PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Regulamentul delegat (UE) nr. .../... al Comisiei din 1 decembrie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru aplicarea de limite ale pozițiilor în cazul instrumentelor financiare derivate pe mărfuri
8.2.2017 - (C(2016) 4362 – 2016/3017(DEA))
Sven Giegold în numele Grupului Verts/ALE
B8-0148/2017
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Regulamentul delegat (UE) nr. .../... al Comisiei din 1 decembrie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru aplicarea de limite ale pozițiilor în cazul instrumentelor financiare derivate pe mărfuri
(C(2016) 4362 – 2016/3017(DEA))
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. .../... al Comisiei din 1 decembrie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru aplicarea de limite ale pozițiilor în cazul instrumentelor financiare derivate pe mărfuri (C(2016)4362),
– având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE[1], în special articolul 57 alineatele (3) și (12),
– având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei[2],
– având în vedere rezultatul summitului G20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2011 intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” (COM(2011)0025),
– având în vedere comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 14-15 aprilie 2011,
– având în vedere Principiile de reglementare și de supraveghere a piețelor de instrumente derivate pe mărfuri, publicate de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare la 11 septembrie 2011,
– având în vedere scrisoarea trimisă de raportorul său și de președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare comisarului Hill la 27 noiembrie 2015,
– având în vedere articolul 105 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât liderii G20 s-au reunit la Pittsburgh, la 24-25 septembrie 2009, ca răspuns la criza financiară, și s-au angajat să amelioreze reglementarea, funcționarea și transparența piețelor financiare și de mărfuri pentru a reduce volatilitatea excesivă a prețurilor la mărfuri;
B. întrucât, în Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” din 28 octombrie 2009, s-a constatat că, în ultimii ani, prețurile pe parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente au fluctuat semnificativ, cauzând dificultăți considerabile pentru producătorii agricoli și generând prețuri incorecte pentru consumatori; întrucât, prin urmare, Comisia a recomandat ca organismele de reglementare să poată stabili limite ale pozițiilor pentru a contracara fluctuațiile de preț disproporționate sau concentrările de poziții speculative, cu scopul de a asigura funcționarea eficientă a acestor piețe;
C. întrucât, în Comunicarea Comisiei intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” din 2 februarie 2011, s-a constatat, de asemenea, că piețele de mărfuri s-au caracterizat printr-o volatilitate mai mare și prin variații fără precedent ale prețurilor în ultimii ani, cu puternice fluctuații ale prețurilor pe toate piețele principale de mărfuri, care s-au reflectat în prețurile de consum și uneori au condus la tulburări sociale și la privațiuni; întrucât Comisia a recomandat, prin urmare, să se analizeze necesitatea unei informări mai sistematice și mai detaliate privind activitățile de tranzacționare ale diferitelor tipuri de participanți pe piața instrumentelor financiare derivate pe mărfuri și necesitatea unei supravegheri mai extinse de către organismele de reglementare a pozițiilor aferente instrumentelor financiare derivate pe mărfuri, inclusiv necesitatea impunerii unor limite ale pozițiilor, atunci când se consideră necesar;
D. întrucât comunicatul din 15 aprilie 2011 al miniștrilor de finanțe și al guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20 a salutat munca depusă de organizațiile internaționale pentru a reduce volatilitatea excesivă a prețurilor de pe piețele produselor alimentare și de pe piețele agricole, precum și impactul acestei volatilități asupra securității alimentare și a solicitat Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) să finalizeze recomandările privind reglementarea și supravegherea în acest domeniu, în special pentru a combate abuzul de piață și manipularea pieței, incluzând competența de a stabili ex ante limite ale pozițiilor, dacă este cazul;
E. întrucât Principiile IOSCO de reglementare și de supraveghere a piețelor de instrumente derivate pe mărfuri din 11 septembrie 2011 prevăd, printre obiectivele lor principale, că piețele ar trebui să fie echitabile, eficiente și transparente și că acest lucru ar trebui să fie realizat prin impunerea obligației ca sistemele de tranzacționare să facă obiectul autorizării de reglementare și supravegherii continue, ca reglementarea să aibă scopul de a detecta și descuraja manipulările și alte practici comerciale neloiale și ca reglementarea să vizeze garantarea unei gestionări adecvate a expunerilor mari și a riscului de neîndeplinire a obligațiilor de plată și de perturbare a pieței; întrucât, prin urmare, IOSCO a recomandat autorităților de supraveghere a piețelor să aibă și să utilizeze competențe oficiale de gestionare a pozițiilor, inclusiv competența de a stabili ex ante limite ale pozițiilor;
F. întrucât Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (MiFID II) introduce un nou regim armonizat privind limitele pozițiilor pentru contractele derivate pe mărfuri, care reprezintă punerea în aplicare de către UE a angajamentelor asumate de G20 la Pittsburgh în 2009;
G. întrucât articolul 57 din Directiva 2014/65/UE impune statelor membre să se asigure că autoritățile competente stabilesc și aplică limite ale pozițiilor cu privire la dimensiunea poziției nete pe care o persoană o poate deține în orice moment în instrumente financiare derivate pe mărfuri tranzacționate în locuri de tranzacționare și în contracte extrabursiere echivalente din punct de vedere economic, în scopul de a preveni abuzul de piață și de a sprijini condiții de decontare și de cotație ordonată, inclusiv prevenirea pozițiilor care cauzează distorsionarea pieței;
H. întrucât articolul 57 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE îi conferă Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) competența de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare și deleagă Comisiei competența de a adopta aceste standarde, pentru a determina metodologia de calcul pe care autoritățile competente trebuie să o aplice în stabilirea limitelor poziției din luna respectivă și a limitelor pozițiilor din celelalte luni pentru derivatele pe mărfuri decontate fizic sau în numerar, pe baza caracteristicilor instrumentelor financiare derivate pertinente;
I. întrucât Regulamentul delegat (UE) al Comisiei nr..../... din 1 decembrie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului stabilește metodologia pentru calcularea limitelor pozițiilor;
J. întrucât această metodologie stabilește o cifră de referință pentru limitarea pozițiilor din luna respectivă pe un instrument financiar derivat pe mărfuri de 25 % din cantitatea livrabilă pentru instrumentul derivat pe mărfuri respectiv și pentru celelalte luni stabilește o limită a poziției de 25 % din totalul pozițiilor deschise pe instrumentul derivat pe mărfuri respectiv și permite autorităților competente să stabilească limitele pozițiilor din luna respectivă și din celelalte luni pentru un instrument financiar derivat pe mărfuri prin preluarea cifrei de referință respective și adaptarea ei, în conformitate cu impactul potențial al anumitor factori, fie la nivelul minim de 5 %, fie la cel maxim de 35 %;
K. întrucât metodologia include o derogare pentru orice contract cu instrumente financiare derivate cu un activ suport care intră în categoria alimentelor destinate consumului uman cu un total al pozițiilor deschise combinate din luna în curs și din celelalte luni de peste 50 000 de loturi pe o perioadă de trei luni consecutive; întrucât, pentru aceste contracte, cifra de referință pentru limitele pozițiilor pentru lunile în curs este propusă la 20 %; întrucât autoritățile competente care stabilesc limita specifică au libertatea de a stabili cifra de referință într-un interval care se încadrează între 2,5 % și 35 %;
L. întrucât, în comparație cu regimul aplicabil limitelor pozițiilor în vigoare în Statele Unite ale Americii, în care valoarea de 25 % este mai degrabă limita superioară decât cifra de referință, iar limitele medii ale pozițiilor se încadrează între 10-15 %, metodologia propusă pentru limitele pozițiilor în Uniune este foarte permisivă; întrucât limitele efective, astfel cum sunt aplicate în prezent în locurile de tranzacționare în SUA, sunt mult mai mici, limitele situându-se într-un interval care se încadrează între 5 % până la 15 %;
M. întrucât, pentru cele mai sensibile contracte cu o lichiditate foarte mare pe produse alimentare, o cifră de referință de 20 % nu îndeplinește obiectivul enunțat în Directiva 2014/65/UE de a preveni abuzul de piață și de a sprijini condițiile de decontare și de cotație ordonată și, prin urmare, nu se ridică la înălțimea angajamentelor semnate de liderii G20 în 2009 și asumate de UE;
N. întrucât echipa de negociere a Parlamentului a solicitat, în scrisoarea sa din 27 noiembrie 2015, regimului să trimită „un mesaj clar pentru autoritățile naționale competente în sensul că acestea ar trebui să stabilească limite reduse ale pozițiilor ori de câte ori lichiditatea o permite”;
O. întrucât cifra de referință finală și marja globală pentru alte contracte (de la 5 % la 35 %) care sunt considerate a fi lichide a fost deja evaluată a fi prea amplă în scrisoarea din 27 noiembrie, având în vedere că un regim special și mai flexibil este prevăzut pentru contractele considerate a fi nelichide (de la 5 % la 40 %) și că definiția unui contract „nelichid” este, de asemenea, potențial foarte largă;
P. întrucât echipa de negociere a Parlamentului a solicitat în aceeași scrisoare să se utilizeze cantitatea livrabilă ca bază pentru limitele pozițiilor din celelalte luni; întrucât scrisoarea sublinia că, în cazul în care ESMA și Comisia ar urma o abordare bazată pe pozițiile deschise, atunci limitele ce au la bază pozițiile deschise ar trebui să fie „considerabil mai mici”;
Q. întrucât actul delegat, așa cum a fost adoptat, include o vagă recomandare adresată autorităților competente, în sensul de a modifica limitele pozițiilor „în sens descendent” sau „în sens ascendent” în cazul în care pozițiile deschise sunt „cu mult mai mari/mai mici” decât cantitatea livrabilă; întrucât actul delegat, așa cum a fost adoptat, estompează limitele lunii în curs prin extinderea definiției cantității livrabile pentru a include „orice grade de substituție sau tipuri de mărfuri”;
R. întrucât echipa de negociere a Parlamentului a solicitat în scrisoarea menționată mai sus ca „contractele cu rezultate economice corelate în mare măsură să fie luate în considerare la aceeași limită a poziției”; întrucât actul delegat, așa cum a fost adoptat, nu integrează această cerere și, în special, definiția revizuită a contractelor extrabursiere echivalente din punct de vedere economic (EEOTC) și definiția „instrumentelor financiare derivate pe mărfuri identice” continuă să fie excesiv de restrictive, deschizând calea către o eludare facilă a limitelor pozițiilor prin introducerea unor modificări mai degrabă marginale în specificațiile contractuale ale instrumentelor financiare derivate pe mărfuri;
S. întrucât, în ciuda cererii exprese a echipei de negociere a Parlamentului, volatilitatea nu a fost inclusă ca un factor care trebuie luat în considerare la stabilirea limitelor pozițiilor la același nivel ca și alți factori relevanți; întrucât Comisia sugerează, în schimb, că, în cazul în care apare o situație de volatilitate excesivă, autoritățile de supraveghere ar trebui să ia în considerare o posibilă corectare a limitei, dacă alte ajustări (în sens ascendent sau descendent) ale limitei ar putea reduce această volatilitate excesivă;
T. întrucât Parlamentul recunoaște că unele dintre aceste preocupări au fost abordate, dar nu în mod suficient pentru a considera că regulamentul delegat îndeplinește obiectivele ambițioase ale legislației originale;
U. întrucât Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a face modificări suplimentare la proiectul de regulament delegat pentru a atenua preocupările menționate în scrisoarea Parlamentului, fără a fi nevoie de vreo întârziere în punerea generală în aplicare a Directivei 2014/65/UE, care urmează să intre în vigoare la 3 ianuarie 2018; întrucât, în cazul în care Comisia ar face astfel de modificări, Parlamentul, fără a-și depăși rolul de control care îi revine, ar putea lua în considerare posibilitatea de a accelera procedura de aprobare a unui text modificat,
1. formulează obiecțiuni la regulamentul delegat al Comisiei;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și de a-i notifica faptul că regulamentul delegat nu poate intra în vigoare;
3. invită Comisia să prezinte un nou act delegat care să țină cont de preocupările menționate mai sus;
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.