PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017
13.3.2017 - (2017/2598(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Marie-Christine Vergiat, Marisa Matias, Ángela Vallina, Merja Kyllönen, Lola Sánchez Caldentey, Miguel Urbán Crespo, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga, Estefanía Torres Martínez, Neoklis Sylikiotis, Takis Hadjigeorgiou, Dimitrios Papadimoulis, Kostadinka Kuneva, Stelios Kouloglou, Kostas Chrysogonos, Barbara Spinelli, Maria Lidia Senra Rodríguez, Javier Couso Permuy în numele Grupului GUE/NGL
B8-0184/2017
Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO),
– având în vedere cea de a 34-a sesiune a CDO, care va avea loc în perioada 27 februarie - 24 martie 2017,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să garanteze respectarea drepturilor omului prin intermediul tuturor politicilor lor interne și externe și să asigure coerența acestora, cu scopul de a consolida poziția Uniunii și a statelor sale membre și a o face credibilă în cadrul CDO;
B. întrucât Consiliului pentru Drepturile Omului va organiza cea de-a 34-a reuniune ordinară în perioada 27 februarie - 24 martie 2017; întrucât o delegație a Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European se va deplasa la Geneva cu ocazia acestei a 34-a sesiuni, la fel cum s-a întâmplat și în anii anteriori pentru alte sesiuni ale CDO; întrucât alte două sesiuni ale CDO vor avea loc în 2017;
C. întrucât șapte state membre fac parte în prezent din Consiliul pentru drepturile omului, și anume: Germania (până în 2018), Belgia (până în 2018), Letonia (până în 2017), Țările de Jos (până în 2017), Portugalia (până în 2017), Regatul Unit (până în 2017) și Slovenia (până în 2018);
D. întrucât activitatea Uniunii și a statelor sale membre alături de CDO și în cadrul acestuia, precum și împreună cu toate celelalte organisme ale ONU, ar trebui mai bine coordonată și consolidată pentru a ține cont mai bine de recomandările CDO și pentru a le aplica mai bine în politica privind drepturile omului a Uniunii, atât la nivel intern, cât și la nivel extern; întrucât, mult prea des, delegațiile Uniunii la CDO se mulțumesc să vină cu propriile priorități, fără a ține seama de activitatea ONU și a CDO în domeniul drepturilor omului;
Activitatea și organizarea CDO
1. reiterează apelul adresat statelor membre ale Uniunii de a se opune în mod activ oricărei încercări de subminare a conceptelor de universalitate, indivizibilitate și interdependență a drepturilor omului, precum și de a încuraja în mod activ CDO să combată în același mod toate formele de discriminare, indiferent de motivele acestora;
2. atrage atenția cu privire la instrumentalizarea CDO; subliniază importanța rezoluțiilor sale specifice fiecărei țări pentru soluționarea cazurilor grave de încălcări ale drepturilor omului; subliniază importanța evaluării situației drepturilor omului în mod obiectiv, transparent, neselectiv, constructiv, neconflictual, pe baza unor informații fiabile și a unui dialog interactiv, cu acoperire universală și cu un tratament egal pentru toate statele; invită statele membre să contribuie activ la punerea în aplicare a principiilor convenite referitoare la CDO;
3. subliniază că, pentru a asigura respectarea drepturilor omului, este important să fie abordate cauzele profunde ale instabilității politice în multe țări, prin intermediul unor politici de dezvoltare conforme cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și al unor măsuri socioeconomice, politice și culturale;
4. constată că Arabia Saudită este membră a Consiliului pentru Drepturile Omului până în 2019; condamnă cu fermitate încălcările generalizate ale drepturilor omului comise de Regatul Arabiei Saudite, care își folosește mandatul pentru a bloca cererile raportorilor speciali ai ONU desemnați să desfășoare anchete de stabilire a faptelor privind tortura, libertatea de exprimare și de opinie și execuțiile, împiedicând totodată orice tentativă de anchete independente privind situația din Yemen; condamnă faptul că, în cadrul celei de a 33-a sesiuni a CDO, a reușit, al doilea an consecutiv, să blocheze o rezoluție a Uniunii care viza lansarea unei anchete internaționale; solicită Uniunii să propună din nou această rezoluție după criticile aduse de Înaltul Comisar adjunct al ONU pentru Drepturile Omului, Kate Gilmore, în ceea ce privește lipsa imparțialității și nerespectarea normelor de bază de protecție de către Comisia națională yemenită, instituită după eșecul cererii se instituire a unei Comisii internaționale;
5. salută rapoartele anuale ale Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și, în special, atenția acordată situației din Honduras, Columbia, Guatemala, Cipru, Iran, Sri Lanka, Yemen, teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv Ierusalimul de Est, regiunea siriană ocupată Golan, Afganistan și Guineea;
6. respinge utilizarea noțiunii „responsabilitate de a proteja”, deoarece aceasta încalcă dreptul internațional și nu oferă un temei juridic suficient pentru a justifica recurgerea unilaterală la forță; condamnă rolul de polițist mondial pe care și-l atribuie state precum Statele Unite sau Franța sau organizații precum NATO, inclusiv în afara mandatelor ONU sau depășindu-le pe acestea; condamnă, de asemenea, „atacurile aeriene selective” și trimiterea de trupe străine pe teritoriul anumitor state membre; denunță intervențiile NATO prin care înlocuiește misiunile de pace și de stabilizare, deoarece acestea nu pot fi utilizate decât cu un larg consens în cadrul Adunării Generale a ONU;
Drepturile economice, sociale și culturale
7. salută importanța acordată de către CDO promovării și protejării drepturilor economice și sociale și aspectelor legate de interdependența și indivizibilitatea drepturilor omului; subliniază încă o dată necesitatea de a trata pe picior de egalitate drepturile economice, sociale, culturale, civice și politice; subliniază că ratele ridicate ale șomajului, intensificarea sărăciei și a excluziunii sociale, accesul tot mai dificil la servicii în domeniile sănătății, învățământului, locuințelor, transportului și culturii și degradarea calității acestor servicii reprezintă provocări importante; salută rolul esențial al serviciilor publice în acest domeniu și constată că privatizarea și liberalizarea lor au contribuit la degradarea accesului la unele dintre aceste drepturi;
8. subliniază, de asemenea, faptul că introducerea clauzelor referitoare la democrație și la drepturile omului în acordurile de liber schimb semnate de Uniune nu este suficient luată în considerare și, prin urmare, este un eșec, aceste acorduri de liber schimb conducând inclusiv la regrese și chiar la încălcări ale drepturilor fundamentale, în special ale celor economice și sociale, la sărăcirea populațiilor în cauză și la acapararea resurselor de către întreprinderile multinaționale; consideră că este nevoie să se pună în aplicare noi forme de cooperare pentru facilitarea dezvoltării economice și sociale a țărilor terțe pe baza nevoilor populațiilor lor; consideră că, pe lângă impactul planurilor de austeritate asupra drepturilor omului, Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU ar trebui, de asemenea, să studieze și să condamne impactul acordurilor de liber schimb și, în special, al riscurilor și consecințelor acordurilor de parteneriat economic cu țările ACP;
9. consideră că problema distribuției bogăției în lume ar trebui să constituie o prioritate majoră a sesiunilor CDO din 2017, în măsura în care ea constituie obstacolul principal în calea realizării drepturilor economice și sociale, precum și că delegația Uniunii și a statelor sale membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv;
10. subliniază importanța raportului privind accesul la medicamente, în contextul dreptului oricărei persoane de a se bucura de cel mai înalt nivel posibil de sănătate fizică și mentală; solicită delegației Uniunii și statelor sale membre să promoveze accesul la medicamente și la servicii publice de sănătate de calitate și accesibile tuturor și să propună o anchetă privind rolul industriilor farmaceutice;
11. consideră, de asemenea, important raportul privind locuințele adecvate, acestea fiind o componentă a dreptului la un standard de viață corespunzător; solicită delegației Uniunii și statelor sale membre să promoveze accesul la locuințe de calitate pentru toți, fără discriminare, ca un drept fundamental;
12. salută, de asemenea, raportul privind dreptul la hrană; subliniază că statele membre ale ONU ar trebui să promoveze într-o mai mare măsură accesul la resursele naturale și vitale, accesul la terenuri, precum și suveranitatea și securitatea alimentară, ca mijloace de reducere a sărăciei și a șomajului; regretă faptul că un număr considerabil de oameni nu au sau nu mai au acces la anumite resurse, inclusiv la bunuri de bază, cum ar fi apa, din cauza acaparării resurselor mai ales de către întreprinderi sau entități private, care beneficiază de sprijinul autorităților politice ale statelor în cauză, ceea ce provoacă un deficit de alimente și creșterea prețurilor la alimente; solicită, prin urmare, delegației Uniunii și statelor sale membre să promoveze propuneri în cadrul CDO și, în general, în cadrul forurilor și conferințelor internaționale și regionale (Banca Mondială, OMC, UNCTAD, FMI, OCDE etc.), privind recunoașterea bunurilor publice fundamentale și includerea acestora într-o convenție specifică a ONU;
13. subliniază importanța punctului privind efectele datoriei externe și ale obligațiilor financiare internaționale conexe ale statelor asupra exercitării depline a tuturor drepturilor omului, întrucât ține seama de faptul că plata „dobânzilor datoriei” statelor afectează în prezent majoritatea țărilor și servește ca pretext pentru introducerea planurilor de austeritate numite „planuri de ajustări structurale”, care aduc atingere drepturilor fundamentale, inclusiv în Uniune;
Drepturile civile și politice
14. îndeamnă toate statele să combată tortura, inclusiv în statele membre; solicită delegației Uniunii și delegațiilor statelor sale membre să includă în dezbaterile privind tortura și alte pedepse și tratamente inumane ori degradante chestiunea interzicerii comerțului cu produse care ar putea fi folosite în scopul torturii în UE și în afara sa;
15. invită delegația Uniunii și delegațiile statelor sale membre să-și reafirme opoziția față de pedeapsa cu moartea și sprijinul față de abolirea sa la nivel mondial și față de instaurarea fără întârziere a unui moratoriu în țările unde aceasta încă există; își exprimă îngrijorarea pentru faptul că, în unele dintre țările care suspendaseră pedeapsa cu moartea, execuțiile au fost reluate sau a fost reinstaurată pedeapsa cu moartea, îndeosebi pe motivul combaterii terorismului, precum și în cadrul combaterii traficului de droguri;
16. insistă asupra necesității de a trata, în cadrul acestei sesiuni a CDO, chestiunea libertății de asociere și combaterea tuturor formelor de represiune, printre care asasinatele vizând sindicaliștii, activiștii politici și comunitari, artiștii și apărătorii drepturilor omului;
17. ia act de importanța acordată în cadrul celei de a 31-a sesiuni libertății de religie sau de credință și reamintește că aceasta presupune atât dreptul de a crede și de a nu crede, cât și dreptul de a promova credințele religioase și de a-și schimba credința; subliniază încă o dată angajamentul său pentru secularism, ca o caracteristică fundamentală a unui stat democratic, definindu-se ca o separare strictă între autoritățile politice și cele religioase, care presupune respingerea oricărei interferențe religioase în funcționarea afacerilor publice și a oricărei interferențe politice în chestiunile religioase, cu excepția cazului în care trebuie menținute normele de securitate și ordinea publică (inclusiv respectul pentru libertatea celorlalți) și care garantează tuturor (credincioși, agnostici sau atei) o libertate de conștiință egală și exprimarea publică a convingerilor;
18. consideră că este deosebit de important raportul privind dreptul la viață privată în era digitală; regretă faptul că tehnologiile, inclusiv cele europene, sunt utilizate pentru încălcarea drepturilor omului, îndeosebi prin intermediul cenzurii și al supravegherii în masă; condamnă, de asemenea, activitatea de spionaj în masă asupra a milioane de persoane efectuată în special de către Agenția de Securitate Națională (National Security Agency) a Statelor Unite; își exprimă preocuparea cu privire la diseminarea tehnologiilor de supraveghere și filtrare, care reprezintă o amenințare crescândă la adresa activiștilor în domeniul drepturilor omului și aduc deseori atingere dreptului la viață privată; solicită ca aceste preocupări să fie luate în considerare în cadrul acestui punct al sesiunii; regretă că comunitatea internațională nu a demarat încă negocieri pentru încheierea unui acord internațional privind protecția datelor cu caracter personal, care ar putea să aibă drept model Convenția 108 a Consiliului Europei, și invită delegația Uniunii și statelor sale membre să ia măsuri pentru crearea, în cooperare cu omologii lor la nivel internațional, a unui astfel de cadru;
19 condamnă externalizarea din ce în ce mai frecventă a sarcinilor legate de securitate, inclusiv a celor militare, către organisme și întreprinderi private, atunci când este vorba de competențe suverane, care țin numai de autoritatea statelor, și solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să-și intensifice eforturile pentru ca astfel de practici să fie eliminate; consideră că respectarea standardelor în materie de drepturile omului rămâne în responsabilitatea statelor membre și, prin urmare, consideră că acesta este un transfer de misiuni de serviciu public și că statele trebuie trase la răspundere pentru încălcările drepturilor omului și ale dreptului umanitar comise de către întreprinderile sale;
20. subliniază reglementarea deficientă, opacitatea și lipsa controlului în comerțul cu arme, care este responsabil de suferințe umane din ce în ce mai mari în contextul războaielor civile și conflictelor armate; consideră că comerțul cu arme alimentează instabilitatea și corupția și distruge procesele de pace; denunță în special rolul său în țări precum Yemen, Somalia, Sudanul de Sud și Nigeria și reiterează semnalul de alarmă cu privire la aceste țări, lansat de Secretarul General al ONU la 22 februarie 2017; insistă, prin urmare, ca această chestiune să fie abordată în cadrul acestei sesiuni;
Drepturile popoarelor și ale unor grupuri sau persoane particulare
21. subliniază importanța respectării drepturilor fundamentale ale populațiilor indigene și tribale, astfel cum sunt definite în Convenția nr. 169 a OIM și își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației apărătorilor drepturilor omului, activiștilor, organizațiilor și instituțiilor din domeniul drepturilor omului care denunță în special situațiile legate de acapararea terenurilor; solicită ca aceste aspecte să facă obiectul unui punct specific pe ordinea de zi a sesiunii CDO;
22. salută importanța acordată drepturilor copilului în cadrul celei de-a 34-a sesiuni, precum și voința, ca urmare a adoptării Rezoluției 25/6, de a supraveghea îndeaproape chestiunea traficului și vânzării de copii și prostituției și pornografiei infantile;
23. invită Uniunea și statele sale membre să acționeze cu prioritate în favoarea acțiunilor concrete ale CDO menite să pună capăt încălcărilor drepturilor omului care afectează populația civilă, în special femeile și copii, în situații de război și conflicte violente; solicită, în special, adoptarea unor acțiuni prioritare vizând stoparea recrutărilor de copii-soldați și asigurarea protecției acestora;
24. regretă faptul că aspectele legate de drepturile persoanelor LGBTI nu sunt abordate în cadrul conferințelor din 2017 ale CDO; condamnă violența și discriminarea la care sunt supuse persoanele LGBTI din întreaga lume; condamnă în special sterilizarea forțată a persoanelor transgen, care se practică încă în anumite țări, inclusiv în UE, și solicită încetarea imediată a acestei încălcări a drepturilor omului; invită comunitatea internațională să analizeze modurile în care poate fi adaptat dreptul familiei la evoluția modurilor și formelor în care se înscrie familia în prezent, inclusiv oferindu-le persoanelor de același sex posibilitatea de a contracta uniuni și de a adopta; subliniază faptul că, deseori, persoanele lesbiene suferă discriminări multiple (ca femei și ca lesbiene) și că acțiunile de promovare a egalității pentru persoanele LGBTI trebuie să fie însoțite de acțiuni în favoarea egalității femeilor și fetelor, astfel încât să se asigure egalitatea și nediscriminarea; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul din ce în ce mai mare de legi, practici și acte de violență împotriva persoanelor pe baza orientării sexuale și a sexului acestora; își reafirmă sprijinul pentru continuarea activității Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului vizând promovarea și protecția exercitării tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, în special prin declarații, rapoarte și campania „Libertate și egalitate”; îl încurajează pe Înaltul Comisar al ONU să continue să lupte împotriva legilor și practicilor discriminatorii;
25. salută raportul privind protecția drepturilor omului în cazul migranților; condamnă impactul politicilor de externalizare a frontierelor Uniunii Europene asupra asumării unor riscuri sporite de către persoanele care caută să ajungă într-un mediu sigur în Europa, care au ca efect creșterea numărului de decese înregistrate pe mare și pe uscat în rândul persoanelor care se îndreaptă spre Europa; subliniază necesitatea ca Uniunea să își întemeieze toate politicile în domeniul migrației, inclusiv controlul la frontiere, pe o abordare coerentă bazată pe drepturile omului, în conformitate cu angajamentele sale internaționale; condamnă, în acest sens, „Procesul de la Khartoum”, care presupune cooperarea în special cu regimurile din Eritreea și din Sudan în domeniul „gestionării migrației”; îndeamnă încă o dată statele membre ale Uniunii să pună în aplicare clauzele privind „democrația și drepturile omului” în cadrul tuturor acordurilor internaționale, indiferent de natura acestora, și să garanteze respectarea drepturilor omului în propriile politici interne și externe, neîndeplinirea acestui deziderat conducând la slăbirea poziției UE în cadrul CDO și al oricărui alt for internațional care se ocupă de drepturile omului;
Interdependența dintre drepturile omului și aspecte tematice referitoare la drepturile omului
26. ia act de importanța acordată legăturii dintre terorism și drepturile omului și a raportului privind efectele dăunătoare ale terorismului asupra dreptului de a se bucura de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în special dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei la cea de a 34-a sesiune; subliniază faptul că lupta împotriva terorismului nu trebuie în niciun caz să fie folosită ca pretext pentru limitarea libertăților individuale și a drepturilor fundamentale; consideră că răspunsul „războinic” al unor țări occidentale, departe de a reduce amenințarea teroristă, nu face decât să intensifice spirala violenței; subliniază încă o dată faptul că un plan eficace de luptă împotriva terorismului nu va putea fi pus în aplicare decât atunci când se va stopa finanțarea organizațiilor teroriste, în special prin suspendarea oricărui acord comercial sau de parteneriat cu țările care sprijină aceste organizații; subliniază, de asemenea, importanța consolidării serviciilor publice de informații, de securitate și de justiție, dar și necesitatea instituirii unor programe de prevenire și a creării unor centre finanțate de către autoritățile publice pentru detectarea în mod proactiv a metodelor de recrutare ale organizațiilor teroriste, prevenirea recrutării și pentru distrugerea rețelelor de recrutare și pentru a permite reintegrarea persoanelor recrutate; reamintește faptul că nu numai drepturile la securitate, dar și cele la siguranță sunt esențiale și condamnă orice politică publică care are ca scop discriminarea unei părți din populația sa în funcție de originea acesteia sau de religie, reală sau presupusă; consideră, în acest context, că punctul privind efectele terorismului asupra exercitării drepturilor omului este extrem de important;
27. consideră fundamental punctul privind elaborarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind societățile transnaționale și alte întreprinderi și drepturile omului; sprijină activitatea Grupului de lucru interguvernamental al ONU pe această temă și îndeamnă instituțiile Uniunii și statele membre să respecte rezoluțiile cu privire la acest subiect și să acționeze în vederea atingerii obiectivului menționat anterior;
28. consideră, de asemenea, extrem de important punctul referitor la drepturile omului și mediu și este de părere că acesta este intrinsec legat de dreptul popoarelor de a dispune de propriile resurse naturale, de terenuri și de un sistem de mediu durabil; consideră, prin urmare, fundamentale ratificarea și punerea în aplicare de către toate părțile a Procesului de la Kyoto, precum și a altor convenții internaționale care permit exercitarea efectivă a acestor drepturi; consideră că acordurile încheiate în cadrul COP21 de la Paris rămân insuficiente dacă se dorește să se pună capăt schimbărilor climatice și să se garanteze drepturile sociale și de mediu ale popoarelor; invită delegația UE și reprezentanții statelor membre să sprijine, în cadrul CDO, propunerea de înființare a unei instanțe internaționale de justiție în domeniul mediului sub egida ONU și să depună eforturi în vederea instituirii unui instrument juridic obligatoriu pentru a sancționa statele membre și întreprinderile cele mai poluante;
29. subliniază faptul că Organizația Națiunilor Unite apreciază că vor exista 200 de milioane de persoane strămutate din motive climatice până în 2050; subliniază că, pentru a permite dezvoltarea și accesul populației la bunuri, servicii și drepturi fundamentale, este nevoie de o abordare globală, care să ducă la soluționarea problemelor legate de schimbările climatice, sărăcie, exploatare și acces la resurse, precum și pentru a combate acapararea terenurilor și a bogățiilor de către societățile multinaționale; solicită delegației UE în cadrul CDO și reprezentanților statelor membre să participe în mod activ la dezbaterile referitoare la termenul de „refugiați climatici și din cauza mediului”, pentru a elabora o definiție obligatorie din punct de vedere juridic în cadrul dreptului internațional;
Dreptul popoarelor la autodeterminare și situațiile în materie de drepturi ale omului care necesită atenția Consiliului
30. evidențiază din nou dreptul inalienabil al popoarelor la autodeterminare și la alegerea propriilor orientări politice, economice și sociale, fără ingerințe externe; solicită Uniunii și statelor sale membre ca, cu ocazia sesiunilor din 2017 ale CDO, să promoveze cu fermitate acest drept în locul politicilor actuale; respinge, de asemenea, impunerea de sancțiuni de către UE și Statele Unite ale Americii asupra țărilor terțe, sancțiuni care au scopul de a proteja interesele lor geopolitice și economice, și nu interesul populațiilor în cauză, care ar trebui să aibă întâietate;
31. este profund îngrijorat de degradarea situației umanitare și de securitate din Siria ca urmare a ocupării unor părți semnificative a teritoriului acestei țări de către organizația denumită „Statul Islamic”; condamnă din nou, cu fermitate, încălcările sistematice ale drepturilor omului comise de organizațiile teroriste; este, de asemenea, extrem de preocupat de încălcările drepturilor omului comise de regimul sirian, în special de încălcările libertății de exprimare, de detențiile arbitrare și de măsurile represive împotriva apărătorilor drepturilor omului; subliniază importanța concluziilor comisiei speciale de anchetă aprofundată și independentă privind evenimentele din Alep, în scopul de a-i identifica, în măsura în care este posibil, pe toți cei pentru care există motive întemeiate să se considere că poartă responsabilitatea pentru presupusele încălcări ale dreptului internațional în materie de drepturile omului și cazurile de abuz în acest sens; subliniază faptul că conflictul a fost exacerbat de comerțul cu arme; condamnă ferm diferitele intervenții efectuate în ultimii ani de statele occidentale, care au avut consecințe grave în ceea ce privește radicalizarea unor indivizi, în special în Orientul Mijlociu și în țările din vecinătatea sudică; salută eforturile depuse în favoarea unui dialog politic sub egida ONU pentru a depăși criza politică din această țară și subliniază faptul că, pentru a fi eficient, la acest dialog trebuie să participe și membri ai opoziției pașnice a regimului sirian;
32. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conflictul recurent din Sudanul de Sud; cere o încetare imediată a focului între părțile beligerante și își exprimă susținerea pentru o mediere neutră, care să permită încheierea rapidă a unui acord; solicită acordarea mai multor ajutoare umanitare pentru populația civilă prinsă în conflicte sau care se refugiază din această zonă; invită UE și statele membre să respecte principiul nereturnării și să-și deschidă granițele pentru cei care se refugiază din cauza crizei din Sudanul de Sud; solicită, de asemenea, asumarea unui angajament la nivel internațional pentru a pune capăt tuturor livrărilor de arme sau de echipamente militare destinate Sudanului de Sud, precum și tuturor exporturilor de arme către această regiune;
33. subliniază importanța discuțiilor din cadrul CDO referitoare la criza din Burundi; este profund îngrijorat cu privire la situația din această țară și subliniază faptul că aceasta ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune; solicită ca Pactul privind securitatea, stabilitatea și dezvoltarea în regiunea Marilor Lacuri și Protocolul privind neagresiunea și apărarea reciprocă să fie respectate; consideră că actuala criză poate fi depășită numai printr-un dialog politic la nivel național și regional și nu ar trebui în niciun caz utilizată ca pretext pentru o nouă intervenție militară în regiune; consideră că problemele din Burundi nu vor putea fi soluționate decât dacă se garantează aceleași drepturi pentru toți cetățenii și dacă se abordează problemele legate de controlul asupra terenurilor agricole fertile, precum și de șomaj și sărăcie, de combaterea corupției, sărăcie, inegalități și discriminare, precum și prin promovarea unor reforme sociale, politice și economice în vederea creării unui stat liber, democratic și stabil;
34. constată că situația a drepturilor omului în Iran rămâne foarte preocupantă; condamnă măsurile represive îndreptate împotriva manifestanților și a disidenților pașnici (inclusiv studenți, cadre universitare, apărători ai drepturilor omului), militanților/militantelor pentru drepturile femeilor, juriștilor, jurnaliștilor, autorilor de bloguri, și personalităților religioase, care sunt o practică obișnuită în această țară; subliniază rolul primordial pe care trebuie să îl joace comunitatea internațională în garantarea păcii; își exprimă preocuparea în legătură cu numărul deținuților politici și al prizonierilor de conștiință, numărul în continuare ridicat al execuțiilor, inclusiv al execuțiilor de minori, tortura, procesele inechitabile și sumele exorbitante solicitate drept cauțiune, precum și cu restricțiile severe impuse asupra libertății de exprimare, de întrunire, religioase, de educație și de circulație;
35. recunoaște progresele realizate până în prezent în ceea ce privește drepturile omului în Myanmar, subliniind drumul care mai rămâne de parcurs, în special în privința drepturilor minorităților și libertății de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică; condamnă discriminarea și represiunea împotriva minorității Rohingya, agravate de faptul că membrii acestei comunități nu au un statut juridic, precum și de răspândirea pe scară tot mai largă a discursurilor de incitare la ură împotriva minorităților care nu sunt budiste; solicită anchete aprofundate, transparente și independente cu privire la toate încălcările drepturilor omului împotriva minorității Rohingya;
36. subliniază importanța punctului referitor la Eritreea în cadrul acestei sesiuni; condamnă cu fermitate încălcările sistematice și tot mai frecvente ale drepturilor omului în Eritreea; este profund preocupat de situația economică și socială a populației de refugiați din Eritreea și din țările învecinate; condamnă amenințările sistematice lansate împotriva diasporei eritreene, inclusiv „taxa de redresare și reconstrucție”;
37. salută raportul privind situația drepturilor omului în Libia, inclusiv pentru că cuprinde o evaluare a eficacității măsurilor de asistență tehnică și de consolidare a capacităților de care „guvernul” libian a beneficiat, precum și o evaluare a asistenței tehnice suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a rezoluției și a recomandărilor cuprinse în raportul Înaltului Comisar privind situația drepturilor omului în Libia; consideră că UE și statele sale membre ar trebui să ia în considerare acest raport înainte de a consolida cooperarea cu „autoritățile libiene” și solicită ca problema protecției migranților și a refugiaților în tranzit și a drepturilor omului în Libia să fie luată în considerare înainte de orice altă preocupare;
Situația drepturilor omului în Palestina și în celelalte teritorii arabe ocupate
38. salută atenția deosebită acordată de CDO în ultimii ani situației drepturilor omului din Palestina și din celelalte teritorii arabe ocupate, îndeosebi în ceea ce privește dreptul la autodeterminare al poporului palestinian și constituirea unui stat independent și viabil pe baza frontierelor din 1967; îndeamnă delegația Uniunii să condamne orice formă de colonialism, în special în Palestina, dar și în Cisiordania și în Ierusalimul de Est, acolo unde acesta este în continuă creștere; condamnă, în egală măsură, actele de violență exercitate de coloni împotriva populației palestiniene, în special la Hebron, precum și planurile de strămutare forțată a beduinilor;
39. solicită delegației UE pe lângă CDO și reprezentanțelor statelor membre să facă presiuni asupra autorităților israeliene pentru a permite punerea în aplicare a mandatului ONU; invită, de asemenea, UE și statele sale membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că societățile aflate sub jurisdicția lor nu comit încălcări ale drepturilor omului sau contribuie la acestea, în special prin realizarea de activități sau obținerea de beneficii în colonii; îndeamnă, în acest context, UE să sprijine viitoarele rezoluții ale CDO privind coloniile și publicarea anuală de date a CDO privind întreprinderile implicate în încălcări ale dreptului internațional;
40. condamnă situația prizonierilor palestinieni din închisorile israeliene; solicită statului Israel să pună capăt de îndată practicii arestărilor în masă, care s-a răspândit și mai mult în 2016, cu un număr de peste 6 000 de persoane deținute, inclusiv minori; condamnă, de asemenea, execuțiile extrajudiciare, detențiile administrative, transferul deținuților politici în afara teritoriilor ocupate – privându-i astfel de vizitele familiei – maltratările și tortura, hrănirea forțată a deținuților și refuzul de a le acorda un tratament medical adecvat și oportun, toate aceste acțiuni constituind încălcări flagrante ale dreptului internațional; solicită Israelului să garanteze imediat respectarea Convenției Națiunilor Unite împotriva torturii, la care este parte; denunță plasarea în detenție a unor copii și relele tratamente aplicate acestora și solicită imperativ eliberarea imediată a copiilor încarcerați; solicită, de asemenea, eliberarea imediată a parlamentarilor palestinieni aflați în închisoare;
41. este, de asemenea, extrem de preocupat de restrângerea libertăților civile și politice din Israel, în special prin diverse legi privind ONG-urile, care aduc atingere libertății de asociere, de întrunire și de organizare; avertizează, de asemenea, cu privire la discriminarea sporită a minorităților din această țară, în special a minorității „arabe”;
42. regretă faptul că problema Saharei Occidentale nu se află pe ordinea de zi a sesiunilor din 2017 ale CDO; solicită respectarea drepturilor fundamentale ale populației din Sahara Occidentală, inclusiv a libertății de asociere, a libertății de exprimare și a dreptului de întrunire; solicită eliberarea tuturor prizonierilor politici din Sahara Occidentală; solicită accesul reprezentanților Organizației Națiunilor Unite, al deputaților, al observatorilor independenți, al ONG-urilor și al presei în teritoriile din Sahara Occidentală; îndeamnă Națiunile Unite să confere misiunii Minurso un mandat pentru drepturile omului, în conformitate cu toate misiunile de menținere a păcii ale ONU în întreaga lume; sprijină o soluționare echitabilă și durabilă a conflictului din Sahara Occidentală, bazată pe dreptul la autodeterminare al populației din această regiune și în conformitate cu rezoluțiile 34/37 și 35/19 ale ONU; invită UE și statele sale membre să sprijine includerea pe ordinea de zi a situației din Sahara Occidentală în cadrul viitoarelor sesiuni ale CDO;
Rasismul, discriminarea rasială, xenofobia și intoleranța asociată acestora: acțiuni ulterioare și punerea în aplicare a declarației și programului de acțiune de la Durban
43. consideră fundamentală atenția acordată în 2017 consolidării egalității și luptei împotriva discriminării pe motiv de rasă, împotriva minorităților, pe criterii de sex, de orientare sau identitate sexuală sau de handicap; subliniază că și în acest domeniu Uniunea și statele sale membre trebuie să pună în aplicare recomandările CDO;
44. salută importanța acordată chestiunii rasismului și discriminărilor în cadrul sesiunilor din 2017 ale Consiliului drepturilor omului și, în special, apelul mondial în favoarea unei acțiuni concrete pentru eliminarea completă a rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și a intoleranței asociate acestora, precum și pentru punerea în aplicare deplină și întreprinderea de acțiuni ulterioare declarației și programului de acțiune de la Durban; condamnă din nou violențele rasiste, antisemite, homofobe, xenofobe și împotriva migranților, care au atins niveluri alarmante în anumite state membre; constată cu îngrijorare creșterea numărului discursurilor de incitare la ură și la stigmatizare îndreptate împotriva minorităților sau a grupurilor de persoane și influența din ce în ce mai mare a acestora în mass-media și în anumite mișcări și partide politice, reproduse la cel mai înalt nivel al responsabilității politice în anumite state membre și care au condus la legislații restrictive;
45. consideră, de asemenea, fundamentală chestiunea discriminării femeilor și a eliminării tuturor formelor de violență împotriva lor; subliniază că accesul universal la sănătate, la sănătatea sexuală și reproductivă trebuie să rămână o prioritate politică, inclusiv accesul liber la educația sexuală, la metode de contracepție și la dreptul la avort; subliniază faptul că eliminarea violențelor împotriva femeilor și a fetelor, precum și lupta împotriva exploatării sexuale și a traficului de persoane trebuie să constituie o prioritate și să urmărească obiectivul egalității între femei și bărbați; îndeamnă, prin urmare, CDO și comunitatea internațională să implementeze procesele CIPD + 20, Beijing + 20 și Rio + 20; subliniază, de asemenea, importanța pe care o acordă aplicării de către statele membre ale UE a recomandărilor CDO din 2002 referitoare la protecția internațională împotriva persecuției pe motive de gen, în special în cadrul politicilor vizând imigrația;
*
* *
46. încredințează delegației sale la cea de-a 34-a sesiune, cea de-a 35-a sesiune și cea de-a 36-a sesiune a CDO sarcina de a face cunoscute pozițiile exprimate în prezenta rezoluție; invită delegația sa să prezinte, după încheierea misiunii sale, un raport Subcomisiei pentru drepturile omului și consideră că este necesar ca Parlamentul European să trimită în continuare o delegație la sesiunile corespunzătoare ale CDO;
47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui Adunării Generale a ONU, Președintelui Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, precum și grupului de lucru UE-ONU, înființat de Comisia pentru afaceri externe.