PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Strategia UE privind Siria
15.5.2017 - (2017/2654(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Marietje Schaake, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Louis Michel, Javier Nart, Urmas Paet, Jozo Radoš, Jasenko Selimovic, Hannu Takkula, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström, Valentinas Mazuronis în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0331/2017
B8-0338/2017
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Strategia UE privind Siria
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,
– având în vedere tratatele și convențiile internaționale, inclusiv Convenția împotriva torturii, convenția împotriva genocidului și tratatul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC),
– având în vedere statutul de la Roma și documentele de înființare a Curții Internaționale de Justiție,
– având în vedere tribunalele ad-hoc, printre care se numără Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda (TPIR) și Tribunalul Special pentru Liban,
– având în vedere comunicatul de la Geneva din 2012,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind ISIL/Da’esh și Frontul Al-Nusra și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul din Republica Arabă Siriană, în special Rezoluțiile 2218 (2013), 2139 (2014), 2165 (2014), 2191 (2014), 2199 (2015), 2254 (2015), 2258 (2015), 2268 (2016), 2328 (2016), 2332 (2016) și 2336 (2016),
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU A/71/L.48 privind instituirea unui mecanism internațional imparțial și independent care să contribuie la investigarea și urmărirea celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând din martie 2011,
– având în vedere concluziile Consiliului din 17 octombrie 2016 și concluziile Consiliului European Relații Externe din 18-19 februarie 2016, 20-21 octombrie 2016, 27 octombrie 2016, 14 noiembrie 2016 și 15 decembrie 2016,
– având în vedere declarația din 30 decembrie 2016 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind anunțul de încetare a ostilităților în Siria și declarația din 23 martie 2017 privind Siria, precum și declarațiile din 9 decembrie 2016 ale VP/ÎR realizate în numele UE privind situația din Alep, din 6 aprilie 2017 privind presupusul atac cu arme chimice din Idlib, Siria, și din 7 aprilie 2017 privind atacurile SUA din Siria,
– având în vedere declarația copreședinților din 5 aprilie 2017 privind conferința cu tema „Sprijin pentru viitorul Siriei și al regiunii”,
– având în vedere rapoartele din 6 septembrie, 16 iunie și 22 februarie 2016 ale Comisiei internaționale independente de anchetă privind Republica Arabă Siriană, înființată de Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; având în vedere documentul de ședință din 13 martie 2017 al Comisiei internaționale independente de anchetă privind Republica Arabă Siriană referitor la „abuzurile la adresa drepturilor omului și încălcările dreptului internațional umanitar comise în Republica Arabă Siriană, 21 iulie 2016 - 28 februarie 2017”, precum și rezoluțiile din 27 septembrie și 21 octombrie 2016 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului referitoare la Republica Arabă Siriană,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât războiul din Siria a devenit una dintre cele mai grave crize umanitare cu care s-a confruntat omenirea după cel de-al Doilea Război Mondial și continuă să aibă consecințe devastatoare și tragice asupra populației acestei țări;
B. întrucât criza din Siria are un impact destabilizator tot mai mare asupra întregii regiuni;
C. întrucât conflictul se desfășoară fără întrerupere de șapte ani și, până la sfârșitul anului 2016, cauzase deja moartea inutilă a peste 400 000 de persoane; întrucât 13,5 milioane de persoane, însemnând aproape trei sferturi din populația rămasă, au nevoie extremă de ajutor umanitar, iar 6,6 milioane de sirieni sunt strămutați în interiorul țării; întrucât conflictul a făcut ca dezvoltarea economică și umană a Siriei să regreseze cu 40 ani și a forțat 4,8 milioane de persoane să se refugieze în străinătate;
D. întrucât dreptul internațional umanitar prevede obligația comunității internaționale de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protecția civililor și a obiectivelor civile atât față de actorii statali, cât și față de cei nestatali;
E. întrucât copiii au plătit cel mai greu preț în acest conflict; întrucât aproape 6 milioane de copii depind în prezent de asistență umanitară; întrucât aproape jumătate dintre aceștia au fost obligați să își părăsească locuințele;
F. întrucât toate părțile implicate în conflict, în special regimul Assad și aliații săi, Rusia și Iranul, au comis încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar, inclusiv crime împotriva umanității, crime de război și genocid;
G. întrucât responsabilitatea, justiția, statul de drept și combaterea impunității reprezintă elementele esențiale care stau la baza eforturilor de pace, soluționării conflictelor, reconcilierii și reconstrucției;
H. întrucât Siria a aderat la Convenția împotriva genocidului în 1955 și la Convenția împotriva torturii în 2004;
I. întrucât, în timpul unui asediu neîntrerupt, forțele guvernamentale și aliate au făcut sute de mii de victime civile, în special în orașul Alep și în jurul acestuia, și au cauzat distrugerea unor zone întinse din oraș, prin atacuri aeriene și de artilerie îndreptate împotriva civililor; întrucât se pare că, în drumul lor spre estul orașului Alep, autoritățile guvernamentale și forțele aliate au intrat în casele civililor și au comis execuții sumare; întrucât infrastructura civilă este vizată în mod deliberat în atacuri, fiind distruse sisteme de distribuție a apei, unități medicale și școli; întrucât aceste atacuri au cauzat o penurie gravă de servicii esențiale și au efectul unor tactici de înfometare a populației;
J. întrucât regimul Assad blochează livrarea și administrarea de produse medicale, alimentare și umanitare vitale din partea ONU, a UE, a ONG-urilor și a actorilor locali; întrucât astfel de convoaie umanitare au fost vizate și bombardate în mod deliberat; întrucât guvernul sirian a întrerupt, de asemenea, în mod intenționat, accesul civililor la bunuri și servicii esențiale, inclusiv aprovizionarea cu alimente și apă și accesul la asistență medicală; întrucât atacurile și înfometarea civililor prin asedierea zonelor populate ca tactică de război constituie o încălcare evidentă a dreptului umanitar internațional;
K. întrucât mai multe anchete au constatat că utilizarea de către forțele lui Assad a unor agenți chimici au vizat rănirea și uciderea de civili; întrucât ultimul atac chimic împotriva civililor a avut loc la 4 aprilie 2017 în localitatea Khan Sheikhoun din provincia Idlib, atac în care cel puțin 70 de civili, mulți dintre aceștia copii, au fost uciși și câteva sute au fost răniți; întrucât SUA a informat UE că, potrivit evaluării sale, regimul sirian a utilizat arme chimice, iar la 7 aprilie a răspuns cu arme militare lansând un atac aerian asupra bazei aeriene din Shayrat, în Siria;
L. întrucât, în martie 2017, UE a adăugat pe lista de sancțiuni patru ofițeri de rang înalt din armata siriană pentru rolul lor în utilizarea de arme chimice împotriva populației civile, în conformitate cu politica UE de combatere a proliferării și utilizării armelor chimice;
M. întrucât, la 12 aprilie 2017, Rusia și Bolivia au votat împotriva unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care condamna presupusa utilizare în Siria a armelor chimice și invita regimul Assad să coopereze la ancheta privind acest incident;
N. întrucât, la 15 aprilie 2017, aproximativ 5 000 de persoane evacuate au fost atacate la Rasheedin, la vest de Alep, Siria, în timp ce se deplasau din orașele asediate Foah și Kefraya către zone controlate de guvern; întrucât zeci de persoane, inclusiv copii, au fost ucise și multe altele au fost rănite;
O. întrucât există informații potrivit cărora regimul Assad continuă să fabrice arme chimice sub acoperirea Centrului de Studii și Cercetări Științifice; întrucât, în conformitate cu acordul din 2013 privind eliminarea armelor chimice, Assad are obligația să înceteze imediat aceste practici și să predea toți agenții și toate armele chimice rămase către OIAC;
P. întrucât mii de civili sunt arestați în mod arbitrar de către autorități, sunt reținuți în condiții de detenție inumane și se confruntă cu forme extreme de rele tratamente menite adesea să provoace moartea în detenție; întrucât astfel de forme de abuzuri includ tortura, privarea sistematică de hrană, apă, medicamente și îngrijiri medicale, precum și practici sadice și dezumanizante; întrucât există informații potrivit cărora în centrele de detenție administrate de guvernul lui Assad au loc execuții în masă prin spânzurare și ucideri extrajudiciare; întrucât mulți civili sunt victime ale disparițiilor forțate, detenției prelungite și proceselor injuste; întrucât guvernul sirian duce o campanie sistematică de a reduce la tăcere orice formă de opoziție, prin execuții în masă prin spânzurare; întrucât, potrivit surselor, în decurs de cinci ani, în închisoarea Saydnaya au avut loc 13 000 de astfel de cazuri de execuții extrajudiciare;
Q. întrucât regimul Assad folosește tactici de strămutări forțate pentru a schimba componența sectelor religioase din orașe și regiuni și pentru a cauza schimbări demografice; întrucât astfel de tactici au fost utilizate în orașe, inclusiv în Darayya și Muadamiyat al-Sham, în afara Damascului și în cartierul Al-Waer din orașul Homs;
R. întrucât comunitatea internațională și statele la nivel individual au obligația să îi tragă la răspundere pe cei responsabili de încălcări ale legislației internaționale în materie de drepturile omului și de încălcări ale dreptului umanitar comise pe durata conflictului sirian; întrucât acest lucru se poate realiza fie în cadrul căilor de atac existente la nivel național și internațional, inclusiv în fața instanțelor naționale și internaționale, fie prin intermediul tribunalelor penale internaționale ad-hoc care pot fi create; întrucât, pe lângă o astfel de responsabilitate personală în materie penală, statele pot fi, în anumite condiții, trase la răspundere și pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de tratatele și convențiile internaționale care intră în competența Curții Internaționale de Justiție, printre care se numără Convenția împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 1984 și Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948;
S. întrucât comunitatea internațională ar fi trebuit să sprijine într-un mod mai activ opoziția democratică și laică împotriva regimului sirian barbar; întrucât, în situația actuală, opoziția laică este extrem de slabă, iar civilii sunt prinși fie între teroriștii jihadiști, fundamentaliștii islamici și separatiștii kurzi, fie între susținătorii regimului Assad, ceea ce face ca reconcilierea națională și reconstrucția unui consens care ar putea aduce pacea în Siria să fie extrem de dificile;
T. întrucât, în temeiul Rezoluției 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, la 23 februarie 2017 au început la Geneva negocierile intra-siriene, care se concentrează pe aspecte privind guvernarea țării, printre care o nouă constituție pentru Siria, organizarea de alegeri și principiile stabilite în comunicatul de la Geneva din 2012; întrucât negocierile de la Geneva nu au condus până în prezent la progrese concrete în găsirea unei soluții pașnice la criza din Siria;
U. întrucât, la 5 aprilie 2017, UE a coprezidat o conferință a cărei temă a fost sprijinul acordat pentru viitorul Siriei și al regiunii, la care au participat reprezentanți ai peste 70 de țări și organizații internaționale, precum și ai societății civile internaționale și siriene; întrucât această conferință a venit în continuarea conferințelor anterioare din Kuweit și de la Londra; întrucât în cadrul acestei conferințe s-a convenit asupra unei abordări cuprinzătoare a crizei siriene, stabilindu-se totodată asumarea unor angajamente financiare; întrucât sprijinul și angajamentele asumate de comunitatea internațională rămân esențiale pentru realizarea unui viitor pașnic în Siria și în regiune;
V. întrucât, la 4 mai 2017, Rusia, Iranul și Turcia au ajuns, în Kazahstan, la un acord de a institui patru zone de detensionare a situației; întrucât acordul nu dispune de garanții și de mecanisme de asigurare a respectării, iar supravegherea din partea ONU este respinsă de către regimul Assad; întrucât opoziția siriană nu poate sprijini acordul în forma sa actuală susținută de Iran; întrucât acest acord nu a fost încă aprobat de Consiliul de Securitate al ONU;
W. întrucât Strategia UE pentru Siria este o revizuire a strategiei regionale a UE pentru Siria și Irak, precum și privind amenințarea pe care o reprezintă Da’esh, strategie revizuită și actualizată ultima dată de către Consiliu la 23 mai 2016;
X. întrucât eforturile UE de a furniza ajutor umanitar și de planificare pentru viitorul Siriei sunt lăudabile; întrucât UE ar trebui să fie atentă să nu ofere necondiționat asistență pentru reconstrucția unei Sirii conduse și controlate de Assad și de aliații săi, Rusia și Iran; întrucât Assad, Rusia lui Putin și Iranul vor trebui să își asume consecințele economice ale intervențiile lor militare; întrucât, prin urmare, la conflictul armat trebuie găsită o soluție politică credibilă și cuprinzătoare, convenită de către toate părțile, cu excepția grupurilor teroriste;
Y. întrucât reconstrucția Siriei ar trebui să se bazeze pe o abordare ascendentă și pe responsabilizarea cu succes a actorilor locali, excluzând de la aceste acțiuni grupările teroriste cunoscute,
1. face apel la regimul sirian și la aliații acestuia, Rusia și Iranul, să pună capăt imediat atacurilor cu bombă, asasinatelor și actelor de violență comise fără discriminare împotriva poporului sirian și să permită accesul imediat și nestingherit al convoaielor umanitare și de aprovizionare; reamintește regimurilor din Siria, Rusia și Iran că sunt răspunzătoare în temeiul dreptului penal internațional pentru crimele atroce pe care continuă să le comită în Siria;
2. condamnă în termenii cei mai duri încălcările și abuzurile continue, sistematice, numeroase și grave la adresa drepturilor omului, precum și toate încălcările dreptului internațional umanitar comise de forțele regimului Assad, cu sprijinul Rusiei și al Iranului, precum și cele comise de actorii nestatali, de grupările armate teroriste, în special de ISIL/ Daesh, Jabhat Fateh al-Sham/Frontul Al-Nusra și alte grupări jihadiste;
3. invită Rusia, Iranul și alte părți externe implicate în conflict să pună capăt intervențiilor lor devastatoare în conflictul din Siria și să își utilizeze influența asupra președintelui Assad pentru a asigura deplina încetarea ostilităților și ridicarea stării de asediu;
4. reamintește tuturor părților că încetarea focului la nivel național și o soluție pașnică reciproc acceptabilă la criza siriană pot fi realizate sub auspiciile ONU și, astfel cum se prevede în comunicatul de la Geneva din 2012 și în Rezoluția 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, cu sprijinul trimisului special al Secretarului General pentru Siria, Staffan de Mistura, și al principalilor actori internaționali și regionali; ia act de discuțiile de la Astana, care s-au desfășurat cu scopul găsirii unui acord;
5. ia act de memorandumul recent privind crearea unor zone de detensionare a situației din Siria, semnat de Rusia, Iran și Turcia, în calitatea lor de garanți a patru zone „no fly”; invită semnatarii memorandumului și regimul sirian să pună în aplicare acordul în mod eficace și să înceteze toate ostilitățile care au impact direct asupra poporului sirian; regretă faptul că regimul sirian a refuzat ca ONU să monitorizeze punerea în aplicare a memorandumului;
6. regretă că la reuniunea G7 din Italia nu s-a ajuns la un acord cu privire la introducerea de sancțiuni împotriva regimului rus ca urmare a bombardării populației siriene și a sprijinului său continuu acordat regimului Assad;
7. salută eforturile depuse de reprezentanți a peste 70 de țări cu ocazia conferinței privind sprijinul pentru viitorul Siriei și al regiunii, care a avut loc la Bruxelles la 4-5 aprilie 2017, precum și angajamentele financiare asumate; salută faptul că participanții s-au angajat să contribuie cu suma de 5,6 miliarde EUR în 2017 și că și-au asumat angajamente financiare multianuale în valoare de 3,47 miliarde EUR pentru perioada 2018-2020; reamintește că costurile reconstrucției Siriei sunt estimate la aproximativ 200 de miliarde de dolari; solicită comunității internaționale să își îndeplinească angajamentele restante privind ajutorul umanitar acordat Siriei și țărilor învecinate;
8. ia act de faptul că majoritatea refugiaților din Siria s-au refugiat în țările învecinate, inclusiv în Liban, Iordania și Turcia; salută, în acest sens, noile priorități din cadrul parteneriatelor încheiate de UE cu Iordania și Liban, precum și relaxarea normelor de origine ale UE pentru exporturile din Iordania; regretă faptul că un număr mare de refugiați din Iordania și Liban trăiesc în continuare în condiții sociale și economice precare și sunt adesea incapabili să găsească un loc de muncă (legal); invită autoritățile din Iordania și Liban să depună eforturi în vederea eliminării barierelor (neoficiale) rămase, să susțină creșterea oportunităților de desfășurare a activităților liber profesioniste și să transpună în realitate angajamentele cu privire la crearea de locuri de muncă pentru femei și tineri;
9. salută ospitalitatea Turciei care adăpostește aproape 3 milioane de refugiați; încurajează guvernul turc să acorde permise de muncă tuturor refugiaților sirieni; ia act de declarația UE-Turcia; regretă faptul că, la sfârșitul lunii februarie 2017, numai 3 565 de refugiați sirieni au fost instalați în Europa în baza acordului de 1:1 încheiat cu Turcia; invită statele membre ale UE să depună mai multe eforturi pentru îndeplinirea angajamentele lor privind relocarea refugiaților sirieni din Turcia;
10. îndeamnă ÎR/VP să depună toate eforturile pentru a revigora negocierile de pace mediate de ONU și să solicite un rol mai activ în cadrul acestor negocieri, utilizând capacitatea financiară și dorința UE de a angaja resurse considerabile pentru reconstrucția Siriei; îndeamnă ÎR/VP să sprijine activ societatea civilă siriană și pe cei care doresc o cale democratică, pluralistă și favorabilă incluziunii în Siria și să îi implice îndeaproape în eforturile sale pentru viitorul poporului sirian; încurajează ÎR/VP să colaboreze cu poporul sirian pentru a elabora strategii locale de reconstrucție pentru diferite părți și regiuni ale Siriei;
11. condamnă în termeni categorici cumplitele atacuri chimice aeriene asupra orașului Khan Sheikhoun din provincia Idlib, de la 4 aprilie 2017, care au provocat moartea a cel puțin 70 de civili, inclusiv copii și lucrători umanitari, multe victime prezentând simptome ale intoxicării cu gaze; constată că, în conformitate cu evaluarea preliminară realizată de misiunea de informare a OIAC, informația privind utilizarea armelor chimice este credibilă; subliniază că cei care se fac responsabili de astfel de atacuri vor fi trași la răspundere în fața justiției; reiterează faptul că, în calitate de parte semnatară a Convenției privind interzicerea armelor chimice, regimul din Siria s-a obligat în mod expres să nu utilizeze arme chimice; regretă vetoul dat de Rusia la ultima rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care se condamnă atacul și se solicită realizarea unei anchete;
12. regretă folosirea continuă a dezinformării și a afirmațiilor neadevărate provenind de la regimul rus și regimul Assad, inclusiv defăimarea grupării „Căștile albe”, precum și răspândirea de informații false cu privire la autorii celor mai recente atacuri chimice din 4 aprilie 2017;
13. își reiterează apelul ca cei care se fac vinovați de comiterea de crime de război, de genocid și de crime împotriva umanității să fie trași la răspundere și să suporte consecințele faptelor lor; subliniază că persoanele responsabile vor fi deferite justiției; este în continuare convins că nu poate exista o soluție reală la conflictul din Siria și nici o pace durabilă atât timp cât responsabilitatea pentru crimele comise nu a fost stabilită; subliniază faptul că crimele de război comise atât de regim, cât și de forțele de opoziție, deși la o scară mai redusă în cazul celor din urmă, sunt eligibile pentru urmărirea penală internațională;
14. invită toate statele membre ale UE să se asigure că crimele împotriva umanității, genocidul și crimele de război sunt considerate infracțiuni în temeiul dreptului național și invită toate statele membre ale UE să îi urmărească pentru aceste crime comise în Siria pe resortisanții lor și pe resortisanții țărilor terțe aflați în jurisdicțiile lor naționale; salută, în acest sens, decizia adoptată de Spania de a audia o plângere penală formulată împotriva a nouă agenți ai serviciului sirian de informații pentru tortură și încălcări ale dreptului omului;
15. reamintește principiul jurisdicției universale; își reiterează sprijinul pentru deferirea către Curtea Penală Internațională a cazului Siriei; regretă faptul că această opțiune rămâne blocată în cadrul Consiliului de Securitate;
16. consideră că statele, inclusiv statele membre ale UE, pot iniția, în mod individual, proceduri împotriva altor state la Curtea Internațională de Justiție pentru încălcarea de către state a obligațiilor care le revin în temeiul tratatelor și convențiilor internaționale, inclusiv al Convenției împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 1984 și al Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948; în acest sens, face apel la toate statele membre ale UE să aducă Siria în fața Curții Internaționale de Justiție în vederea stabilirii răspunderii de stat și să transmită un semnal clar cu privire la dorința lor de a-i trage la răspundere pe cei responsabili de crimele atroce comise în Siria;
17. solicită comunității internaționale, UE și statelor sale membre să colaboreze cu ONU pentru instituirea unui tribunal penal internațional pentru a-i aduce în fața justiției și a-i trage la răspundere pe actorii nestatali și indivizii responsabili pentru crimele de război, crimele împotriva umanității și pentru genocidul comis în Siria;
18. salută instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la investigarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011, regretă faptul că mecanismul nu este încă pe deplin finanțat; îndeamnă statele membre să își îndeplinească angajamentele în acest sens;
19. subliniază importanța deosebită a activității organizațiilor locale și internaționale ale societății civile și a ONG-urilor în colectarea probelor privind crimele de război, crimele împotriva umanității și alte încălcări, printre care și distrugerea patrimoniului cultural; invită UE și statele sale membre să acorde asistență suplimentară și completă acestor actori; invită UE și statele sale membre să finanțeze în mod adecvat organizațiile care lucrează la anchete cu surse deschise și la colectarea digitală a dovezilor privind crimele de război și crimele împotriva umanității, pentru a garanta responsabilitatea și pentru a-i aduce în fața justiției pe autorii acestor acte;
20. salută eforturile depuse de personalul umanitar în încercarea de a aduce ajutorul atât de necesar, alimente, apă și medicamente celor care se găsesc prinși la mijloc în acest conflict și invită din nou insistent toate părțile implicate în conflict să asigure un acces sigur și neîngrădit al agențiilor umanitare la civilii afectați de război; condamnă ferm atacurile excesive, disproporționate și fără discriminare îndreptate în mod deliberat împotriva civililor, inclusiv a copiilor, împotriva convoaielor cu persoane evacuate, cu ajutoare și cu personal medical și împotriva infrastructurilor civile, cum ar fi școli și spitale;
21. salută cea mai recentă revizuire a măsurilor restrictive ale UE împotriva Siriei prin care au fost adăugate alte persoane care se sunt, de asemenea, responsabile pentru utilizarea armelor chimice și pentru represiunea împotriva populației civile din această țară; subliniază că, în colaborarea cu partenerii săi internaționali, UE ar trebui să aibă în vedere toate opțiunile disponibile, inclusiv lansarea ajutoarelor pe cale aeriană și stabilirea unei zone „no fly”;
22. cere traducerea prezentei rezoluții în limba arabă;
23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Organizației Națiunilor Unite, membrilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria și tuturor părților implicate în conflictul din Siria.