PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Italia după cutremure
23.11.2016 - (2016/2988(RSP))
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Curzio Maltese, Eleonora Forenza, Barbara Spinelli, Sofia Sakorafa, Marie-Christine Vergiat, Marisa Matias, João Ferreira, João Pimenta Lopes, Miguel Viegas, Dimitrios Papadimoulis, Stelios Kouloglou, Kostas Chrysogonos, Patrick Le Hyaric, Lola Sánchez Caldentey, Miguel Urbán Crespo, Estefanía Torres Martínez, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga în numele Grupului GUE/NGL
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1285/2016
B8-1296/2016
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Italia după cutremure
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii[1],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar[2],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[3],
– având în vedere Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal[4],
– având în vedere concluziile Consiliului din 11 aprilie 2011 privind dezvoltarea în continuare a evaluării riscurilor pentru gestionarea dezastrelor în Uniunea Europeană,
– având în vedere concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2008 pentru îmbunătățirea capacităților de protecție civilă printr-un sistem de asistență reciprocă europeană bazat pe abordarea modulară a protecției civile,
– având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe[5],
– având în vedere întrebările adresate Comisiei cu privire la situația din Italia după cutremure (O-000139/2016 – B8-1812/2016, O-000140/2016 – B8-1813/2016 și O-000141/2016 – B8-1814/2016),
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în urma cutremurului devastator care a lovit centrul Italiei la 24 august 2016, alte trei seisme puternice cu magnitudini de 5,5 și 6,1, iar la 30 octombrie cu o magnitudine de 6,5, împreună cu o multitudine de vibrații, au zguduit regiunile din centrul Italiei la 26 oct;
B. întrucât seismele și replicile au continuat să lovească centrul Italiei în ultimele luni; întrucât seismul care a zguduit Italia la 30 octombrie a fost cel mai puternic cutremur care a lovit țara din 1980;
C. întrucât, în urma recentelor cutremure, au fost raportate peste 400 de persoane rănite și 290 decedate;
D. întrucât cutremurele devastatoare s-ar putea acumula într-un „efect de domino“ și ar putea conduce la strămutarea a 100 000 de rezidenți;
E. întrucât impactul seismelor recente a distrus orașe, a deteriorat grav infrastructura locală și regională, a distrus elemente ale patrimoniului istoric și cultural și a afectat negativ activitățile economice, în special în cazul IMM-urilor, agricultura și potențialul turistic și gastronomic;
F. întrucât teritoriile în cauză suferă de o deformare care se întinde pe o suprafață de aproximativ 130 de kilometri pătrați, cu o deplasare maximă de cel puțin 70 de centimetri, iar efectele hidrogeologice imprevizibile ar putea conduce, în condiții meteorologice de iarnă severe, la alte catastrofe naturale, cum ar fi inundațiile și alunecările de teren, precum și la daune cumulate;
G. întrucât eforturile depuse în vederea unei reconstrucții durabile trebuie să fie coordonate în mod corespunzător, pentru a remedia pierderile economice și sociale;
H. întrucât unele teritorii din Uniunea Europeană sunt mai vulnerabile și prezintă un risc seismic ridicat; întrucât acestea pot fi expuse chiar la catastrofe naturale repetate de diferite tipuri, unele dintre ele la mai puțin de un an diferență și s-au înregistrat de curând o serie de cazuri în Italia, Portugalia, Grecia și Cipru;
I. întrucât prevenirea ar trebui să reprezinte o etapă din ce în ce mai importantă în cadrul gestionării dezastrelor și să i se acorde o mai mare importanță socială;
J. întrucât măsurile în vigoare de prevenire a dezastrelor s-au dovedit a avea deficiențe, iar propunerile anterioare ale Parlamentului nu au fost încă puse integral în aplicare, ceea ce a împiedicat astfel implementarea unei strategii consolidate la nivelul UE în vederea prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om;
K. întrucât, adesea, daunele provocate de dezastre naturale sau de om ar putea fi în mare măsură prevenite; întrucât politicile UE trebuie, de asemenea, să asigure stimulente coerente pentru autoritățile naționale, regionale și locale, pentru a dezvolta, a finanța și a pune în aplicare politici mai eficiente de prevenire și de conservare;
1. își exprimă cea mai profundă solidaritate și empatie cu toate persoanele afectate de cutremure și cu familiile acestora, precum și cu autoritățile naționale, regionale și locale italiene implicate în eforturile de acordare de asistență în urma dezastrului;
2. apreciază eforturile neîncetate ale unităților de salvare, ale lucrătorilor în domeniul protecției civile, ale voluntarilor, ale organizațiilor societății civile și ale autorităților locale, regionale și naționale pentru a salva vieți și pentru a limita daunele în zonele devastate;
3. subliniază efectele economice grave ale cutremurelor succesive și dezastrul lăsat de acestea;
4. remarcă solidaritatea exprimată de alte state membre, regiuni europene și actori internaționali sub formă de asistență reciprocă în situații de urgență;
5. subliniază problemele de previzionare asociate cu sistemele de cutremur și seismicitatea ridicată din Europa de Sud-Est; constată cu îngrijorare că mii de oameni au murit și sute de mii au rămas fără locuințe în ultimii 15 ani, ca urmare a unor cutremure distructive care au afectat Europa;
6. își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul mare de persoane strămutate expuse condițiilor meteorologice aspre ale sezonului de iarnă care urmează; invită Comisia să ofere tot ajutorul necesar autorităților italiene pentru a le permite acestora să garanteze condiții decente de viață pentru persoanele private de propriile locuințe;
7. subliniază importanța mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă pentru promovarea cooperării între autoritățile naționale în domeniul protecției civile din Europa în situații nefavorabile și pentru reducerea la minimum a efectelor evenimentelor extraordinare; invită Comisia și statele membre să simplifice și mai mult procedurile de activare a mecanismului, pentru al pune la dispoziție în mod rapid și eficient în perioada imediat următoare unui dezastru;
8. invită Comisia să întreprindă toate măsurile necesare pentru a permite și a furniza o finanțare rapidă, la un nivel cât mai mare posibil, din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene; subliniază rolul și responsabilitatea sporită a autorităților regionale și locale în gestionarea și distribuirea fondurilor, sprijinind, totodată, o creștere economică durabilă reînnoită și coeziunea socială în teritoriile lor;
9. solicită Comisiei să ia în considerare extinderea calculului actual al Fondului de solidaritate, care se bazează, în prezent, pe efectele daunelor cauzate de un singur eveniment catastrofal, la un calcul cumulativ al daunelor provocate de mai multe catastrofe naturale în aceeași regiune în decursul unui an;
10. invită Comisia să se asigure că toate instrumentele disponibile în cadrul fondurilor de coeziune și regionale sunt utilizate în mod eficace pentru activitățile de reconstrucție și pentru toate celelalte acțiuni necesare, în deplină cooperare cu autoritățile italiene naționale și regionale; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a utiliza Fondul european pentru dezvoltare rurală pentru a susține zonele rurale și activitățile agricole care au fost afectate de cutremure;
11. reamintește că politica de coeziune reprezintă un instrument esențial în prevenirea riscului de dezastre naturale; consideră că diferitele fonduri și instrumente trebuie să poată fi puse în aplicare într-un mod flexibil și coordonat pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea acestei politici; subliniază că prevenirea riscurilor trebuie, de asemenea, să fie completată de alte politici în domeniul prevenirii, astfel încât să se evite fragmentarea măsurilor și să se sporească eficacitatea și valoarea adăugată a acestora;
12. subliniază că este urgent nevoie de unplan privind investițiile publice în cadrul politicilor de prevenire și de un plan de reabilitare antiseismică în zonele cu cel mai mare risc seismic si hidrogeologic; consideră că astfel de cheltuieli ar trebui excluse din calcularea pragului de deficit al statului membru în cauză;
13. invită Comisia să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre privind prevenirea dezastrelor și solicită statelor membre să se asigure că autoritățile regionale urmează cursuri de formare în domeniul gestionării dezastrelor;
14. subliniază importanța luării în considerare a prevenirii dintr-o perspectivă transversală, încorporând-o în politicile sectoriale relevante, cu scopul de a promova ocuparea echilibrată a terenurilor și dezvoltarea economică și socială coerentă, în armonie cu natura;
15. subliniază importanța cercetării și dezvoltării (C&D) publice în prevenirea și gestionarea dezastrelor și pledează pentru o coordonare și o cooperare sporite între instituțiile de cercetare și dezvoltare ale statelor membre, mai ales în cazul celor care se confruntă cu riscuri similare; solicită sisteme de alertă timpurie consolidate în statele membre, precum și crearea și consolidarea legăturilor între diferitele sisteme de alertă timpurie; recomandă Comisiei să ia act în mod corespunzător de aceste nevoi și să asigure o finanțare adecvată;
16. subliniază necesitatea pregătirii sistemelor de sănătate din statele membre în ceea ce privește structura resurselor umane, bunele practici și conștientizarea riscurilor, astfel încât să fie capabile să facă față situațiilor de dezastre;
17. subliniază că este important să existe o bază cuprinzătoare de date și informații privind riscurile și costurile dezastrelor, care să fie comunicată la nivelul UE, în vederea efectuării unor studii comparative și a determinării impactului transfrontalier probabil al dezastrelor, ceea ce ar permite statelor membre să pună în comun informațiile legate de capacitățile civile naționale și resursele medicale, și că ar trebui mai degrabă să fie folosite și dezvoltate structurile existente, cum ar fi Centrul de monitorizare și informare (CMI), decât să fie create unele noi;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Italiei și autorităților regionale și locale din zonele afectate.