiilor de către lucrători reprezintă o soluție comună pentru procedurile de insolvență care menține nivelul activității și al locurilor de muncă, demonstrând că este o alternativă reală pentru păstrarea locurilor de muncă de calitate în UE,

1.  își exprimă profunda solidaritate cu lucrătorii, cu familiile lor și cu persoanele direct afectate și solicită adoptarea urgentă de măsuri pentru a sprijini lucrătorii și familiile lor, ajutându-i să își păstreze locurile de muncă sau să își găsească altele noi, pentru a sprijini economiile locale și pentru a asista regiunile să depășească această situație economică și socială dificilă;

2.  condamnă ferm aceste închideri inacceptabile de unități, planurile de restructurare și deciziile economice strategice ale companiilor multinaționale, care lasă mii de lucrători fără loc de muncă;

3.  denunță dispariția politicilor dedicate industriei europene și solicită elaborarea unor politici alternative în colaborare cu reprezentanții lucrătorilor, având drept obiective la nivel european reindustrializarea și tranziția energetică;

4.  îndeamnă statele membre să asigure o protecție socială adecvată și condiții de muncă corespunzătoare, precum și salarii decente, prin intermediul legislației sau al convențiilor colective, și, de asemenea, o protecție eficace împotriva concedierilor abuzive;

5.  condamnă lipsa unei adevărate politici industriale a UE care ar putea proteja lucrătorii din UE de deciziile speculative ale companiilor multinaționale; solicită o politică industrială care să permită participarea statului în industriile strategice, inclusiv o politică de naționalizare, pentru a menține producția și locurile de muncă-cheie;

6.  subliniază importanța competențelor și calificărilor lucrătorilor atât în sectorul energetic, cât și în industria feroviară; solicită politici industriale și de ocupare a forței de muncă active, prin care să se asigure dezvoltarea acestor cunoștințe și recunoașterea lor ca activ important al industriei europene a metalelor de bază; solicită ca menținerea know-how-lui industrial și a unei forțe de muncă calificate să fie luată în considerare în procesul de evaluare a viabilității producției în orice uzină;

7.  solicită Comisiei să prezinte un cadru european al procedurilor de insolvență care să plaseze nu numai creditorii, ci și lucrătorii în centrul procesului, concentrându-se pe păstrarea a cât mai multe locuri de muncă; solicită în acest sens facilitarea unor instrumente precum preluările de către angajați și autogestionarea lucrătorilor pentru a menține producția fabricilor în pofida insolvenței proprietarilor;

8.  solicită revizuirea politicii în domeniul concurenței și a normelor privind ajutoarele de stat, cu scopul de a facilita intervenția publică care vizează menținerea coeziunii sociale și regionale, îmbunătățirea standardelor de muncă și de mediu și abordarea preocupărilor în materie de sănătate publică;

9.  solicită un moratoriu privind liberalizarea transportului feroviar și un studiu independent privind impactul etapelor anterioare de liberalizare care să implice reprezentanții lucrătorilor și utilizatorii din sector;

10.  denunță profiturile grupului Caterpillar, dividendele plătite acționarilor și dobânzile plătite băncilor și creditorilor, precum și politicile de austeritate implementate în Europa, care reduc cererea de operatori privați și publici;

11.  denunță faptul că, fără o raportare efectivă pentru fiecare țară în parte, companiile multinaționalele pot transfera profiturile în altă țară în timp ce declară pierderi și chiar insolvența; solicită extinderea obligațiilor de raportare pentru fiecare țară în parte la toate administrațiile, nu numai în țările UE și în jurisdicțiile necooperante, precum și obligații de informare mai stricte pentru companiile care închid fabrici sau își declară insolvența în orice stat membru;

12.  îndeamnă statele membre să recupereze toate resursele alocate pentru a sprijini companiile sub formă de subvenții, avantaje fiscale, reduceri ale prețului terenurilor etc., atunci când o companie decide să transfere sau să închidă unitățile sale de producție;

13.  amintește că ajutorul potențial acordat de Fondul european de ajustare la globalizare nu poate fi utilizat pentru a facilita transferul producției și insistă ca Fondul european de ajustare la globalizare să fie folosit pentru a-i ajuta pe lucrători să își preia fabrica în vederea păstrării locurilor de muncă;

14.  invită atât UE, cât și statele sale membre să se asigure că sunt disponibile resursele financiare necesare pentru acțiunile de formare și de relansare, pentru a sprijini astfel industria europeană în perioadele de tranziție critică;

15.  solicită o altă politică europeană care să nu se bazeze pe dumpingul social și fiscal și îndeamnă Comisia să abordeze dumpingul social care decurge din delocalizarea către țări terțe, inclusiv prin revizuirea normelor în materie de concurență, pentru a evita delocalizarea proceselor și înrăutățirea efectelor crizei;

16.  subliniază că limitarea cererii nu trebuie să conducă la o concurență neloială pentru locuri de muncă în rândul statelor membre; prin urmare, solicită găsirea unei soluții care să asigure protecția și apariția locurilor de muncă de calitate și a activității industriale în regiunile europene;

17.  solicită atât UE, cât și statelor sale membre:

•  să găsească modalități de a salva aceste locuri de muncă prin distribuirea producției în mai multe fabrici și prin limitarea dividendelor acționarilor;

•  să asigure transparența transferurilor financiare dinspre filialele europene către societatea-mamă din SUA sau către paradisuri fiscale;

•  să aplice sancțiuni împotriva companiei multinaționale Caterpillar, dacă persistă în planul său de restructurare;

18.  subliniază că standardele UE de responsabilitate socială a întreprinderilor nu pot fi implementate atunci când o companie își transferă producția fără să ia în considerare consecințele sociale ale deciziilor sale economice; solicită instrumente obligatorii care să oblige companiile să internalizeze costurile sociale ale deciziilor lor de relocalizare;

19.  solicită ferm UE și statelor membre să depună eforturi în vederea unui acord referitor la tratatul obligatoriu al ONU privind corporațiile transnaționale, discutat în prezent în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, pentru a aborda adecvat abuzurile companiilor transnaționale; solicită, în acest sens, să se includă drepturi economice, sociale și culturale în sfera acordului respectiv;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0346.

(2)

JO C 289, 9.8.2016, p. 19.

(3)

JO C 440, 30.12.2015, p. 23.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0069.

(5)

JO C 55, 12.2.2016, p. 6.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate