PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
8.2.2017 - (2017/2525(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Gianni Pittella, Sorin Moisă în numele Grupului S&D
B8-0143/2017
Rezoluția Parlamentului European referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de acord dintre Canada și Uniunea Europeană privind încheierea unui Acord economic și comercial cuprinzător (CETA),
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte,
– având în vedere declarația comună a celui de-al 16-lea summit UE-Canada din 30 octombrie 2016,
– având în vedere Instrumentul comun de interpretare privind Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada și Uniunea Europeană și statele sale membre din 27 octombrie 2016,
– având în vedere cele 38 de declarații care urmează a fi consemnate în procesul-verbal al Consiliului din 27 octombrie 2016,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 privind relațiile comerciale dintre UE și Canada[1],
– având în vedere raportul final privind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile legat de negocierile CETA din iunie 2011,
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),
– având în vedere Rezoluția sa din 28 iunie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 privind Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale[5],
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 207 alineatul (3), articolele 218, 168 și 191 privind principiul precauției,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât negocierile UE-Canada pentru un acord economic și comercial cuprinzător (CETA) s-au încheiat în octombrie 2014, după șapte ani de negocieri, semnarea sa având loc la 30 octombrie 2016;
B. întrucât CETA reprezintă primul acord economic cuprinzător al UE cu o economie vestică foarte industrializată, exportatorii din UE având noi posibilități de export, care ar putea promova ocuparea forței de muncă și creșterea în UE; întrucât ar putea exista riscul ca anumite sectoare sensibile să fie afectate în mod negativ;
C. întrucât UE și Canada sunt parteneri cu același mod de gândire, cu valori fundamentale comune, inclusiv respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, drepturilor omului și protejarea sănătății, siguranței și a mediului, precum și a diversității culturale și lingvistice și a libertății și pluralismului mass-media, toate acestea fiind incluse în preambulul CETA;
D. întrucât în CETA se va prevedea eliminarea tarifelor pentru 98,6% din toate liniile tarifare canadiene și 98,7% din liniile tarifare din UE, tarifele industriale fiind eliminate 100%; întrucât Canada va elimina 90,9% din liniile tarifare agricole după intrarea în vigoare a CETA, iar UE 93,8%, fiind incluse câteva produse sensibile prin contingente tarifare sau excluse de tot, iar UE va extinde contingentele de import pentru carnea de porc și carnea de vită fără hormoni; întrucât prin CETA provinciile canadiene vor deschide pentru prima dată piețele de achiziții pentru ofertanții externi, toate acestea oferind oportunități sporite pentru UE; întrucât CETA permite aplicarea unor criterii legate de mediu și de muncă în contractele de achiziții publice;
E. întrucât CETA va crește mobilitatea forței de muncă permițând companiilor să transfere temporar personalul între UE și Canada și susținând acordurile de recunoaștere reciprocă care permit personalului calificat să lucreze atât în UE, cât și în Canada;
F. întrucât criticile aduse în mod constant și atitudinea sceptică a populației față de metoda folosită în negocierile comerciale au avut ca rezultat creșterea nivelurilor de transparență în alte acorduri comerciale ale UE, prin îmbunătățirea accesului la documente, raportări regulate cu privire la negocieri și îmbunătățirea comunicațiilor; întrucât ar trebui făcute în continuare îmbunătățiri; întrucât negocierile CETA au arătat că acordurile nu mai pot fi negociate cu ușile închise;
G. întrucât atât parlamentul canadian, cât și Parlamentul European au monitorizat și influențat negocierile în mod activ și regulat și au exprimat idei și preocupări pe întreg parcursul procesului pe baza opiniilor și implicării cetățenilor, sindicatelor, IMM-urilor și a altor grupuri ale societății civile;
H. întrucât organizațiile societății civile vor lua parte la discuțiile privind aspectele legate de dezvoltarea durabilă incluse în acord prin intermediul Forumului CETA al societății civile și întrucât structura forumurilor societății civile trebuie să promoveze întotdeauna o reprezentare echilibrată a părților interesate importante și a altor părți interesate; întrucât CETA este unul dintre primele acorduri comerciale ale UE care include obligația ca fiecare parte să ia în considerare opiniile transmise de populație cu privire la problemele în materie de dezvoltare durabilă legate de CETA;
I. întrucât comerțul liber și echitabil contribuie mult la prosperitate și poate fi folosit ca instrument de promovare a unei agende a justiției sociale și a dezvoltării durabile atât în UE, cât și în lume; întrucât CETA ar putea fi o ocazie ca UE și statele sale membre să continue să promoveze o serie de standarde comune ridicate ale UE în special în domeniul drepturilor lucrătorilor, protecției mediului, drepturilor consumatorilor și bunăstării populației în acordurile lor comerciale; întrucât CETA nu include însă un mecanism bazat pe sancțiuni de soluționare a încălcărilor, dar ambele părți au fost de acord să rezolve această problemă printr-o revizuire timpurie;
J. întrucât comerțul liber este un element esențial al globalizării care s-a aflat în centrul dezbaterilor publice, societatea civilă exprimând îngrijorări cu privire la o serie de efecte negative posibile ale CETA asupra consumatorilor și din cauza faptului că de cele mai multe avantaje ar beneficia corporațiile; întrucât o serie de studii diferite folosind metodologii diferite au avut rezultate divergente cu privire la impactul creării de locuri de muncă prin CETA; întrucât, în UE, eficiența instrumentelor existente care pot ajuta lucrătorii care își pierd locul de muncă în urma globalizării să se adapteze la noile oportunități și schimbări, inclusiv prin acorduri comerciale bilaterale precum CETA, trebuie să crească și să fie completată prin mecanisme suplimentare vizând anticiparea efectelor negative;
K. întrucât CETA menține capacitatea UE și a statelor sale membre de a adopta și aplica propriile legi și reglementări menite pentru îndeplinirea obiectivelor legitime ale politicii publice cum ar fi protejarea și promovarea sănătății publice, serviciile sociale, educația, siguranța, mediul, moralitatea publică, protecția socială sau a consumatorilor, confidențialitatea, protecția datelor și promovarea diversității culturale; întrucât UE și Canada au acordat o atenție deosebită asigurării faptului că textul CETA și instrumentul comun de interpretare reflectă în mod explicit ideea comună conform căreia guvernele și parlamentele nu ar trebui să fie împiedicate să adopte politici publice legitime și nici nu vor fi împiedicate să facă acest lucru;
L. întrucât CETA recunoaște drepturile statelor membre la toate nivelurile de a dezvolta și furniza servicii publice în domenii precum serviciile naționale de sănătate, educația, serviciile sociale, locuințele și aprovizionarea cu apă; întrucât UE și statele sale membre își rezervă dreptul de a adopta sau modifica orice măsură privind serviciile care beneficiază de finanțare publică sau de orice altă formă de asistență publică; întrucât Parlamentul și-a exprimat deja opinia, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, conform căreia folosirea unei abordări de tip „listă negativă” în CETA ar trebui să fie considerată excepție și nu ar trebui să constituie un precedent pentru viitoarele negocieri comerciale; întrucât Acordul General privind Comerțul cu Servicii al OMC (GATS) se bazează pe o abordare tip „listă pozitivă”;
M. întrucât au existat o serie de dubii constante cu privire la necesitatea de a crea un mecanism de soluționare a litigiilor legate de investiții între două democrații mature; întrucât CETA conținea, inițial, un sistem ad hoc de arbitraj (mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat - ISDS), care a atras multe critici din partea populației deoarece nu a realizat un echilibru adecvat între protejarea investitorilor și garantarea dreptului și a capacității UE și a statelor membre de a reglementa în interes public și pentru lipsa sa de transparență și de garanții cu privire la imparțialitate și la competențele profesionale ale arbitrilor;
N. întrucât, urmând exemplul de lider al Grupului S&D din Parlamentul European și având în vedere îngrijorările societății civile și ale populației cu privire la ISDS, Parlamentul a solicitat ca acest mecanism să nu mai fie dezvoltat, ceea ce a avut ca urmare propunerea Comisiei din septembrie 2015 de a-l înlocui cu un sistem jurisdicțional în materie de investiții (ICS); întrucât ICS din CETA reprezintă un pas important în ceea ce privește modul în care sunt soluționate litigiile în materie de investiții, asigurând înființarea unui tribunal permanent cu judecători alocați la întâmplare pentru fiecare caz, a unui tribunal de apel permanent, stabilirea unor norme stricte cu privire la conflictele de interese și a unui cod de conduită aplicabil de președintele Curții Internaționale de Justiție; întrucât trebuie îmbunătățite cât se poate de repede și alte elemente ale ICS înainte să fie transmisă notificarea finală privind intrarea în vigoare a CETA în conformitate cu articolul 30.7(2), cum ar fi aducerea unor îmbunătățiri suplimentare incluzând numirea unor judecători și stabilirea remunerațiilor acestora, stabilirea unui set complet de norme de conduită etică și înființarea mecanismului de sancționare care s-ar aplica în cazul nerespectării normelor respective;
O. întrucât CETA a îmbunătățit o serie de dispoziții importante privind protecția investițiilor; întrucât dispozițiile consolidate legate de transparență prevăd garanții adecvate conform cărora litigiile nu vor mai fi soluționate „cu ușile închise”; întrucât dispozițiile reformate privind protejarea investițiilor, precum și ICS, astfel cum sunt incluse în CETA, vor înlocui cele opt tratate bilaterale privind investițiile încheiate între statele membre și Canada, care, în trecut, au dat naștere la motive de îngrijorare în legătură cu lipsa de transparență și a unor garanții suficiente pentru dreptul de reglementare al guvernului și care includ ISDS, un sistem toxic;
P. întrucât recunoașterea explicită a dreptului de reglementare al guvernului, inițial prevăzută numai în preambulul CETA, a fost introdusă în textul final cu intenția de a se evita riscul unei așa-numite „relaxări normative”, situație în care guvernele se simt împiedicate să aplice măsuri legitime de politică publică și să reglementeze pentru a îndeplini obiectivele legitime de politică publică din domenii precum sănătatea publică, siguranța, mediul, moralitatea publică, protecția socială și a consumatorilor și promovarea diversității culturale;
Q. întrucât guvernul național belgian și-a luat angajamentul de a solicita Curții Europene de Justiție să evalueze ICS pentru a verifica dacă acesta este compatibil cu dreptul UE;
R. întrucât se așteaptă de la Comisie ca aceasta să solicite în mod oficial un mandat de lansare a negocierilor privind instanța multilaterală dedicată investițiilor înainte de sfârșitul lui 2017; întrucât parlamentele naționale vor ține seama de acest lucru când vor evalua CETA în parlamentele naționale în anii următori; întrucât Parlamentul European trebuie să aibă un rol central în stabilirea poziției UE pe parcursul acestor negocieri;
S. întrucât UE și Canada au indicat în CETA obiectivul lor comun de a depune eforturi, împreună cu alți parteneri comerciali, pentru a înființa o instanță multilaterală pentru investiții și un mecanism de apel; întrucât UE și Canada s-au reunit la Geneva la 13 decembrie 2016 cu reprezentanții țărilor terțe pentru a propune împreună înființarea unui organism unic multilateral permanent care să soluționeze litigiile în materie de investiții, îndepărtându-se astfel de sistemul ad hoc de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat inclus în prezent în aproximativ 3 200 de tratate privind investițiile în vigoare în prezent; întrucât ar trebui inclusă aici și posibilitatea ca și alți actori să folosească organismul multilateral pentru a da în judecată investitorii;
T. întrucât Canada și-a luat angajamentul de a depune eforturi continue și susținute pentru a ratifica și pune în aplicare toate convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), trei dintre convențiile OIM fiind ratificate în timpul procesului de negociere; întrucât Canada a lansat, dar nu a finalizat încă, un proces intern de ratificare a Convenției nr. 98 privind dreptul la organizare și negociere colectivă;
U. întrucât 145 de indicații geografice europene (IG) care erau până acum neprotejate vor fi protejate pe piața canadiană, cu posibilitatea de extindere pentru a fi incluse noi IG pentru a proteja unele dintre cele mai renumite produse ale UE, a stimula oportunitățile IMM-urile și a susține protecția consumatorilor; întrucât CETA nu implică vreo modificare a legislației UE în ceea ce privește evaluarea riscurilor și autorizarea, etichetarea și trasabilitatea alimentelor modificate genetic; întrucât folosirea organismelor modificate genetic (OMG) sau a tratamentelor chimice este în continuare controversată în UE;
V. întrucât Comitetul mixt CETA, coprezidat de ministrul canadian al comerțului internațional și de comisarul pentru comerț al UE, va reuni reprezentanți ai ambilor parteneri cu scopul de a „monitoriza și facilita punerea în aplicare și aplicarea” acordului și a supraveghea „activitatea comitetelor specializate și a altor organisme înființate în temeiul CETA”; întrucât deciziile sale nu trebuie să implice vreo obligație pentru instituțiile UE privind adoptarea sau modificarea dreptului UE; întrucât trebuie respectate pe deplin prerogativele Parlamentului European prevăzute în tratatele UE; întrucât Parlamentul trebuie să aibă ocazii corespunzătoare de a supraveghea aplicarea CETA și mai ales deciziile comitetului mixt,
1. consideră că politica comercială a UE trebuie să contribuie la crearea unor locuri de muncă decente, la dezvoltarea durabilă, respectarea standardelor UE, garantarea serviciilor publice și respectarea procedurilor democratice, promovând, totodată, oportunitățile de export ale UE; consideră că obiectivele CETA reprezintă o bază pentru dezvoltarea unei agende comerciale globale progresive bazate pe valorile comune ale UE și Canadei, inclusiv protejarea drepturilor omului și introducerea unor standarde ridicate de protecție a consumatorilor, lucrătorilor și a mediului; subliniază că UE și Canada au căzut de acord să nu relaxeze sau să reducă nivelurile de protecție a muncii sau a mediului pentru a încuraja comerțul sau a atrage investiții;
2. regretă că textul CETA nu este clar în sensul că serviciile publice actuale și orice alte servicii de acest tip care pot apărea în viitor nu sunt reglementate de dispozițiile CETA; salută însă angajamentele tuturor părților conform căruia UE și guvernele statelor sale membre, de la toate nivelurile, au în continuare dreptul de a dezvolta, furniza și reglementa servicii publice, inclusiv în domeniul sănătății, educației, serviciilor sociale, locuințelor și aprovizionării cu apă; reamintește faptul că CETA nu impune guvernelor să privatizeze servicii publice și nici nu împiedică readucerea serviciilor care fuseseră anterior privatizate în proprietatea și administrarea publică sau sub orice altă formă de control; consideră, în principiu, că folosirea unei abordări tip „listă pozitivă” ca în GATS este mereu varianta preferată;
3. ia act de angajamentul față de comerț și dezvoltarea durabilă din CETA, care include angajamente față de atingerea celor mai ridicate niveluri de protecție pentru drepturile lucrătorilor și de protecție a mediului; regretă că în CETA nu a fost inclus un mecanism bazat pe sancțiuni; se așteaptă însă ca CETA să aibă rezultate pozitive pentru a crește la maximum avantajele pentru lucrători și mediu; invită, prin urmare, ambele părți să cadă de acord, până la jumătatea lui 2017, asupra unei propuneri de creștere a măsurii în care pot fi puse în aplicare în mod eficient dispozițiile din CETA privind comerțul, lucrătorii și mediul, în special prin introducerea unui mecanism de sancțiuni adecvat; subliniază rolul fundamental pe care părțile interesate, inclusiv sindicatele, organizațiile lucrătorilor și grupurile de protecție a mediului, trebuie să îl aibă în evaluarea și revizuirea punerii în aplicare a CETA, în special prin intermediul forumului societății civile și al grupurilor consultative naționale; subliniază că evaluarea și revizuirea standardelor din domeniul muncii și al protecției mediului nu ar trebui să fie limitate la capitole care abordează în mod specific aceste chestiuni, dar ar trebui să abordeze la nivel orizontal aceste domenii și alte domenii vizate de acord, cum ar fi investițiile, comerțul cu servicii, cooperarea în materie de reglementare și achizițiile publice în ceea ce privește standardele în domeniul muncii și al protecției mediului; invită statele membre să susțină pe deplin aceste reforme ale dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă;
4. ia act de progresele realizate de Canada în procesul de ratificare a Convenției nr. 98 privind dreptul la organizare și negociere colectivă; recunoaște că principiile de bază ale acestei convenții sunt deja incluse în legile canadiene din domeniul muncii; se așteaptă însă ca această convenție să fie ratificată în întregime cât se poate de repede și invită Consiliul să nu trimită notificarea finală privind intrarea în vigoare a CETA, în conformitate cu articolul 30.7(2), până când Canada nu a finalizat procedura de ratificare a Convenției nr. 98;
5. ia act de faptul că principiul precauției al UE, astfel cum este prevăzut în tratatele UE, se va aplica în continuare, garantând dreptul UE și al statelor membre de a aplica principiile lor de bază în ceea ce privește activitățile reglementare; subliniază rolul fundamental al Declarației Comisiei privind protecția principiului precauției în CETA (cea de-a șaptea declarație din declarațiile care urmează a fi incluse în procesul-verbal al Consiliului) și mai ales al declarației conform cărei „nicio dispoziție din CETA nu împiedică aplicarea principiului precauției în Uniunea Europeană, astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”; subliniază cu tărie că toate importurile din Canada în UE trebuie să respecte toate standardele UE; subliniază că, în cadrul CETA, cooperarea în materie de reglementare poate fi realizată în mod voluntar; subliniază că niciun tip de cooperare nu ar trebui să submineze procesul legislativ național din UE, inclusiv consultările aferente ale părților interesate ale UE și nici nu ar trebui să afecteze în niciun fel prerogativele Parlamentului prevăzute în tratatele UE;
6. reamintește că CETA conține definiții ale standardelor de protecție a investițiilor și o trimitere explicită la dreptul guvernelor de a reglementa pentru a îndeplini obiectivele legitime de politică din domenii precum protecția sănătății publice și a siguranței, a mediului sau a moralității publice, protecția socială sau a consumatorilor sau promovarea și protecția diversității culturale; reamintește recunoașterea explicită de către părțile la CETA a faptului că, dacă o parte reglementează într-un mod care afectează negativ o investiție sau are vreun impact asupra așteptărilor unui investitor în materie de profituri, nu înseamnă că aceasta este o încălcare a standardelor de protecție a investițiilor și nu implică, prin urmare, vreo despăgubire; admite însă că riscul unei „relaxări normative” nu a fost eliminat complet din CETA; invită Comisia să aplice pe deplin interpretările obligatorii ale standardelor de protecție a investițiilor, dacă este necesar, pentru a asigura faptul că interpretarea reflectă intenția UE și a Canadei, specificată în instrumentul comun de interpretare, ca CETA să nu aibă ca urmare un tratament mai bun al investitorilor străini față de cei locali;
7. solicită ca Parlamentul European să fie pe deplin implicat în toate etapele de înființare și în toate viitoarele revizuiri ale ICS, inclusiv în numirea judecătorilor pentru tribunal și tribunalul de apel și, între altele, în asigurarea independenței și competențelor acestora, precum și în supravegherea aspectelor organizaționale precum remunerarea judecătorilor; solicită ca Comisia și Consiliul să se asigure că Parlamentul este implicat în definirea normelor detaliate de conduită aplicabile candidaților pentru funcția de membru al tribunalului sau al tribunalului de apel și mecanismului de sancționare în cazul nerespectării normelor de conduită pentru a asigura respectarea deplină a independenței puterii lor judiciare; regretă că crearea ICS, inclusiv toate chestiunile menționate anterior, nu au fost finalizate înainte ca textul CETA să fie transmis Parlamentului European spre aprobare; invită statele membre să susțină pe deplin demersurile legate de aplicarea ICS;
8. ia act de angajamentul guvernului național belgian de a solicita Curții Europene de Justiție să evalueze compatibilitatea sistemului ICS cu dreptul UE; invită Parlamentul să prezinte observații scrise pe baza articolului 141 alineatul (4) din Regulamentul de procedură cu privire la această viitoare cauză în instanță;
9. salută cu tărie faptul că Canada a preluat în întregime obiectivul de găsire a unei soluții multilaterale pentru protecția investițiilor și a devenit un partener apropiat al UE în susținerea activă a realizării acestuia, scopul său fiind acela de a elimina inconsecvența și fragmentarea a mii de acorduri de investiții internaționale în vigoare în prezent la nivel mondial; consideră că noul ICS asupra căreia s-a căzut de acord în cadrul CETA este o bază de pornire a îndeplinirii acestui obiectiv și solicită ca perioada de dinaintea intrării depline în vigoare a acordului în care noul sistem nu va fi aplicat în mod provizoriu să fie folosită pentru a lua toate măsurile necesare pentru a garanta în mod definitiv independența judecătorilor numiți în mod public și a asigura aplicarea unor norme adecvate în materie de etică;
10. invită Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul cu privire la aplicarea provizorie a CETA prin prezentarea publică, în fiecare an, a unui raport de punere în aplicare detaliat pentru a asigura faptul că CETA dă rezultate în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente, promovarea drepturilor lucrătorilor și protecția mediului; invită din nou Comisia să introducă indicatori specifici pentru a asigura monitorizarea aplicării acordurilor precum CETA și a efectelor acestora asupra performanței diferitelor industrii și sectoare ale UE cu privire la cota lor de piață;
11. remarcă faptul că CETA include o serie de sectoare agricole sensibile, precum carnea de vită și de porc prin CTA; reamintește faptul că studiul Comisiei privind „Impactul economic cumulativ al viitoarelor acorduri comerciale asupra agriculturii UE” a subliniat sensibilitatea deosebită a acestor produse și faptul că este nevoie să le protejăm; se așteaptă ca politica comercială a UE să acorde cea mai mare atenție aspectelor sensibile care îi privesc pe producătorii locali și exploatațiile de familie;
12. amintește că multe țări în curs de dezvoltare beneficiază de preferințe tarifare din partea UE și a Canadei; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape efectele pe care CETA le poate avea asupra țărilor în curs de dezvoltare și să prezinte rapoarte regulate în acest sens, în special cu privire la o posibilă erodare a marjei preferențiale, deturnarea comercială și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă; invită Comisia să susțină inițiativele de susținere a includerii țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile de valori mondiale și oportunitățile create prin CETA, folosind instrumentele de dezvoltare adecvate precum ajutorul pentru comerț;
13. salută angajamentul comun al UE și al Canadei de a coopera și a juca rolul de lider cu privire la chestiunile de mediu legate de comerț incluse în CETA, mai ales aplicarea Acordului de la Paris; invită Comisia să folosească mecanismul de revizuire pentru a clarifica și mai mult care sunt modalitățile concrete de cooperare în cadrul CETA, în special în legătură cu obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv prin folosirea unui mecanism bazat pe sancțiuni;
14. consideră că standardele de transparență cheie legate de mecanismele fiscale ar trebui să fie obligatorii și să aibă rolul de orientări pentru politica comercială a UE și acordurile comerciale: invită Comisia să includă în toate acordurile comerciale și de parteneriat clauze privind buna guvernare fiscală, care să se refere în special la respectarea recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) relevante din domeniul fiscal (de exemplu, inițiativa BEPS) și să asigure faptul că acordurile comerciale și de parteneriat nu pot fi folosite abuziv de societăți sau de intermediari în scopul eludării și evaziunii fiscale ori pentru a spăla banii proveniți din activități ilegale;
15. solicită ca viitorul acord interinstituțional privind negocierile internaționale să acorde Parlamentului competențe depline de a supraveghea aplicarea CETA, în special prin decizia comitetului mixt;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și parlamentului și guvernului federal, precum și guvernelor și parlamentelor provinciale și teritoriale din Canada.
- [1] JO C 380 E, 11.12.2012, p. 20.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2015)0252.
- [4] JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.
- [5] JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.