Propunere de rezoluţie - B8-1056/2016Propunere de rezoluţie
B8-1056/2016
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom

28.9.2016 - (2016/2891(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Maria Arena, Edouard Martin, Maria João Rodrigues, Kathleen Van Brempt, Dan Nica, Jutta Steinruck, Martina Werner, Sergio Gaetano Cofferati, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Hugues Bayet, Eric Andrieu, Nikos Androulakis, Guillaume Balas, Pervenche Berès, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Enrico Gasbarra, Elena Gentile, Sergio Gutiérrez Prieto, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Georgi Pirinski, Evelyn Regner, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marc Tarabella, Isabelle Thomas, Flavio Zanonato, Nicola Caputo în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1051/2016

Procedură : 2016/2891(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-1056/2016
Texte depuse :
B8-1056/2016
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B8-1056/2016

Rezoluția Parlamentului European referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom

(2016/2891(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 9, 147, 151, 153 alineatul (2), 173, 174, 192, 225 și 345,

–  având în vedere articolele 14, 27 și 30 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1],

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[2],

–  având în vedere evaluarea valorii adăugate europene a unei măsuri a Uniunii privind „Informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea procesului de restructurare”, realizată de către Unitatea pentru valoarea adăugată europeană din Parlamentul European și transmisă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale la 19 noiembrie 2012,

–  având în vedere „Gestionarea schimbării” – raportul final a grupului la nivel înalt privind consecințele economice și sociale ale schimbărilor industriale, înființat de summitul de la Luxemburg dedicat ocupării forței de muncă, din noiembrie 1997,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societății europene (SE)[3],

–  având în vedere Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective[4],

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[5],

–  având în vedere Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități[6],

–  având în vedere Directiva 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societății europene în ceea ce privește implicarea lucrătorilor[7],

–  având în vedere Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană[8],

–  având în vedere Directiva 2003/72/CE a Consiliului din 22 iulie 2003 de completare a statutului societății cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor[9],

–  având în vedere Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare[10],

–  având în vedere Directiva 2005/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăților comerciale pe acțiuni[11],

–  având în vedere Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară[12],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 31 martie 2005 intitulată „Restructurare și ocuparea forței de muncă — anticiparea și asistarea restructurării în vederea dezvoltării ocupării forței de muncă: rolul Uniunii Europene” (COM(2005)0120) și avizul Comitetului Economic și Social European din 14 decembrie 2005,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 februarie 2005 privind Agenda socială (COM(2005)0033),

–  având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[13],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010 intitulată ,,O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității” (COM(2010)0614),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 (rectificare publicată la 11 noiembrie 2010) intitulată „Către un Act privind piața unică” (COM(2010)0608),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

–  având în vedere cartea verde a Comisiei din 17 ianuarie 2012 intitulată „Restructurare și anticiparea schimbărilor: învățăminte desprinse din experiența recentă” (COM(2012)0007),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la Bilanțul intermediar al Strategiei europene 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă[14],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2005 referitoare la Agenda socială pentru perioada 2006-2010[15],

–  având în vedere avizul din proprie inițiativă al Comitetului Economic și Social European din 25 aprilie 2012 privind cooperativele și restructurarea,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2007 privind consolidarea legislației comunitare în domeniul informării și consultării lucrătorilor[16],

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării[17],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor” (COM(2011)0571),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere rezultatele cercetărilor și ale anchetelor efectuate de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006[18],

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor[19],

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la sectorul siderurgic din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor[20],

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)0092),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582) și obiectivul de reindustrializare de 20 %,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la competitivitatea industriei europene de echipament feroviar[21],

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât industria europeană a jucat un rol esențial în istoria integrării europene și este un pilon pentru crearea de noi valori și canale în Europa;

B.  întrucât industria feroviară este coloana vertebrală a industrializării europene, având o istorie de peste 175 de ani; întrucât se preconizează că rata de creștere anuală a piețelor industriei de echipamente feroviare accesibile va fi de 2,8 % până în 2019;

C.  întrucât industria prelucrătoare reprezintă 65 % din cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor, astfel că consolidarea bazei noastre industriale este esențială pentru a păstra expertiza și know-how-ul în UE;

D.  întrucât în industria europeană a echipamentelor feroviare lucrează, în mod direct, 400 000 de persoane la nivelul UE, o mare parte dintre acestea fiind angajate în IMM-uri;

E.  întrucât o industrie europeană puternică și inovatoare în domeniul echipamentelor feroviare este esențială pentru transferul modal către transportul feroviar, acest lucru fiind necesar pentru realizarea obiectivelor UE în materie de climă și energie;

F.  întrucât unitatea de producție a Alstom din Belfort are o valoare adăugată ridicată și o expertiză recunoscută în domeniul tracțiunii;

G.  întrucât dezvoltarea digitală, o prioritate a Planului Juncker, necesită o bază industrială puternică pentru a se concretiza;

H.  întrucât, în prezent, această industrie centrală și strategică a UE se confruntă cu o concurență acerbă din țări terțe care exportă produse cu costuri mai reduse pe piața europeană adoptând o politică agresivă și de extindere rapidă pe toate continentele, adeseori beneficiind de sprijin politic și financiar din partea guvernelor lor;

I.  întrucât industria europeană este într-o cursă contra cronometru să își redobândească competitivitatea și capacitatea de a investi în Europa și, de asemenea, are de înfruntat provocări de natură socială și ecologică pe care trebuie să le depășească, rămânând totodată o referință mondială în materie de responsabilitate socială și ecologică;

J.  întrucât numai o politică ambițioasă în materie de inovare, ce favorizează fabricarea de produse de înaltă calitate, inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic și care promovează procese de producție noi, îi va permite UE să se descurce prin forțe proprii într-un context global din ce în ce mai competitiv;

K.  întrucât lipsa de coordonare la nivel european în chestiuni fiscale și comerciale le permite întreprinderilor mari să creeze structuri juridice care să facă posibilă evaziunea fiscală, inclusiv prin transferul de active corporale, active necorporale sau servicii între întreprinderi la prețuri inadecvate;

L.  întrucât, în momentul de față, coerența diferitelor politici pe care Uniunea Europeană le-a adoptat în vederea definirii unei politici industriale moderne este absolut esențială; întrucât această reînnoire poate fi explicată în mare parte prin situațiile care au apărut în principal la punctele de lucru ale Caterpillar și Alstom;

M.  întrucât decizia consiliului de administrație al Alstom de a anunța transferarea activității sale de fabricare a trenurilor (400 de locuri de muncă) de la punctul de lucru Belfort la punctul de lucru Reichshoffen va însemna, în realitate, închiderea celui dintâi punct de lucru (deoarece singura activitate rămasă nu ar justifica menținerea în funcțiune);

N.  întrucât General Electric și-a exprimat deja în ianuarie temerile că va fi nevoită să reducă 6 500 de locuri de muncă în diviziunile europene ale fostei întreprinderi Alstom, iar 236 de concedieri (din cei aproximativ 400 de angajați) au fost planificate la punctul de lucru Sesto San Giovanni din Italia, din cauza efectelor încetării producției și a reducerii drastice a serviciilor; întrucât întreprinderea a arătat o totală indiferență față de cererile guvernului italian, ale regiunii și ale municipalității, confirmând anunțul privind cele 99 de concedieri la punctul de lucru Sesto San Giovanni și, în plus, disponibilitatea unor stimulente pentru pensionarea anticipată și transferarea către alte unități din Puglia și Campania;

O.  întrucât la 2 septembrie 2016, grupul Caterpillar a anunțat un plan amplu de restructurare la nivel mondial, inclusiv a punctului de lucru Gosselies, care este obligat să își închidă porțile, ceea ce înseamnă disponibilizarea a 2 500 de lucrători direcți și periclitarea locurilor de muncă ale circa 4 000 de subcontractanți;

P.  întrucât la 28 februarie 2013, Caterpillar Belgium SA a fost supusă unui plan de restructurare al cărei scop era concedierea a aproximativ 1 400 de lucrători, dintre care 85 % au putut beneficia de pensionare anticipată; întrucât se pare că, trei ani mai târziu, aproximativ jumătate din cei 15 % dintre lucrători care nu au beneficiat de pensionare anticipată au reușit să își găsească un loc de muncă permanent, însă în condiții de muncă mai puțin favorabile;

Q.  întrucât structura juridică a Caterpillar în Europa pune în lumină ingineria fiscală ce contribuie la evaziunea fiscală de care beneficiază: Caterpillar Belgium SA, societate cu răspundere limitată în temeiul legislației belgiene, este o filială a Caterpillar Overseas SARL cu sediul în Geneva, furnizând acesteia, în baza unui contract de servicii, un serviciu de prelucrare a materiilor prime în produse finite, fiind astfel privată nu doar de valoarea adăugată oferită de forța de muncă belgiană, ci și de gestionarea directă a punctului de lucru din Belgia în Elveția, unde lucrătorii belgieni nu sunt reprezentați;

R.  întrucât acest mecanism nu este folosit doar de Caterpillar și, în niciun caz, nu poate aduce beneficii UE; întrucât, prin urmare, este esențial ca UE să pună sub semnul întrebării aceste construcții juridice prin intermediul unei anchete vizând examinarea structurilor juridice instituite de grupul Caterpillar, dar, mai presus de toate, analizarea operațiunilor de transfer dintre Caterpillar Overseas SARL și diferitele sale filiale aflate pe teritoriul UE, pentru a estima dacă costul acestor transferuri este adecvat și pentru a verifica dacă ele nu sunt pur și simplu o modalitate de a eluda impozitarea;

S.  întrucât comerțul cu utilaje de construcții din UE a cunoscut perturbări majore în ultimii ani, ca urmare a reducerii investițiilor publice și private, dar și din cauza creșterii costurilor de producție determinate de creșterea prețurilor materiilor prime; întrucât producția de utilaje de construcții în Europa a scăzut cu 45,1 % între 2007 și 2014, ducând la o pierdere majoră a cotei de piață a producătorilor europeni, care a început cu pierderea de locuri de muncă în sector;

T.  întrucât comerțul echitabil cu produse industriale poate funcționa numai dacă sunt respectate drepturile fundamentale ale lucrătorilor și normele de mediu; întrucât investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică sunt forțe motrice importante pentru investițiile în produse industriale care să poată crea cercuri virtuoase;

U.  întrucât inovarea în producție are un efect pozitiv asupra creșterii numărului de locuri de muncă în toate etapele ciclului economic industrial; întrucât participarea lucrătorilor la măsurile de inovare și la definirea strategiilor este în continuare cea mai bună garanție a succesului economic;

V.  întrucât în cazul Alstom și al Caterpillar nu s-a ținut seama în mod corespunzător de expertiza reprezentanților lucrătorilor; întrucât toate sindicatele au dat dovadă de o unitate și solidaritate remarcabilă în situația dată, în special lucrătorii din Reichshoffen solidari cu colegii din Belfort și lucrătorii Caterpillar din Grenoble, care au blocat intrarea în unitate după ce întreprinderea a anunțat închiderea și care au participat, de asemenea, la demonstrațiile din 16 septembrie 2016 pentru a-și exprima sprijinul față de colegii belgieni;

W.  întrucât, în ciuda tuturor acestor fapte, unele întreprinderi precum Caterpillar au implementat strategii bazate pe câștiguri financiare pe termen scurt, și nu pe inovare, investiții în cercetare și dezvoltare, ocuparea forței de muncă și reînnoirea competențelor; întrucât, în 2015, 70 % din profiturile operaționale au fost distribuite sub formă de dividende, ceea ce amplifică financializarea economiei în loc să promoveze investițiile în capacitatea de producție, cercetare și dezvoltare;

X.  întrucât, potrivit conducerii, decizia de a închide punctul de lucru al Caterpillar a fost necesară pentru a asigura competitivitatea fabricii; întrucât sindicatele s-au opus ferm închiderii; întrucât guvernul și sindicatele au pus sub semnul întrebării argumentele legate de competitivitatea fabricii și și-au exprimat îngrijorarea că aceste concedieri ar fi doar primul pas către închiderea definitivă a fabricii;

Y.  întrucât fabrica Caterpillar de la Gosselies a fost profitabilă; întrucât reducerea costurilor de producție între 2013 și 2015 a făcut ca produsele fabricii să devină mai atractive decât produsele provenind din afara UE; întrucât grupul a decis, cu toate acestea, să închidă fabrica, cu scopul de a muta producția la alte fabrici din Asia și America Latină; întrucât acest lucru demonstrează că decizia privind concedierile a fost luată doar pentru a majora cota profitului și nu din motive economice reale, astfel că UE ar trebui să lupte împotriva acestei practici neloiale;

Z.  întrucât reprezentanții întreprinderii au pus închiderea planificată pe seama dimensiunii excesive a zonei de producție din Gosselies, a costurilor de producție aferente mai ridicate și a posibilității de a produce altundeva la costuri mai reduse; întrucât sindicatele au criticat conducerea Caterpillar pentru că a favorizat interesele acționarilor și le-a neglijat pe cele ale angajaților; întrucât se pare că aproape toate pierderile de locuri de muncă vor avea loc între aprilie și iulie 2017;

Aa.  întrucât Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este un instrument european care oferă sprijin direct lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma unor schimbări intervenite în practicile comerciale și în urma globalizării; întrucât FEG a fost mobilizat de mai multe ori pentru a ajuta lucrătorii din Europa care au fost concediați de Caterpillar sau filialele acesteia;

Ab.  întrucât, dată fiind importanța acestui caz și dimensiunea sa europeană, Comisia a decis să înființeze un grup operativ alcătuit din serviciile competente, care să aibă rolul de interlocutor în procesul de închidere a Caterpillar;

Ac.  întrucât închiderea punctului de lucru al Caterpillar de la Gosselies se face în beneficiul unor țări terțe, care nu respectă aceleași standarde în materie de protecție socială și a mediului care se aplică industriei europene, generând astfel o concurență neloială;

Ad.  întrucât Alstom a afirmat că va efectua o reducere a comenzilor sale cu aproximativ 30 % în cazul punctelor de lucru din Franța până în 2018, însă comenzile pentru punctul de lucru din Belfort vor începe să scadă abia din 2018, urmând ca ultima comandă să fie livrată în 2021; întrucât punctul de lucru din Belfort al Alstom este viabil și pot fi găsite soluții noi și, prin urmare, ar trebui să se țină seama de know-how-ul industrial și de forța de muncă calificată atunci când se evaluează viabilitatea producției întreprinderii în ansamblu;

Ae.  întrucât pierderea know-how-ului și competențelor lucrătorilor de la punctul de lucru din Belfort al Alstom este un motiv de îngrijorare, deoarece acest lucru ar pune în pericol orice posibilitate de relansare a activității economice a unității în cazul unei creșteri a volumului comenzilor; întrucât parcul european de trenuri (în special de trenuri de mare viteză) se învechește și mai multe țări vor fi nevoite să își reînnoiască în curând parcul de trenuri, astfel că Europa trebuie, prin urmare, să își mențină capacitatea industrială pentru a putea satisface aceste nevoi fără a depinde de producătorii din țări terțe, iar punctul de lucru al Alstom ar fi un răspuns la această necesitate;

Af.  întrucât criza gravă în care se află industria europeană duce la o dependență tot mai mare a sectorului de prelucrare al UE de importurile din țări terțe, la pierderi ale know-how-ului industrial și la pierderea de investiții, ceea ce va avea un impact direct asupra a milioane de locuri de muncă; întrucât închiderea fabricilor antrenează deseori pierderi ireversibile de tehnologii, know-how industrial și competențe ale lucrătorilor industriali;

Ag.  întrucât industria joacă un rol esențial în dezvoltarea economiei în ansamblu, atât din punctul de vedere al tehnologiilor, cât și pentru depășirea dificultăților de aprovizionare;

1.  este convins că industria europeană ar trebui considerată un bun strategic pentru competitivitatea UE; reiterează faptul că numai o industrie puternică îi va permite UE să facă față diferitelor provocări care se prefigurează, și anume respectarea și realizarea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul COP 21;

2.  reamintește că criza economică din Europa a demonstrat că industriile care investesc cel mai mult sunt totodată și cele care rezistă cel mai mult și subliniază în acest context impactul negativ al politicilor de austeritate asupra investițiilor publice și asupra consumului intern, care ar trebui să fie factori de stimulare a creșterii;

3.  subliniază că industria europeană este expusă concurenței mondiale și, prin urmare, încurajează Comisia să ia urgent ca referință această piață mondială atunci când definește piețe geografice în analizele și comparațiile pe care le efectuează în temeiul legislației în materie de concurență și să nu își limiteze analizele doar la piața internă, permițând astfel industriilor europene să creeze parteneriate de cercetare și dezvoltare sau alianțe strategice;

4.  solicită revizuirea politicii în domeniul concurenței și a normelor privind ajutoarele de stat pentru a facilita intervenția publică vizând menținerea coeziunii sociale și regionale; solicită efectuarea unui studiu de impact privind evoluția capacităților de producție, inclusiv în ceea ce privește fabricile și locurile de muncă, înaintea luării oricărei decizii de către DG Concurență;

5.  invită Comisia să efectueze un studiu prospectiv pe 15 ani (2030) privind evoluția industriei feroviare în Europa, care să includă diferite scenarii în legătură cu obiectivele de mediu ale statelor membre ale UE; solicită Comisiei să efectueze un studiu complementar suplimentar privind impactul diferitelor scenarii asupra locurilor de muncă, a profesiilor și a competențelor; subliniază că Comisia trebuie să dea curs în scurt timp recomandărilor din rezoluția Parlamentului referitoare la industria europeană de echipament feroviar pentru a garanta locuri de muncă și creștere; subliniază că această acțiune trebuie să fie facilitată printr-un dialog permanent cu părțile interesate și trebuie să cuprindă toate capitolele rezoluției;

6.  invită Consiliul să adopte rapid modernizarea mecanismelor de apărare comercială, astfel încât să poată, în sfârșit, să răspundă adecvat la practicile neloiale ale unor țări terțe și să protejeze industria UE împotriva dumpingului pe piața europeană, garantând în acest mod concurența loială pentru toți;

7.  invită Comisia să asigure faptul că politica comercială a UE este mai coerentă cu politica industrială, astfel încât politica comercială să țină seama de necesitatea garantării locurilor de muncă industriale în Europa și să nu ducă la noi relocări și mai multă deindustrializare; solicită Comisiei să se asigure că acordurile comerciale includ dispoziții specifice care îmbunătățesc accesul la piață al industriei europene; invită Comisia să asigure condiții de concurență echitabile pentru operatorii de pe piață, atât din cadrul UE, cât și din exteriorul acesteia;

8.  invită Comisia să asigure respectarea normelor UE privind achizițiile publice, în special a normelor privind preferințele naționale, ofertele anormal de scăzute și concurența neloială; reamintește, de asemenea, că dispozițiile UE permit respingerea ofertelor în cazul în care mai mult de 50 % din valoare este realizată în afara UE;

9.  îndeamnă Comisia să colaboreze cu diferitele sectoare industriale pentru a asigura utilizarea optimă a fondurilor structurale și de investiții europene și în special a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), în vederea sprijinirii proiectelor de cercetare și dezvoltare la nivel regional;

10.  salută inițiativele lansate de anumite autorități locale, în colaborare cu parteneri sociali, de a promova proiectele experimentale destinate lucrătorilor și întreprinderilor afectate de criza economică, cu scopul de a garanta posibilități de evoluție profesională prin intermediul formării profesionale și al altor acțiuni, în loc să se recurgă la șomajul parțial;

11.  este ferm convins că protecția lucrătorilor în cadrul implementării strategiei industriale a Uniunii ar trebui consolidată printr-un pachet legislativ privind informarea și consultarea lucrătorilor, care să îmbunătățească procedurile de concediere colectivă, dar și să anticipeze efectele negative ale globalizării;

12.  subliniază expertiza recunoscută a reprezentanților lucrătorilor în alegerile strategice și luarea deciziilor în cadrul întreprinderilor; se declară în favoarea creării unor comitete locale de informare și conciliere pentru prevenirea riscurilor industriale, alcătuite din toate părțile interesate care au o funcție de control sau de alertă;

13.  solicită crearea unui comitet local de informare și conciliere pilot la punctul de lucru al Alstom, în vederea prevenirii riscurilor industriale, care să fie alcătuit din părți interesate care dețin puterea de a controla și analiza respectivele riscuri și să fie responsabil de analizarea viitorului punctului de lucru al Alstom și de prezentarea unor propuneri privind activitățile de după 2018;

14.  subliniază că, la restructurare, impactul imediat și ușor perceptibil asupra ocupării forței de muncă este cel care atrage cea mai mare parte a atenției, în timp ce efectele adverse asupra condițiilor de muncă și a sănătății lucrătorilor nu sunt identificate și combătute în mod corespunzător;

15.  solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil, după consultarea partenerilor sociali, o propunere de act legislativ privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor, pe baza recomandărilor detaliate din rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2013 referitoare la informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor;

16.  ia act de faptul că impactul deciziilor de restructurare luate de întreprinderi mari europene depășește cu mult întreprinderea în sine, afectând în realitate întreaga structură economică, inclusiv subcontractanții, și compromițând viitorul unor întregi ramuri ale sectorului industrial;

17.  este profund îngrijorat de faptul că anumite situri industriale sunt lăsate în voia sorții, împiedicând orice reconversie economică, și insistă asupra necesității găsirii unor modalități de a relua în posesie aceste situri și de a ajuta autoritățile publice să facă acest lucru;

18.  solicită includerea subcontractanților în etapa de negociere care are loc în urma identificării unui plan de concediere colectivă în cadrul unei întreprinderi mari;

19.  solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil, după consultarea partenerilor sociali, o propunere de revizuire a apropierii legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (Directiva 98/59/CE a Consiliului), care ar trebui să includă următoarele principii:

–  să garanteze că toți lucrătorii afectați de restructurare și activi în cadrul aceleiași întreprinderi, dar într-un alt loc de desfășurare a activității, vor putea participa împreună la procedura de concediere colectivă;

–  să includă toți subcontractanții întreprinderii în procedura de concediere colectivă, pentru a le permite să negocieze compensarea de către întreprindere a prejudiciilor rezultate în urma încetării activităților acesteia, inclusiv a impactului asupra ocupării în rândul lucrătorilor subcontractanți;

–  solicită întreprinderii să numească un reprezentant care să aibă putere de decizie în cadrul negocierilor care au loc pe toată durata procedurii de concediere colectivă;

–  stabilirea unui mecanism de sancționare a întreprinderilor care recurg la proceduri de restructurare care sunt neloiale și nu sunt bazate pe cauze juste („licenciement boursier”), urmând ca acesta să includă refuzarea accesului întreprinderilor la piața unică și la programele de finanțare europene și/sau obligarea lor să ramburseze toate ajutoarele publice care le-au fost acordate în anii care au precedat concedierea colectivă;

20.  solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil, după consultarea partenerilor sociali, o propunere de act legislativ similar Legii Florange la nivel european, având ca obiectiv, în cazul închiderii, să invite întreprinderea să inițieze o procedură de informare specifică împreună cu comitetul de întreprindere, în vederea luării măsurilor necesare pentru găsirea unui cumpărător sau pentru vânzarea sitului;

21.  este de opinie că întreprinderile care doresc să profite de oportunitățile oferite de dreptul european al societăților comerciale trebuie, în același timp, să adere la valorile europene comune; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere de directivă care să introducă o arhitectură nouă și integrată de implicare a lucrătorilor în formele de societăți europene, să stabilească standarde ridicate în materie de informare și consultare și să introducă standarde minime ambițioase în privința reprezentării lucrătorilor la nivelul consiliilor întreprinderii; subliniază că acest cadru nou ar trebui să devină singura referință în materie de informare, consultare și reprezentare la nivelul consiliilor întreprinderii în cazul tuturor formelor de societăți din Europa [de exemplu societate europeană (SE), cooperativă europeană (SCE), viitorul statul al IMM-urilor] și ar trebui să introducă obligația de creare a unui sistem de reprezentare a lucrătorilor în cadrul consiliului de administrație (sisteme moniste) sau al consiliului de supraveghere (sisteme dualiste);

22.  regretă faptul că, la doar o zi după anunțarea planurilor sale de restructurare, Caterpillar a informat membrii comitetului restrâns al comitetului european de întreprindere din punctul de lucru de la Gosselies (Belgia) citind comunicatul de presă oficial în timpul unei conferințe telefonice; subliniază că cazul Caterpillar demonstrează încă o dată că dreptul UE nu este respectat de anumite întreprinderi, care nu informează și nu consultă comitetul european de întreprindere înaintea anunțării unor restructurări, inclusiv a unor concedieri în masă, în Belgia, Regatul Unit și Irlanda de Nord; consideră că această declarație succintă contravine în mod evident directivei europene, în care se afirmă că comitetele europene de întreprindere trebuie informate și consultate înainte ca modificările să aibă loc, și nu după; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a directivei privind comitetele europene de întreprindere, introducând dreptul de suspendare a planurilor de restructurare și a închiderii fabricilor până când nu are loc o procedură corespunzătoare de consultare, în temeiul dreptului european, oferindu-le astfel lucrătorilor o șansă echitabilă de a influența procesul decizional în întreprindere;

23.  ia act de faptul că, în ciuda angajamentului public al Caterpillar în ceea ce privește sustenabilitatea, inclusiv responsabilitatea socială, se constată o lipsă de responsabilitate socială a întreprinderii (RSI) în maniera în care aceasta își gestionează deciziile de restructurare, care afectează mii de lucrători și ignoră drepturile acestora; subliniază că principala preocupare în materie de RSI trebuie să fie calitatea relațiilor industriale din cadrul unei întreprinderi, inclusiv găsirea unor modalități de colaborare a partenerilor sociali, în special pentru îmbunătățirea dialogului social, anticiparea și gestionarea schimbărilor și a restructurării, respectarea drepturilor omului în cazul lucrătorilor, printre care se numără și dreptul de a forma sau adera la sindicate, de a negocia sau de a intra în grevă, și promovarea participării lucrătorilor prin proceduri „reale” de consultare și informare, inclusiv în cadrul comitetelor europene de întreprindere și al consiliilor SE; invită Comisia să prezinte o propunere de armonizare a cerințelor în materie de RSI, care să includă un cadru obligatoriu de raportare socială și de asumare a responsabilității de către întreprinderi și conducere pentru consecințele abuzurilor și delictelor, și care să stabilească un cadru pentru acordurile europene privind RSI;

24.   ia act de faptul că FEG este un instrument esențial al UE în era globalizării, care îi permite să sprijine statele membre în politicile lor de recalificare profesională a lucrătorilor și să restabilească structurile economice într-o regiune în privința lucrătorilor care suferă consecințele negative ale globalizării sau crizei economice; regretă faptul că FEG este utilizat uneori ca un instrument legat de negocierile privind concedierile colective, care îi permite întreprinderii să reducă nivelul său de intervenție în finanțarea măsurilor de recalificare a lucrătorilor și/sau de compensare a lucrătorilor; insistă asupra faptului ca ajutorul financiar acordat din FEG să nu fie luat în considerare în cadrul negocierilor privind concedierile colective; invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Regulamentului 1309/2013 privind FEG, pentru a le permite tuturor subcontractanților afectați de cazul de restructurare și, de asemenea, tuturor NEET să fie eligibili pentru acțiunile din FEG, dar să garanteze în același timp că odată ce un stat membru introduce o cerere pentru a regiune specifică NUTS 2, rata de cofinanțare a statului membru pentru finanțarea măsurilor este redusă la 20 %;

25.  invită Comisia și statele membre să efectueze studii privind impactul negocierilor comerciale în țări/regiuni din exteriorul Uniunii Europene;

26.  subliniază că aceste studii ar trebui realizate adoptând o abordare regională și bazată pe sectoare, însă ar trebui, de asemenea, să ajute la înțelegerea impacturilor pozitive și negative asupra ocupării forței de muncă și a industriilor europene care beneficiază de pe urma acestor acorduri;

27.  susține că impactul negativ al acordurilor de liber schimb asupra ocupării forței de muncă și a industriei UE trebuie să fie anticipat de UE și atenuat utilizând fonduri europene care să vizeze alocarea de fonduri regiunilor / sectoarelor de activitate afectate negativ de acorduri; consideră că această competență ar putea fi atribuită FEG, în schimbul unei majorări a fondurilor care îi sunt alocate în prezent, și că FEDR, FSE și FEG ar putea să fie responsabile de această competență;

28.  invită Comisia să informeze Parlamentul despre strategia sa privind principalele sectoare industriale din Europa, în special sectorul echipamentelor feroviare și sectorul utilajelor, în vederea creării unui mediu de piață mai favorabil, și despre acțiunile pe care intenționează să le întreprindă pentru a păstra locurile de muncă, know-how-ul și investițiile în Europa;

29.  invită Comisia să elaboreze o strategie coerentă privind politica industrială de reindustrializare, care să nu rămână doar o scrisoare moartă, pentru menținerea coerenței cu obiectivele noastre;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție, precum și recomandările detaliate în anexă.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate