PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Siria
15.5.2017 - (2017/2654(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Javier Couso Permuy, Eleonora Forenza, Takis Hadjigeorgiou, Neoklis Sylikiotis, Marisa Matias, Paloma López Bermejo, Ángela Vallina în numele Grupului GUE/NGL
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Siria și la ofensiva ISIS/Daesh, în special cea din 11 iunie 2015 referitoare la Siria: situația din Palmyra și cazul lui Mazen Darwish[1], cea din 30 aprilie 2015 referitoare la tabăra de refugiați de la Yamouk din Siria[2] și cea din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului Islamic[3],
– având în vedere rezoluțiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului,
– având în vedere Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților,
– având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria”[4],
– având în vedere raportul din 16 mai 2016 întocmit pentru Comisia Economică și Socială a ONU privind impactul umanitar al măsurilor restrictive adoptate unilateral în legătură cu Siria;
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât conflictul din Siria durează de aproape șase ani și a generat cea mai gravă criză umanitară cu care s-a confruntat omenirea după cel de-al Doilea Război Mondial; întrucât principalele victime ale conflictului sunt în continuare populațiile civile; întrucât peste 13,5 milioane de sirieni, aproape trei sferturi din populația rămasă, au stringentă nevoie de ajutor umanitar, cum ar fi asistență medicală și alimentară, apă și adăpost; întrucât 6,3 milioane de persoane sunt strămutate intern, iar 4,7 milioane trăiesc în zone cu acces dificil și în zone asediate; întrucât acest război sângeros reprezintă rezultatul instrumentalizării conflictului de către puteri străine regionale și internaționale;
B. întrucât peste 11 milioane de persoane și-au părăsit casele din Siria și s-au refugiat în țările vecine;
C. întrucât ISIS/Daesh și alte grupuri jihadiste au comis atrocități feroce, inclusiv execuții brutale și acte nespuse de violență sexuală, răpire, tortură, convertire forțată și sclavie a femeilor și fetelor; întrucât au fost recrutați copii pentru a fi folosiți în atacuri teroriste; întrucât au fost exprimate îngrijorări puternice în legătură cu bunăstarea populației aflate în prezent sub controlul ISIS/Daesh și posibila folosire a acestei populații ca scut uman în timpul campaniei de eliberare; întrucât astfel de crime pot să constituie crime de război și crime împotriva umanității;
D. întrucât toate părțile au comis încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar; întrucât grupurile teroriste nu au niciun respect față de principiile precauției și proporționalității; întrucât au fost vizate deliberat zone civile, școli, spitale, lucrători umanitari și tabere de refugiați, acte care constituie crime de război și crime împotriva umanității și care nu trebuie să rămână nepedepsite;
E. întrucât, în conformitate cu Comunicatul de la Geneva și cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, trebuie să se reamintească din nou tuturor părților că este necesar ca conflictul din Siria să fie soluționat prin intermediul unui proces politic animat de Siria, care să conducă la un acord de pace conform cu aspirațiile legitime ale poporului sirian;
F. întrucât orice proces politic care vizează soluționarea crizei din Siria și realizarea unei situații de pace durabilă trebuie să se desfășoare în cadrul unei comisii a adevărului care să garanteze cunoaștere, lipsa impunității, justiție și iertare, ceea ce a fost realizat cu rezultate pozitive în cursul soluționării altor conflicte;
G. întrucât, la 11 aprilie 2017, Ministerul Apărării Naționale al Turciei a anunțat finalizarea primei faze a zidului de 911 km prin care se închide frontiera cu Siria și care va conține 67 de „turnuri de apărare” atunci când va fi finalizat; întrucât au fost documentate cazuri în care polițiști de frontieră turci au tras în sirieni care încercau să treacă frontiera dintre Turcia și Siria, cazuri care s-au soldat cu moartea a cel puțin 165 de cetățeni sirieni până la finele lui 2016, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului;
H. întrucât cele trei țări care găzduiesc cei mai mulți refugiați sirieni sunt Turcia (2 973 980 de persoane), Libanul (1 011 366 de persoane) și Iordania (659 246 de persoane);
I. întrucât, în perioada cuprinsă între aprilie 2011 și octombrie 2016, 884 461 de sirieni au solicitat protecție internațională în Europa; întrucât unele state membre continuă să refuze dreptul la azil sirienilor și altor refugiați, încălcând astfel politicile și valorile de bază ale Uniunii Europene;
J. întrucât, chiar și înainte de începutul războiului, poporul sirian suferea de o sărăcie tot mai pronunțată provocată de aplicarea unor măsuri impuse de FMI și de Banca Mondială guvernului sirian drept condiții pentru a-i acorda creditele necesare în vederea combaterii crizei economice generate, printre altele, de mai mulți ani de secetă care au afectat puternic sectorul agricol sirian;
K. întrucât UE și statele sale membre contribuie la susținerea activității infracționale și periculoase a traficanților de persoane prin faptul că edifică ziduri și securizează tot mai mult frontierele externe ale Uniunii împotriva migranților și refugiaților, fără a le acorda posibilitatea unui acces legal și în condiții de siguranță în UE; întrucât, prin urmare, UE și statele sale membre nu asigură un răspuns adecvat la criza refugiaților din vecinătatea lor; întrucât acordul dintre UE și Turcia privind migrația încalcă Convenția de la Geneva, deoarece Turcia încalcă în mod sistematic drepturile omului;
L. întrucât „sancțiunile economice” aplicate în mod unilateral Siriei de către SUA și UE reprezintă cele mai complicate și cele mai extinse regimuri de sancțiuni aplicate vreodată; întrucât aceste sancțiuni produc efecte distrugătoare asupra populației civile și împiedică livrarea de ajutoare umanitare; întrucât în raportul din 2016 intitulat „Impactul umanitar al măsurilor restrictive adoptate unilateral în legătură cu Siria”, elaborat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) pentru Comisia Economică și Socială pentru Asia de Vest a ONU, se solicită revizuirea acestor politici de sancționare;
M. întrucât conflictul din Siria se deteriorează în continuare din cauza ingerinței puterilor străine regionale și internaționale; întrucât acest război dă naștere unui amalgam de regiuni separate și concurente dirijate de diverse grupări armate, ceea ce permite unor grupări teroriste precum ISIS/Daesh să înflorească; întrucât Siria a fost bombardată de SUA, Turcia și alte state, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului internațional,
1. respinge fără rezerve ideea că o soluție pe termen lung pentru conflictul din Siria poate fi găsită pe baza acțiunilor militare; solicită părților să-și reînnoiască de urgență angajamentul față de o soluție politică și să realizeze progrese în cadrul negocierilor de la Geneva găzduite de ONU; sprijină ferm dialogul politic pașnic și își exprimă convingerea că este necesar un proces dirijat de Siria, care să corespundă aspirațiilor legitime și voinței tuturor segmentelor populației siriene;
2. sprijină hotărât integritatea teritorială a Siriei și dreptul poporului sirian de a-și determina viitorul fără nicio ingerință străină; regretă profund noul blocaj din procesul politic, care a apărut în urma atacului cu arme chimice și a loviturilor militare întreprinse unilateral de SUA fără respectarea dreptului internațional; solicită, așadar, cercetarea independentă și imparțială a celor întâmplate; insistă să se pună capăt tuturor ingerințelor străine ilegale în Siria; respinge orice intervenție militară unilaterală fără aprobarea ONU și cu încălcarea dreptului internațional;
3. solicită să se pună de urgență capăt luptelor; salută rezultatele conferinței de la Astana cu privire la Siria; salută acordul de încetare a focului la care au ajuns guvernul sirian și opoziția armată, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acordul de încetare a focului este fragil, iar luptele continuă; cheamă părțile garante ale acordului de la Astana (Rusia, Turcia și Iranul) să-și exercite influența asupra părților la conflict pentru a restabili credibilitatea acordului;
4. ia act de memorandumul semnat la 4 mai 2017 privind instituirea unor „zone de detensionare” în patru regiuni din Siria, prin care se interzic operațiunile militare și se permite livrarea de ajutoare umanitare, restabilirea infrastructurii și a serviciilor esențiale și întoarcerea refugiaților; regretă profund faptul că unii participanți la conferința de la Astana au pus sub semnul întrebării rezultatele acesteia la puțin timp după semnarea acordurilor; invită toate părțile să pună în aplicare acordurile de la Astana și reamintește că ar trebui susținut cu hotărâre orice efort care ar putea duce la o adevărată reducere a violențelor, ar putea asigura accesul neîngrădit al ajutoarelor umanitare și ar putea crea condițiile necesare pentru o soluționare politică credibilă a conflictului;
5. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că seria de negocieri de pace desfășurate sub egida ONU nu au dus la un acord care să pună capăt războiului; sprijină efortul participanților la conferința de la Astana de a impulsiona procesul politic; solicită Rusiei și SUA, în calitatea lor de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, să coopereze în vederea stabilizării situației;
6. subliniază faptul că acest conflict a fost exacerbat de comerțul cu arme și de furnizarea de armament; condamnă cu fermitate rolul jucat de diversele intervenții occidentale din ultimii ani în agravarea fenomenului de radicalizare a unor persoane, în special în Orientul Mijlociu și în țările din Vecinătatea sudică; subliniază că astfel de politici alimentează terorismul în loc să îl combată și ar trebui, prin urmare, să fie abandonate; solicită să se instituie un embargou asupra armelor în cadrul regional al UE, pentru a împiedica acapararea de către teroriști a noi loturi de armament european;
7. condamnă cu fermitate sprijinul direct sau indirect (sub formă de finanțare, armament, formare etc.) acordat de SUA, de UE, de Turcia și de monarhiile din regiunea Golfului grupărilor teroriste; solicită îndeosebi SUA, statelor membre ale UE și actorilor regionali, în special Arabiei Saudite și Turciei, să înceteze finanțarea grupurilor de miliții și, mai ales, să pună capăt achizițiilor de petrol transportat prin Turcia care provine de la exploatațiile petroliere controlate de ISIS/Daesh, activitate ce a fost documentată în rapoartele prezentate Consiliului de Securitate; consideră că sunt necesare mecanisme pentru a pune capăt finanțării terorismului prin intermediul unor entități offshore în care sunt implicate state și instituții financiare, precum și pentru a pune capăt traficului de arme și vânzării și cumpărării de resurse energetice și materii prime ale căror beneficiari sunt grupările teroriste;
8. condamnă încălcarea permanentă a suveranității Siriei, în special actele regimului israelian, care au dobândit un caracter permanent odată cu ocuparea Înălțimilor Golan, și condamnă bombardamentele unilaterale ale teritoriului sirian, care constituie o încălcare a dreptului internațional;
9. ia act de progresele realizate în 2016 în ceea ce privește recuperarea unor teritorii siriene de la ISIS/Daesh și de la Frontul al-Nusra (ANF), dar își exprimă totodată profunda îngrijorare cu privire la faptul că acestea controlează în continuare unele teritorii și cu privire la impactul negativ al prezenței lor, al ideologiei lor extremiste și violente și al acțiunilor lor care afectează stabilitatea din Siria și din regiune, inclusiv efectele umanitare devastatoare asupra populației civile;
10. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la loviturile militare desfășurate de Turcia împotriva zonelor din Siria controlate de forțele kurde; solicită insistent Turciei să înceteze transferul atacurilor violente și ilegale împotriva populației kurde din Turcia în zonele populate de kurzi din Siria și Irak; condamnă represaliile Turciei împotriva populației kurde și ingerința sa în războiul din Siria, precum și sprijinul pe care îl asigură grupărilor teroriste prin lipsa de măsuri de închidere a frontierelor sale permeabile;
11. subliniază că sunt inacceptabile actele care încalcă dreptul internațional umanitar, cum ar fi atacurile împotriva civililor și a infrastructurilor civile și împiedicarea de către grupările extremiste a accesului umanitar la populația siriană care are nevoie de acest ajutor; reafirmă că terorismul poate fi eradicat numai prin abordarea cauzelor sale, și anume sărăcia, exploatarea și incapacitatea societății de a răspunde nevoilor populației; consideră că respectarea deplină a independenței, a suveranității și a integrității teritoriale a statelor precum Siria, precum și respectarea naturii multiculturale a societăților lor, constituie singura modalitate de a evita răspândirea ideologiei teroriste;
12. este șocat de utilizarea de arme chimice în războiul din Siria și condamnă cu fermitate această practică; salută ancheta inițiată de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind incidentul din partea de sud a regiunii Idlib din 4 aprilie 2017;
13. se opune ferm atacurilor aeriene desfășurate de SUA împotriva Siriei; regretă profund sprijinul exprimat de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și de unele state membre față de această acțiune militară unilaterală din partea unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU; invită toți actorii să se abțină de la orice acțiune care contribuie la intensificarea violențelor;
14. condamnă în mod ferm toate crimele comise împotriva populației civile din Siria, care pot constitui crime de război și crime împotriva umanității; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea de către ISIL/Daesh a „scuturilor umane” în zonele urbane;
15. solicită ca toate părțile la conflict să ia toate măsurile necesare pentru a proteja civilii în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv prin încetarea atacurilor îndreptate împotriva infrastructurilor civile cum ar fi centrele medicale, școlile și stațiile de aprovizionare cu apă, prin demilitarizarea imediată a acestui tip de instalații, urmărindu-se evitarea creării de poziții militare în zonele dens populate și permițând evacuarea răniților și a tuturor civililor care doresc să părăsească zonele asediate; subliniază că, pe parcursul anilor de conflict, atacurile teroriste au vizat în principal populația civilă și infrastructurile civile, iar acțiunile teroriste de întrerupere a aprovizionării cu apă constituie crime de război;
16. constată cu profundă îngrijorare că starea de impunitate din Siria contribuie la încălcări și abuzuri masive ale drepturilor omului, precum și la încălcarea dreptului internațional în materie umanitară; subliniază că este necesar să se pună capăt impunității pentru aceste încălcări și abuzuri și subliniază, în acest context, că această problemă trebuie abordată în cadrul unui forum al adevărului la care să participe toate părțile la conflict, cu excepția grupărilor teroriste condamnate de ONU;
17. condamnă obstacolele create în calea asistenței umanitare; îndeamnă toate părțile să asigure livrarea ajutorului umanitar către persoanele care au nevoie de acesta de pe tot teritoriul Siriei, fără excepții; își repetă apelul lansat tuturor părților la conflict de a coordona ajutoarele umanitare sub auspiciile ONU și ale guvernului sirian;
18. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la politizarea ajutoarelor umanitare și îndeamnă toți donatorii și părțile la conflict să respecte principiile umanității, neutralității, imparțialității și independenței în acordarea asistenței umanitare;
19. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația refugiaților și a persoanelor strămutate intern care părăsesc zonele violente din Siria; salută eforturile statelor vecine de a-i găzdui pe refugiații sirieni și recunoaște consecințele socioeconomice ale prezenței unor populații masive de refugiați în țările respective; constată necesitățile financiare din ce în ce mai mari și deficitul de finanțare persistent în ceea ce privește ajutorul umanitar oferit țărilor din vecinătatea Siriei; solicită statelor membre să-și îndeplinească promisiunile și să acorde ONU sprijinul stringent necesar, oferind asistență umanitară milioanelor de sirieni strămutați la nivel intern și celor aflați în țările și comunitățile care îi găzduiesc;
20. încurajează și alte state din afara regiunii, în special statele membre ale UE, să aibă în vedere implementarea unor măsuri și politici similare, pentru a acorda refugiaților sirieni protecție și asistență umanitară;
21. condamnă refuzul de facto de a le asigura sirienilor care pătrund în Uniunea Europeană protecție internațională, în urma intrării în vigoare a acordului dintre UE și Turcia potrivit căruia „toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia”, pe motiv că Turcia este „o țară terță sigură”, principiu respins de Parlament; reamintește că UE și statele sale membre au o responsabilitate față de refugiații și imigranții care fug din calea războiului, a haosului, a sărăciei, a foamei și a morții și care suferă din cauza politicilor economice mondiale neoliberale;
22. condamnă presiunile exercitate de Comisie și de Consiliul European asupra Greciei de a recunoaște Turcia drept o țară terță sigură, inclusiv prin intermediul scrisorii lui Matthias Ruete din 5 mai 2016 adresată guvernului din Grecia;
23. solicită ambasadelor și birourilor consulare ale UE să acorde imediat vize umanitare solicitanților de azil din Siria; solicită, de asemenea, să fie îndeplinite angajamentele internaționale asumate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește migrația, și anume prin programe de relocare la nivelul UE; solicită cooperarea deplină a tuturor statelor membre ale UE care participă la astfel de programe; subliniază că, în contextul unui dialog credibil și favorabil incluziunii, poporul sirian ar trebui să stabilească procesele și mecanismele corespunzătoare pentru a obține dreptate, reconciliere, adevăr și răspundere pentru încălcări și abuzuri grave ale dreptului internațional, precum și despăgubiri și căi de atac eficiente pentru victime;
24. regretă, având în vedere consecințele devastatoare pentru populația civilă ale măsurilor restrictive adoptate unilateral și rolul acestora în blocarea ajutoarelor umanitare, faptul că noua strategie privind Siria prevede ridicarea acestor sancțiuni numai după demararea unei tranziții politice; îndeamnă Consiliul să pună capăt imediat tuturor „sancțiunilor economice” aplicate Siriei, care afectează în principal populația civilă, potrivit datelor disponibile;
25. îndeamnă UE să inițieze un dialog cu toate părțile la conflict, cu excepția grupărilor teroriste; își exprimă îngrijorarea cu privire la aprecierea unilaterală a conflictului de care dă dovadă UE; subliniază că, pentru terminarea războiului și găsirea unei soluții politice pentru acest conflict, este necesar un dialog cu toate segmentele societății siriene, fără a exclude nicio categorie; reamintește instituțiilor UE că refuzul de a dialoga cu una dintre părțile la conflict este incompatibil cu sarcina de mediator în cadrul conflictului;
26. salută disponibilitatea UE de a contribui activ la reconstrucția Siriei; salută, de asemenea, accentul care este pus în strategia pentru Siria pe pregătirea măsurilor de planificare a acțiunilor de după conflict și intenția exprimată de a axa asistența pe reconstrucție, pe crearea de locuri de muncă și de oportunități comerciale, pe educație, pe sprijin psihosocial pentru copiii și tinerii sirieni și pe promovarea accesului egal la educație pentru fete; invită Comisia să implice puternic Parlamentul în planificarea strategică a acestor măsuri;
27. respinge recentele propuneri ale SEAE și Comisiei ca FMI și Banca Mondială să dirijeze efortul de stabilizare macroeconomică a Siriei în perioada de după conflict; respinge orice formă de participare a FMI și a Băncii Mondiale în procesul de reconstrucție și redresare economică a Siriei; subliniază că modalitățile de reconstrucție și partenerii de cooperare trebuie să fie aleși de poporul sirian;
28. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Președintelui Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președinților parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului Republicii Arabe Siriene, Secretarului General al ONU, Secretarului General al Uniunii pentru Mediterana și Ligii Statelor Arabe.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2015)0229.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2015)0187.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2015)0040.
- [4] JOIN(2017)0011.