Propunere de rezoluţie - B8-0440/2017Propunere de rezoluţie
B8-0440/2017

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa

28.6.2017 - (2017/2732(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0319/2017
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Massimiliano Salini în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0440/2017

Procedură : 2017/2732(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0440/2017
Texte depuse :
B8-0440/2017
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-0440/2017

Rezoluția Parlamentului European referitoare la elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa

(2017/2732(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 9, 151, 152, articolul 153 alineatele (1) și (2) și articolul 173,

–  având în vedere titlul II „Libertățile” și titlul IV „Solidaritatea” din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 5 alineatul (3) din TUE și Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității[1],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere orientările politice ale președintelui Juncker „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 octombrie 2016 referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom[2],

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la agenda privind competitivitatea industrială, Concluziile privind transformarea digitală a industriei europene și cele referitoare la pachetul privind tehnologiile pieței unice digitale și modernizarea serviciilor publice,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene[3],

–  având în vedere concluziile Consiliului Competitivitate din 29 mai 2017 privind o strategie pentru politica industrială a UE în viitor,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23 iunie 2017

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la competitivitatea industriei europene de echipament feroviar[4],

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la sectorul siderurgic din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor[5],

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la întreprinderile familiale din Europa[6],

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative[7],

–  având în vedere Acordul de la Paris, care a fost ratificat de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016,

–  având în vedere mandatul său pentru Pachetul privind economia circulară, adoptat la 14 martie 2017,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa (O-000047/2017 — B8-0319/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât industria europeană este lider mondial în multe sectoare industriale; întrucât aceasta reprezintă peste jumătate din exporturile europene, aproximativ 65 % din investițiile în cercetare și dezvoltare și mai mult de 50 de milioane de locuri de muncă (locuri de muncă directe și indirecte, adică 20 % din locurile de muncă în Europa); întrucât, cu toate acestea, contribuția industriei europene la PIB-ul UE a scăzut de la 19 % la mai puțin de 15,5 % în ultimii 20 de ani;

B.   întrucât 65 % din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt efectuate de industria prelucrătoare, dar această cifră este în scădere și, prin urmare, consolidarea bazei noastre industriale este esențială pentru menținerea și consolidarea cunoștințelor de specialitate și a competențelor tehnologice în UE; întrucât dezvoltarea digitală, o prioritate a FEIS, are nevoie de o bază industrială puternică pentru a se materializa;

C.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), care reprezintă 99 % din totalitatea întreprinderilor europene, constituind coloana vertebrală a industriilor UE, se confruntă cu provocări importante ca urmare a schimbărilor globale din economie și a barierelor administrative și financiare;

D.  întrucât mai mult de 60 % din toate întreprinderile existente în prezent sunt întreprinderi familiale și asigură un procent de până la 50 % dintre locurile de muncă din sectorul privat din Uniunea Europeană;

E.  întrucât femeile antreprenoare din UE reprezintă doar 31 % din populația care desfășoară activități independente și 30 % din noii antreprenori;

F.  întrucât rolul industriei europene este în scădere la nivel mondial, iar politica UE trebuie să sprijine industria europeană în vederea îmbunătățirii competitivității și capacității acesteia de a investi în Europa; întrucât aceasta se confruntă, de asemenea, cu provocări sociale și de mediu;

G.  întrucât economia circulară poate avea un impact pozitiv puternic asupra reindustrializării Europei și a reducerii consumului de energie și a dependenței de materii prime din țări terțe; întrucât investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică reprezintă o forță motrice (majoră) pentru promovarea produselor industriale capabile să creeze cercuri virtuoase, dar politica de mediu ar trebui să ia întotdeauna în considerare competitivitatea industriei europene și să vină în sprijinul acesteia;

H.  întrucât o politică ambițioasă de inovare, susținută de mijloace financiare adecvate, care favorizează crearea de produse de înaltă calitate, inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic și care promovează procesele durabile, îi va permite UE să se afirme în mod independent într-un context mondial din ce în ce mai competitiv, inovarea și investițiile în cercetare și dezvoltare, crearea de locuri de muncă și înnoirea competențelor devenind astfel esențiale pentru o creștere economică durabilă; întrucât industria inovatoare depinde în mare măsură de capacitatea de cercetare, de progresul în domeniul cercetării și, în special, de cercetarea colaborativă la nivelul UE;

I.  întrucât un comerț echitabil cu produse industriale trebuie să promoveze standardele UE prin intermediul acordurilor comerciale moderne și cuprinzătoare; întrucât o piață internă funcțională și integrată și un comerț deschis și echitabil cu țările terțe sunt esențiale pentru industria UE;

J.  întrucât instrumentele financiare ale UE joacă un rol strategic în stimularea competitivității și în prevenirea relocării investițiilor,

1.  subliniază rolul esențial al industriei ca forță motrice pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovație în Europa; solicită Comisiei un angajament clar de a atinge obiectivul de cel puțin 20 % din PIB-ul Uniunii bazat pe industrie până în 2020, precum și să evalueze dacă obiectivele pentru 2030 privind clima și energia sprijină politica industrială a UE pentru următorul deceniu;

2.  subliniază importanța consolidării și modernizării bazei industriale în Europa; solicită Comisiei să precizeze dacă are în vedere adaptarea obiectivului de 20 % și completarea acestuia cu obiectivele pentru 2030 privind clima și energia astfel încât să se determine politica industrială pentru următorul deceniu;

3.  subliniază rolul IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a industriei UE, și reiterează necesitatea de a adopta o politică industrială a UE compatibilă cu IMM-urile, care să abordeze provocările cu care se confruntă IMM-urile din cauza dimensiunii lor; reamintește rolul întreprinderilor nou-înființate și al antreprenoriatului în rândul tinerilor, în special în cele mai inovatoare sectoare; solicită Comisiei să reducă sarcinile normative pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și tinerii antreprenori în vederea facilitării inovării și consolidării competitivității industriei europene, precum și să promoveze clusterele, centrele de inovare digitală și rețelele de întreprinderi;

4.  este convins că industria europeană ar trebui considerată un factor de importanță strategică pentru competitivitatea și sustenabilitatea UE; subliniază că doar o industrie puternică și rezistentă și o politică industrială orientată spre viitor vor permite UE să facă față diverselor provocări cu care se va confrunta, precum delocalizarea investițiilor, concurența la nivel mondial, progresele tehnologice rapide, dar și crearea unor locuri de muncă de calitate;

5.  subliniază faptul că, pentru a sprijini industria Uniunii în confruntarea cu provocările legate de schimbările economice și de reglementare rapide din lumea globalizată de astăzi, este esențial să se consolideze atractivitatea industrială a Europei pentru investițiile europene și investițiile străine directe;

6.  subliniază importanța unui mediu de sprijinire a investițiilor, a unui cadru juridic stabil și previzibil, în vederea atragerii de investiții, precum și a promovării de noi modele de afaceri, în vederea facilitării accesului la finanțare;

7.  reamintește rolul strategic al instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și FEIS; solicită Comisiei să țină seama de acest rol atunci când analizează/stabilește bugetul alocat acestor instrumente;

8.  invită Comisia și statele membre să utilizeze întregul potențial științific și de cercetare din toate țările și regiunile din UE și să creeze noi stimulente pentru o mai bună cooperare între cercetare și industrie, pentru a stimula cercetarea colaborativă și a accelera livrarea de produse, tehnologii și servicii inovatoare pentru industrie;

9.  subliniază importanța pe care o au uniunea energetică, piața unică digitală, agenda digitală și conectivitatea Europei, prin infrastructura adecvată, sustenabilă și eficientă;

10.  solicită Comisiei să identifice provocările și obstacolele cu care se confruntă femeile care doresc să devină antreprenoare și să încurajeze femeile să se implice mai activ în antreprenoriat;

11.  invită Comisia să abordeze dificultățile cu care se confruntă întreprinderile familiale și să îmbunătățească dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor;

12.  subliniază necesitatea de a se exploata pe deplin potențialul economiei circulare și de a se asigura că industriile se dezvoltă în mod constant și diseminează cele mai bune tehnici și inovații emergente disponibile;

13.  constată nevoia de a coordona eforturile UE în direcția reducerii dependenței față de țări terțe în materie de resurse, combinând a) accesul internațional echitabil la resurse, b) activitățile miniere interne sustenabile și c) eficiența inovațiilor tehnologice, cu contribuțiile UE la guvernanța globală multilaterală în domeniul politicii privind resursele;

14.  subliniază necesitatea de a reduce sarcinile administrative și costurile de conformitate pentru întreprinderi, deoarece promovarea unei mai bune reglementări în cadrul unei piețe deschise funcționale va sprijini politica de reindustrializare a UE și va dezvolta în continuare o economie bazată pe date;

15.  solicită ca sănătatea să fie considerată o forță motrice a creșterii economice; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze cercetarea medicală în UE, să sprijine procesul de digitalizare a sănătății și să mențină competitivitatea industriei sănătății în Europa; insistă, de asemenea, asupra necesității de a organiza promovarea comună a aspectelor care țin de sănătatea digitală, întrucât noile rețele 5G facilitează schimbul de tehnici medicale sofisticate care sunt cunoscute în prezent numai într-un număr limitat de zone;

16.  invită Comisia să dezvolte un cadru de politici industriale coerente, cuprinzătoare și pe termen lung pentru Industriile culturale și creative (ICC) și să includă dezvoltarea, promovarea și protecția eficace și finanțarea adecvată a industriilor culturale și creative în obiectivele sale strategice și în prioritățile sale generale, pentru a crește competitivitatea ICC și a le permite acestora să își îndeplinească potențialul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate și de creștere economică;

17.  solicită ca politica industrială a UE să se bazeze pe indicatori clari și pe obiective clare — inclusiv obiective legate de o pondere a industriei de cel puțin 20 % din PIB până în 2020, creșterea eficienței energetice și a resurselor, precum și obiective privind schimbările climatice — și pe o abordare legată de ciclul de viață și de economia circulară;

18.  solicită integrarea în strategia industrială a UE a unor instrumente de finanțare eficace și sustenabile și a unor măsuri menite să contribuie la combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și subliniază necesitatea de a sprijini industria în vederea unei dezvoltări durabile în raport cu obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris;

19.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită situației industriilor mari consumatoare de energie din Europa, care se confruntă cu o concurență dură la nivel mondial din cauza costurilor ridicate ale energiei;

20.  subliniază importanța piețelor deschise și a unui comerț internațional liber și echitabil, bazat pe norme comune și condiții de concurență echitabile;

21.  subliniază faptul că industria europeană se confruntă cu concurență la nivel mondial și, prin urmare, invită Comisia să contribuie la facilitarea restructurării marilor producători europeni, pentru a permite apariția unor operatori cu o masă critică suficientă pentru a face față concurenței la nivel internațional, ținând în același timp seama de dreptul european al concurenței, de situația lucrătorilor, de rolul Fondului european de ajustare la globalizare și de relațiile strategice dintre întreprinderile mari și IMM-uri, dat fiind rolul lor în domeniul inovării;

22.  invită Comisia să monitorizeze investițiile din țările terțe în infrastructura strategică, în viitoarele tehnologii cheie sau în alte active importante ale UE;

23.  invită Comisia să acorde o mai mare atenție rolului întreprinderilor de stat cu sediul în străinătate care sunt sprijinite și subvenționate de guvernele lor în moduri care entităților UE le sunt interzise, conform normelor UE privind piața unică;

24.  subliniază necesitatea de a realiza o strategie antidumping și antisubvenții compatibilă cu normele OMC, coerentă și eficace, pentru UE;

25.  invită Comisia ca, în ceea ce privește dreptul UE în materie de concurență, să ia în considerare în mod corespunzător rolul emergent al actorilor naționali importanți din țările terțe;

26.  subliniază importanța unei strategii europene pentru digitalizarea industriei europene pentru a valorifica pe deplin beneficiile noilor tehnologii și pentru a se consolida competitivitatea întreprinderilor europene;

27.  subliniază rolul industriei autovehiculelor în Europa, datorită efectului său multiplicator asupra altor sectoare și industrii și atrage atenția asupra numeroaselor întreprinderi mici și mijlocii care au legătură cu această industrie, asupra rolului său în cercetare și dezvoltare și asupra forței de muncă înalt calificate din această industrie; sprijină continuarea eforturilor industriei autovehiculelor de a dezvolta vehicule moderne cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi vehiculele acționate electric, vehiculele cu pilă de combustie cu hidrogen și vehiculele conectate și autopilotate;

28.  subliniază necesitatea unor eforturi coordonate la nivelul UE pentru promovarea de noi competențe, precum și a recalificării, perfecționării profesionale și învățării pe tot parcursul vieții, astfel cum s-a susținut de către Comisie în Agenda pentru noi competențe și noi locuri de muncă;

29.  reamintește rolul important al standardizării UE și pledează pentru un accent puternic pe asumarea unui rol central în organizațiile internaționale de standardizare;

30.  pledează în favoarea unei abordări bazate pe o politică industrială globală a UE care să acorde prioritate consolidării lanțurilor valorice din UE și integrării tuturor regiunilor UE în rețeaua unei industrii revitalizate a UE;

31.  consideră că cadrul european de reglementare ar trebui să le permită industriilor să se adapteze la modificările respective și să ia măsuri anticipative, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la convergența regională;

32.  invită Comisia să adopte, până la începutul anului 2018, împreună cu statele membre, o strategie pentru o politică industrială europeană globală și un plan de acțiune pe baza obiectivului de 20 %, care să abordeze, printre altele, digitalizarea, durabilitatea, eficiența energetică, resursele adecvate și dereglementarea, în special pentru IMM-uri;

33.  invită Comisia să se asigure că această strategie este însoțită de obiective de politică industrială precise și măsurabile, venind în completarea acesteia cu un tablou de bord cu indicatori suplimentari, cum ar fi nivelul producției industriale, nivelul de ocupare a forței de muncă în domeniul industrial și investițiile anuale medii în sectorul de producție, ca procentaj din PIB;

34.  solicită Comisiei să includă în strategia sa o evaluare a impactului integrării politicii industriale în inițiativele strategice ale UE, ceea ce va contribui la revizuirea acestor inițiative, în cazul în care ele sunt în detrimentul industriei UE, și ar conduce la rezultate mai bune;

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.