PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Serviciul european de voluntariat
19.10.2016 - (2016/2872(RSP))
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Helga Trüpel în numele Grupului Verts/ALE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1126/2016
B8-1135/2016
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Serviciul european de voluntariat
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind Anul european al activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă (2011)[1],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Politicile UE și voluntariatul: recunoașterea și promovarea activităților de voluntariat transfrontaliere în UE” (COM(2011)0568),
– având în vedere Agenda de politici pentru voluntariat în Europa a Alianței pentru Anul european al voluntariatului 2011,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la voluntariat și activitățile de voluntariat în Europa[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la „Recunoașterea și promovarea activităților de voluntariat transfrontaliere în UE”[4],
– având în vedere Carta europeană a drepturilor și responsabilităților voluntarilor[5],
– având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la Serviciul european de voluntariat (O-000107/2016 - B8-1803/2016),
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. reamintind că, în 2016, Serviciul European de Voluntariat (SEV) își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare și că de-a lungul acestor 20 de ani au fost sprijiniți 100 000 de voluntari;
B. subliniind că Anul european al voluntariatului 2011, susținut ferm de Parlamentul European, a reprezentat o oportunitate politică majoră de a scoate în evidență valoarea adăugată a voluntariatului în Europa și că acum, cinci ani mai târziu, Parlamentul European ar trebui să analizeze impactul pe care l-a avut Anul european al voluntariatului 2011 asupra elaborării politicilor și asupra modului în care voluntariatul este integrat în principalele programe europene, cum ar fi Erasmus+ și Serviciul european de voluntariat;
C. reamintind că Anul european al voluntariatului 2011 a constituit imboldul și a oferit contextul pentru crearea și/sau revizuirea cadrelor naționale și juridice privind voluntariatul în Europa; accentuând că acest lucru s-a întâmplat mai ales în Europa Centrală și de Est, unde au fost elaborate și introduse legi și strategii noi; subliniind, însă, că Europa nu dispune încă de politici coordonate în materie de voluntariat, cu un punct de contact unic în instituțiile UE;
D. reamintind că acțiunile de voluntariat se întreprind de bunăvoie, reprezentând o alegere și o motivație personale, fără a se urmări câștiguri materiale; subliniind că voluntariatul poate fi definit ca un parcurs de solidaritate și că reprezintă o metodă de a răspunde nevoilor și preocupărilor umane, sociale și de mediu;
E. subliniind valoarea și importanța voluntariatului, acesta fiind una dintre cele mai vizibile forme de manifestare a solidarității, care promovează și facilitează incluziunea socială, construiește capital social și produce transformări ale societății; subliniind că voluntariatul contribuie atât la dezvoltarea unei societăți civile dinamice, care poate oferi soluții creative și inovatoare la provocările comune, cât și la creșterea economică și că, prin urmare, merită evaluat într-un mod specific din perspectiva capitalului economic, dar și a celui social;
F. reamintind că existența unui mediu favorabil este esențială pentru a asigura implicarea unui număr mai mare de cetățeni europeni în activități de voluntariat, garantând astfel o finanțare sigură și sustenabilă pentru infrastructura necesară voluntariatului, în special organizațiile care lucrează cu voluntari;
G. subliniind că voluntariatul presupune o combinație de mecanisme de sprijin sau/și de structuri organizaționale adecvate, care ar trebui consolidate ulterior printr-un cadru juridic adecvat care identifică drepturile și responsabilitățile voluntarilor și ale voluntariatului;
H. subliniind că orice persoană are dreptul la acces egal la oportunitățile de voluntariat și la protecție împotriva oricărui tip de discriminare și ar trebui să aibă dreptul de a-și concilia activitatea de voluntariat cu viața privată și cea profesională, astfel încât să poată avea un anume grad de flexibilitate pe parcursul activității de voluntariat;
I. subliniind că recunoașterea voluntariatului este, de asemenea, esențială pentru a încuraja stimularea adecvată a tuturor celor interesați, sporind astfel cantitatea, calitatea și impactul voluntariatului și că acest lucru presupune dezvoltarea unei culturi de recunoaștere care să prezinte voluntariatul ca o forță motrice pentru transpunerea în practică a valorilor europene;
J. recunoscând că noul CFM al UE pentru 2014-2020 a rezervat o serie de fonduri UE pentru voluntariat, în special programul „Europa pentru cetățeni”, gestionat în prezent de DG HOME, care a păstrat voluntariatul ca prioritate; subliniind că noul program Erasmus+ oferă încă oportunități de finanțare și sprijinire a proiectelor de voluntariat, în special prin programul SEV, și că programul „EU Aid Volunteers” a fost lansat de DG ECHO pentru a oferi sprijin practic proiectelor de ajutor umanitar; remarcând, însă, că accesul organizațiilor de voluntari la alte fonduri importante ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, rămâne foarte limitat;
K. reamintind că actuala criză a refugiaților este un exemplu relevant și un simbol vizibil al importanței voluntarilor și a modului în care aceștia întruchipează valorile europene, contribuie la construirea rezilienței sunt disponibili pentru a oferi soluții flexibile și pragmatice la provocările comune;
1. recunoaște că voluntariatul este o expresie a solidarității, libertății și responsabilității, care contribuie la consolidarea unei cetățenii active și reprezintă un instrument esențial pentru incluziunea și coeziune socială, precum și pentru cursurile de pregătire, educație și dialog intercultural, asigurând, în același timp, o contribuție importantă la răspândirea valorilor europene; subliniază că avantajele sale sunt, de asemenea, recunoscute în munca de voluntariat desfășurată cu țările terțe, ca instrument strategic pentru încurajarea înțelegerii reciproce și a relațiilor interculturale; consideră că nicio politică UE în domeniu nu ar trebui să înlocuiască imensa activitate deja depusă de ONG-uri și de diverse organizații și asociații ale societății civile;
2. subliniază că este important să se creeze un cadru juridic care definește statutul voluntariatului, drepturile și responsabilitățile voluntarilor și activitățile de voluntariat și care facilitează mobilitatea și recunoașterea; încurajează statele membre care încă nu au definit un cadru juridic pentru voluntari să folosească Carta europeană a drepturilor și responsabilităților voluntarilor;
3. invită statele membre să introducă procese de validare concretă în cadrul Recomandării Consiliului din 2012; solicită ca orice inițiativă viitoare privind pașaportul european al competențelor și Europass să acorde o importanță mai mare învățării dobândite prin experiențe formale, informale și non-formale, inclusiv prin voluntariat; reamintește că voluntariatul contribuie la dobândirea unor competențe care facilitează accesul la piața muncii;
4. sugerează că trebuie sprijinite și adoptate inițiative de tipul celor propuse recent de Comisie în noua propunere privind Regulamentul financiar, prin care timpul petrecut ca voluntar să fie eligibil pentru cofinanțare în granturile acordate de UE; subliniază că activitățile de voluntariat nu ar trebui să înlocuiască o eventuală activitate remunerată;
5. invită statele membre să adopte sistemul elaborat de Organizația Internațională a Muncii pentru a măsura valoarea economică a voluntariatului; invită Eurostat să sprijine statele membre în acest demers pentru a se asigura că sunt colectate date comparative în Europa, precum și pentru a dezvolta indicatori și metodologii pentru măsurarea impactului economic al voluntariatului;
6. invită statele membre să instituie programe de voluntariat naționale finanțate în mod adecvat și să îmbunătățească accesul la informații de calitate privind posibilitățile de voluntariat la nivel național, dar și local, în special prin rețelele de informare existente pentru tineri și informări reciproce („peer-to-peer”); încurajează statele membre să creeze centre naționale implicate în serviciul civic, care ar urma să promoveze și oportunități de voluntariat internațional; consideră că UE ar trebui să urmărească facilitarea accesului la programe de voluntariat prin acțiuni de coordonare supervizate de Directoratul General pentru Educație și Cultură (DG EAC) din cadrul Comisiei, HOME și ECHO.
7. solicită Comisiei să elaboreze un studiu privind sistemele naționale de servicii de voluntariat, corpurile naționale de serviciu civic și de solidaritate, precum și mediul existent pentru voluntarii potențiali din rândul statelor membre, pentru a promova înțelegerea reciprocă și diseminarea bunelor practici și posibilitatea de a crea un serviciu civic european - toate acestea pentru a consolida cetățenia UE;
8. sprijină ideea Comisei de a crea o nouă inițiativă de voluntariat, Corpul UE de solidaritate; invită Comisia să se asigure, mai ales, că organizațiile de voluntari sunt implicate în conceperea inițiativei și că implementarea acesteia nu va afecta bugetele alocate deja pentru alte programe;
9. insistă că programul SVE ar trebui să fie benefic persoanelor și organizațiilor implicate, precum și societății în ansamblu, și că SVE ar trebui să întărească aspectele ce vizează implicarea civică din programul Erasmus +; subliniază că este important să se promoveze SEV pentru toți tinerii, în special pentru cei care nu sunt încă interesați de voluntariat și mobilitate, creând, astfel, motivații și schimbări de mentalitate, fără a exclude generațiile mai în vârstă, întrucât acestea au de adus o contribuție importantă, de exemplu ca mentori;
10. subliniază că SVE ar trebui să se bazeze pe oferte de voluntariat de calitate și să respecte Carta voluntariatului și principiile din Carta de calitate a mobilității educaționale; totodată, SVE trebuie să aibă la bază o structură care încurajează organizațiile de voluntariat să devină organizații de primire, oferind-le astfel fonduri adecvate și cursuri de formare, consolidând, în același timp, rolul de coordonare al organizațiilor care oferă asistență unui număr mare de organizații de primire, de exemplu în ceea ce privește gestionarea și pregătirea;
11. reamintește că SEV ar trebui să aibă la bază o structură care să permită un acces ușor și rapid al tinerilor la program și, prin urmare, solicită o simplificare a sistemului actual de depunere a candidaturilor;
12. subliniază că este necesar să se consolideze monitorizarea și dimensiunea locală după o experiență de voluntariat în străinătate, prin acordarea de sprijin comunităților locale, nu doar înainte de plecare, ci și la întoarcere, sub forma unor cursuri post-orientare și post-integrare;
13. insistă că trebuie asigurat un mentorat de calitate pe parcursul întregului proces prin intermediul unui management responsabil al voluntariatului, iar voluntarii trebuie conștientizați cu privire la responsabilitatea pe care o au în ceea ce privește angajamentul față de organizație și comunitate;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.