Procedură : 2017/2654(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0342/2017

Texte depuse :

B8-0342/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 18/05/2017 - 11.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0227

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 417kWORD 53k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0331/2017
15.5.2017
PE603.767v01-00
 
B8-0342/2017

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la strategia UE privind Siria (2017/2654(RSP))


Cristian Dan Preda, Arnaud Danjean, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Elmar Brok, Sandra Kalniete, David McAllister, Michael Gahler, Eduard Kukan, Tokia Saïfi, Tunne Kelam, Lorenzo Cesa, Dubravka Šuica, Bogdan Andrzej Zdrojewski în numele Grupului PPE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia UE privind Siria (2017/2654(RSP))  
B8‑0342/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

–  având în vedere Comunicatul final al Grupului de acțiune pentru Siria („Comunicatul de la Geneva”) din 30 iunie 2012,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016 referitoare la Siria,

–  având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 14 martie 2017 intitulată „Câteva elemente ale strategiei UE privind Siria”,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Siria din 17 octombrie 2016 și concluziile Consiliului referitoare la strategia UE privind Siria din 3 aprilie 2017,

–  având în vedere declarația copreședinților din 5 aprilie 2015 referitoare la Conferința privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 30 decembrie 2016 (VP/ÎR) cu privire la anunțul de încetare a ostilităților în Siria și declarația privind Siria din 23 martie 2017, precum și declarațiile VP/ÎR în numele UE din 9 decembrie 2016 cu privire la situația din Alep, din 6 aprilie 2017 referitoare la presupusul atac cu arme chimice în Idlib, Siria și din 7 aprilie 2017 privind atacul SUA din Siria,

–  având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană,

–  având în vedere rezoluțiile 2118 (2013), 2139 (2014), 2165 (2014), 2191 (2014), 2199 (2015), 2254 (2015), 2258 (2015) și 2268 (2016) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât strategia UE privind Siria urmărește să definească un mod în care UE să poată avea o contribuție mai importantă la găsirea unei soluții politice de durată în Siria, în cadrul actual convenit la nivelul ONU, și să sprijine reconstrucția după încheierea unui acord, după ce va fi început o tranziție politică credibilă;

B.  întrucât strategia UE privind Siria este o revizuire a strategiei regionale a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh și a fost revizuită și actualizată ultima dată de către Consiliu la 23 mai 2016;

C.  întrucât, de la izbucnirea războiului, în 2011, UE și statele sale membre au mobilizat peste 9,4 miliarde EUR ca răspuns la criza siriană, atât în Siria, cât și în regiune, UE fiind, astfel, cel mai important donator;

D.  întrucât, la 5 aprilie 2017, VP/ÎR, coordonatorul pentru ajutorul de urgență al ONU, secretarul general adjunct pentru afaceri umanitare al ONU și miniștrii de externe ai Germaniei, Kuweitului, Norvegiei, Qatarului și Regatului Unit au prezidat, la Bruxelles, Conferința privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii;

E.  întrucât, după șase ani de război, peste 13,5 milioane de sirieni au nevoie de asistență umanitară în Siria, inclusiv 6,3 milioane de persoane strămutate în interiorul țării; întrucât 4,7 milioane de sirieni se află în zone cu acces dificil și în zone asediate și aproape 5 milioane de refugiați sirieni sunt găzduiți de către statele vecine și în regiunea extinsă;

F.  întrucât încălcările aproape zilnice ale dreptului internațional umanitar, cum ar fi atacurile deliberate și sistematice asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra sistemelor de alimentare cu apă, a unităților medicale și a școlilor;

G.  întrucât la 4 aprilie 2017 s-a anunțat că s-a produs un atac în zona Khan Shaykhoun din partea de sud a regiunii Idlib, multe dintre victimele acestuia prezentând simptome de otrăvire cu gaz; întrucât SUA a informat UE că, deoarece a apreciat că regimul sirian a folosit arme chimice, a lansat un atac asupra bazei militare Al-Shayrat din guvernoratul Homs, Siria, cu intenția de a preveni și a descuraja proliferarea și utilizarea armelor chimice;

H.  întrucât, la 12 aprilie 2017, Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care condamna presupusa utilizare în Siria a armelor chimice și se adresa guvernului sirian pentru a-l determina să coopereze cu ancheta privind acest incident;

I.  întrucât, la 15 aprilie 2017, aproximativ 5 000 de persoane evacuate au fost atacate la Rasheedin, la vest de Alep, în Siria, în timp ce se deplasau din orașele asediate Foah și Kefraya către zone controlate de guvern; întrucât zeci de persoane, inclusiv copii, au fost ucise și multe altele au fost rănite;

J.  întrucât Da’esh îi terorizează pe locuitorii provinciei Raqqa, amenințându-i cu prăbușirea barajului Tabqa; întrucât, la 28 martie 2017, patrule ale la Da’esh echipate cu megafoane au trecut prin orașele și comunitățile aflate la vest de orașul Raqqa și le-au informat că barajul „se va prăbuși aproape sigur”, ca urmare a bombardamentelor coaliției globale împotriva Da’esh;

K.  întrucât a patra rundă a discuțiilor dintre părțile siriene, care a avut loc la Geneva în februarie 2017, a identificat patru domenii pentru negocierile viitoare (guvernanța, constituția, alegerile și combaterea terorismului); întrucât a cincea rundă a discuțiilor de la Geneva dintre părțile siriene s-a încheiat la 31 martie 2017,

1.  salută strategia Uniunii Europene privind Siria, inclusiv obiectivele strategice ale UE pentru Siria și obiectivele UE pentru această țară; subliniază faptul că continuarea războiului în Siria ar putea conduce fie la divizarea țării pe criterii sectare, fapt care ar putea să alimenteze și mai mult extremismul violent și terorismul, fie la impunerea controlului militar al regimului asupra întregii țări;

2.  consideră că se poate pune capăt războiului numai printr-un proces de tranziție politică, care să fie negociat de părțile la conflict cu sprijinul trimisului special al Secretarului General al ONU pentru Siria și al principalilor actori de la nivel internațional și regional; sprijină asistența directă acordată de UE discuțiilor de la Geneva, mijlocite de ONU, inclusiv în ceea ce privește discuțiile tehnice care ar putea determina avansarea negocierilor politice asupra încheierii războiului și care ar putea defini parametrii unui organ de conducere de tranziție, în conformitate cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Comunicatul de la Geneva;

3.  subliniază faptul că UE va continua să sprijine o abordare fermă „pentru întreaga Sirie” ca modalitate optimă de a soluționa constrângerile legate de acces și de a oferi asistență populațiilor aflate în dificultate din toate centrele de ajutor;

4.  subliniază că, în cadrul abordării „pentru întreaga Sirie”, UE va continua să ofere sprijin pentru reziliență pe întreg teritoriul țării; observă că acest sprijin urmărește să păstreze capitalul uman al Siriei și să mențină furnizarea de servicii în Siria, precum și să facă posibil ca persoanele să rămână în locuințele lor cu demnitate, iar persoanele strămutate în interiorul țării să beneficieze de servicii de bază, reducând astfel fluxurile de migrație;

5.  ia act cu satisfacție de faptul că participanții la Conferința privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii au recunoscut generozitatea constantă a țărilor-gazdă vecine și a comunităților acestora în ceea ce privește asigurarea unui refugiu pentru milioane de persoane strămutate; subliniază că participanții și-au asumat un angajament de 5,6 miliarde EUR pentru 2017, precum și un angajament multianual de 3,47 miliarde EUR pentru perioada 2018-2020; subliniază că, în plus, unele instituții financiare internaționale și unii donatori internaționali au anunțat împrumuturi în valoare de circa 27,9 miliarde EUR;

6.  condamnă cu fermitate continuarea încălcărilor și abuzurilor sistematice, răspândite și grave asupra drepturilor omului și încălcările dreptului internațional umanitar de către toate părțile, în special de către regimul sirian; solicită deplina încetare a ostilităților și ridicarea stării de asediu, precum și acordarea accesului umanitar deplin, neîngrădit și durabil pe întreg teritoriul țării;

7.  evidențiază că înfometarea civililor, folosită ca metodă de război prin asedierea zonelor populate și strămutarea forțată a populațiilor, poate fi calificată drept crimă de război sau crimă împotriva umanității;

8.  condamnă ferm atacul cu arme chimice din zona Khan Shaykhoun; sprijină misiunea de anchetă întreprinsă de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care colectează și analizează, în prezent, informații din toate sursele disponibile privind presupusa utilizare a armelor chimice; ia act de faptul că, la 13 aprilie 2017, directorul general al OIAC a comunicat Consiliului executiv măsurile imediate luate de experții Secretariatului tehnic al OIAC pentru a analiza informațiile disponibile, precum și evaluarea preliminară a acestora, potrivit căreia afirmația era credibilă; regretă decizia Rusiei de a respinge rezoluția Consiliului de Securitate al ONU;

9.  își reiterează solicitarea ca persoanele care se fac vinovate de comiterea de crime de război și crime împotriva umanității să fie trase la răspundere și să facă față consecințelor; subliniază că persoanele care se fac vinovate de crime împotriva minorităților religioase, etnice și a altor grupuri și minorități ar trebui, de asemenea, aduse în fața justiției; este în continuare convins că nu poate exista o soluționare reală a conflictului și nici o pace durabilă în Siria atât timp cât responsabilitatea pentru crimele comise nu a fost stabilită;

10.  solicită să fie respectat de către toți dreptul tuturor minorităților etnice și religioase din Siria, inclusiv al creștinilor, de a continua să trăiască în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica religia pe deplin și în mod liber, fără a fi supuse vreunei forme de constrângere, violență ori discriminare; susține dialogul interreligios pentru promovarea înțelegerii reciproce și combaterea fundamentalismului;

11.  sprijină eforturile coaliției globale împotriva Da’esh; constată că, prin faptul că seamănă teroare în rândul locuitorilor din provincia Raqqa, Da’esh speră să exercite presiuni asupra coaliției, astfel încât aceasta să diminueze intensitatea campaniei sale de atacuri aeriene împotriva grupării; subliniază faptul că veniturile Da’esh provin, în cea mai mare parte, din amenzile și impozitele prelevate de la locuitorii zonelor ocupate de aceasta;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, trimisului special al Secretarului General al ONU pentru Siria, membrilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria, precum și tuturor părților implicate în conflictul din Siria.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate