Procedură : 2017/2732(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0446/2017

Texte depuse :

B8-0446/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/07/2017 - 8.13
CRE 05/07/2017 - 8.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0305

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 506kWORD 55k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0440/2017
28.6.2017
PE605.565v01-00
 
B8-0446/2017

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0319/2017

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa (2017/2732(RSP))


Reinhard Bütikofer în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa (2017/2732(RSP))  
B8-0446/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 9, 151, 152, 153 alineatele (1) și (2), 191, 192, 193 și 173,

–  având în vedere articolele 14, 27 și 30 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 octombrie 2016 referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom(3),

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 mai 2017 privind o viitoare strategie pentru politica industrială a UE,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind „Elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa” (O-000047/2017 – B8-0319/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât industria europeană ocupă o poziție de lider mondial în multe sectoare industriale, reprezintă peste jumătate din exporturile UE și aproximativ 65 % din investițiile în cercetare și dezvoltare (C-D), asigurând peste 50 de milioane de locuri de muncă prin angajare directă și indirectă, adică 20 % din totalul locurilor de muncă din Uniune;

B.  întrucât industria europeană trebuie să își păstreze capacitatea de a investi în Europa și de a aborda provocările sociale și ecologice și să rămână un lider în ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu;

C.  întrucât 65 % din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor sunt realizate de industria prelucrătoare și întrucât consolidarea bazei industriale a UE este esențială pentru a menține cunoștințele de specialitate și know-how-ul în UE;

D.  întrucât, în fața unor provocări globale precum schimbările climatice, este esențial ca eficiența energetică, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară să se afle în centrul reînnoirii industriei europene dacă se dorește ca acestea să își mențină competitivitatea în viitor;

E.  întrucât o politică ambițioasă în materie de inovare, care favorizează fabricarea de produse de înaltă calitate, inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic și care promovează procese durabile, îi va permite UE să reușească într-un context global competitiv;

F.  întrucât comerțul echitabil cu produse industriale trebuie să respecte standarde înalte în materie de drepturi ale lucrătorilor și de legislație în domeniul mediului, atât în​ UE, cât și în țările terțe;

G.  întrucât investițiile în energia din surse regenerabile, eficiența energetică, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară constituie un factor major pentru investiții în produse industriale capabile să creeze cercuri virtuoase;

H.  întrucât productivitatea muncii a crescut mult mai rapid în ultimele decenii decât productivitatea resurselor, în timp ce estimările arată că munca reprezintă mai puțin de 20 % din costurile de producție, iar resursele reprezintă 40 %;

I.  întrucât numai sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile ar putea să creeze în mod direct 5 milioane de locuri de muncă și indirect mult mai multe până în 2020;

J.  întrucât inovarea și investițiile în cercetare și dezvoltare, locuri de muncă și reînnoirea competențelor sunt esențiale pentru competitivitate și durabilitate;

K.  întrucât țările cu cele mai ridicate rate de inovare sunt cele cu o strategie industrială clară; întrucât țările și sectoarele cele mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor sunt cele mai competitive;

L.  întrucât, în producția industrială, dar și din perspectiva binelui public, un accent exclusiv pe câștiguri financiare și rentabilitatea capitalului pe termen scurt a afectat negativ inovarea, investițiile în cercetare și dezvoltare, ocuparea forței de muncă, salariile și reînnoirea competențelor;

M.  întrucât sectorul verde a fost unul dintre principalii creatori neți de locuri de muncă în Europa în timpul recesiunii, iar întreprinderile cu un plan pe termen lung de funcționare în economia verde creează locuri de muncă mai rezistente la externalitățile actuale ale economiei globalizate;

N.  întrucât potențialul expansiunii locurilor de muncă verzi este frânat de un deficit de competențe și de nepotrivirea cauzată, printre altele, de diversitatea programelor de formare în raport cu sustenabilitatea, deficiențele identificate în anumite sectoare și lipsa de studenți care să dețină competențele necesare în disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) și în IT;

O.  întrucât lucrătorii trebuie să fie pregătiți în timp util pentru trecerea către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu efecte reduse asupra climei și cu un potențial imens de ocupare a forței de muncă;

P.  întrucât femeile antreprenor reprezintă 31 % din cetățenii UE care desfășoară activități independente și 30 % dintre antreprenorii care au pus bazele unor întreprinderi nou-înființate; întrucât femeile sunt subreprezentate în cele mai multe posturi științifice, de inginerie și de conducere și la nivelurile ierarhice superioare,

Susținerea economiei reale printr-o politică de reindustrializare sustenabilă

1.  subliniază rolul esențial al industriei ca factor de inovare, durabilitate și de creare de locuri de muncă de calitate în Europa; subliniază importanța modernizării bazei industriale a UE și reamintește ambiția sa ca 20 % din PIB-ul Uniunii să se bazeze pe industrie până în 2020;

2.  este convins că industria europeană ar trebui considerată un factor de importanță strategică pentru competitivitatea și sustenabilitatea UE; subliniază că doar o industrie rezilientă și o politică industrială orientată spre viitor îi vor permite UE să facă față provocărilor viitoare, inclusiv presiunii crescute a globalizării asupra mai multor sectoare ale industriei europene, combaterii schimbărilor climatice, epuizării resurselor și necesității tranziției către durabilitate;

3.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre referitor la o politică industrială comună și cuprinzătoare a UE, care să fie prezentată până la jumătatea anului 2018 și construită, printre altele, pe digitalizare și pe trecerea la durabilitate și la o economie bazată pe energie din surse regenerabile, pe eficiență energetică și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

4.  solicită ca această politică să se bazeze pe obiective și indicatori clari – în special pe obiective ambițioase legate de energia din resurse regenerabile, eficiența energetică, resurse și climă – și pe o abordare axată pe economia circulară și pe ciclul de viață; subliniază că aceasta ar trebui să includă un mix inteligent de măsuri legate de ofertă și de cerere menite să relocalizeze economia din UE, să sporească reziliența industriei și să reducă dependența sa de resurse;

5.  subliniază rolul de coloană vertebrală a industriei UE al IMM-urilor și reamintește necesitatea aplicării unei politici industriale a UE bazate pe compatibilitatea cu IMM-urile; subliniază, de asemenea, necesitatea de a reduce sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri, dar fără a afecta stabilirea și aplicarea celor mai înalte standarde pentru consumatori și lucrători, precum și pentru sănătate și protecția mediului;

6.  susține o abordare cuprinzătoare pentru politica industrială globală a UE, care să trateze ca prioritate consolidarea lanțurilor valorice ale UE și integrarea tuturor regiunilor UE în rețeaua unei industrii revitalizate a UE;

7.  solicită ca politica industrială a UE să orienteze investițiile către creativitate, competențe, inovație și tehnologii și soluții sustenabile și consideră că această acțiune ar trebui să fie susținută de investiții în soluții sustenabile în materie de energie, în infrastructura de transport public și în implementarea inteligentă a TIC;

8.  solicită promovarea alianțelor de inovare transversale în scopul de a depăși abordările de politică industrială bazate pe siloz care pot sufoca potențialul inovator;

Stabilirea unor standarde ridicate ca motoare pentru inovare și competitivitate

9.  subliniază necesitatea de a exploata pe deplin potențialul industriei în ceea ce privește tehnologiile de mediu și de a asigura faptul că industriile dezvoltă și difuzează în permanență cele mai bune tehnici disponibile și inovații în curs de dezvoltare;

10.  subliniază că, pentru a avea o abordare comună și coerentă, este necesar ca aspectele legate de mediu să fie integrate în alte politici, cum ar fi cele referitoare la economie, investiții, standarde industriale și cercetare și inovare; consideră că acțiunile desfășurate în cadrul Uniunii ar trebui să fie, de asemenea, completate de acțiuni consolidate la nivel internațional și de cooperarea cu țările terțe pentru a căuta soluții la provocările comune;

11.  consideră că legislația poate fi un motor al inovării și că stabilirea unor standarde înalte în UE stimulează investițiile private necesare în C-D, care le permit întreprinderilor europene să furnizeze produse/servicii de calitate pe piața UE și să concureze pe piețele internaționale;

12.  reamintește rolul important al standardizării europene și pledează pentru o strategie solidă de asumare a unui rol de lider în cadrul organizațiilor internaționale de standardizare; solicită ca UE să își redobândească rolul de lider în ceea ce privește stabilirea, aplicarea și asigurarea respectării unor standarde înalte de mediu și avertizează că pierderea acestei poziții în fața țărilor terțe (de exemplu, în ceea ce privește stabilirea standardelor de emisii ale vehiculelor) ar avea un impact nu numai asupra durabilității, ci și asupra competitivității industriei UE;

13.  consideră că achizițiile publice și etichetarea ecologică au un rol fundamental în decizia de utilizare a produselor, serviciilor și inovațiilor durabile și în relocalizarea economiei; solicită aplicarea rapidă a directivelor UE privind achizițiile publice și concertarea eforturilor statelor membre și Comisiei cu scopul de a asigura faptul că autoritățile contractante iau deciziile pe baza principiului MEAT (oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic), concentrându-se pe costurile legate de ciclul de viață și pe produsele durabile din punctul de vedere al mediului și din punct de vedere social, prevenind dumpingul salarial și concurența neloială și contribuind la consolidarea structurilor economice regionale;

O politică revizuită în domeniul concurenței care îi permite industriei UE să concureze la nivel mondial

14.  invită Comisia să revizuiască legislația UE în domeniul concurenței pentru a lua în considerare într-un mod mai adecvat rolul emergent al actorilor naționali majori în țările terțe;

15.  invită Comisia să verifice investițiile străine directe ale țărilor terțe în UE în ceea ce privește aspectele de securitate și de protecție a accesului la tehnologii-cheie viitoare;

16.  invită Comisia să monitorizeze mai bine investițiile țărilor terțe în statele membre ale UE și să asigure respectarea legislației europene în domeniul achizițiilor publice, de exemplu, reglementările privind ofertele anormal de scăzute și concurența neloială;

17.  invită Comisia să acorde mai multă atenție rolului întreprinderilor străine deținute de stat, care sunt sprijinite și finanțate de guvernele lor în moduri interzise entităților din UE de normele pieței unice a UE;

Alinierea politicii comerciale la obiectivele politicii industriale și de tranziție

18.  solicită o politică comercială care să fie mai coerentă cu politica industrială, astfel încât noua generație de acorduri comerciale să nu conducă la noi relocări și la continuarea dezindustrializării în UE;

19.  subliniază că politicile comerciale și de investiții ar trebui să vizeze susținerea dezvoltării durabile, crearea de locuri de muncă de calitate și promovarea unor standarde sociale și de mediu înalte în sectorul industrial și în cel de producție; invită Comisia să se asigure că acordurile comerciale consolidează aceste standarde;

20.  subliniază că politica comercială a UE nu trebuie să stimuleze practicile anticoncurențiale, inclusiv dumpingul social și de mediu, în special dumpingul privind produsele ieftine care pun în pericol standardele europene și afectează industriile din UE; invită UE să ia urgent măsurile necesare pentru a se proteja împotriva practicilor comerciale neloiale și să-și consolideze puternic instrumentele de protecție comercială, crescând capacitatea acestora de a reacționa și eficiența lor;

21.  subliniază necesitatea unei strategii anti-dumping și anti-subvenții coerente a UE, care să fie compatibilă cu normele OMC și eficientă;

22.  observă necesitatea de a coordona eforturile UE în vederea reducerii dependenței de resurse din țări terțe prin combinarea unui efort triplu de acces echitabil la resurse pe piața internațională, minerit intern sustenabil, inclusiv minerit urban, și inovații tehnologice în materie de eficiență cu contribuții ale UE la guvernanța multilaterală a politicii de resurse la nivel mondial;

23.  subliniază că, deși mai multe sectoare ale economiei UE sunt larg deschise concurenților din țări terțe, acestea au introdus diverse obstacole care discriminează societățile europene; subliniază că este nevoie de condiții de concurență echitabile în ceea ce privește concurența mondială pentru asigurarea accesului reciproc la piață pentru a evita riscul pierderii locurilor de muncă și pentru a păstra know-how-ul industrial în Europa;

Finanțarea tranziției energetice și către durabilitate ca motor pentru politica industrială

24.  solicită integrarea în strategia industrială a UE a unor instrumente de finanțare și măsuri eficiente și ecologice care să contribuie la sporirea transparenței pieței în ceea ce privește riscul de carbon; subliniază necesitatea de a facilita dezvoltarea durabilă a industriei în lumina obiectivelor stabilite de Acordul de la Paris;

25.  solicită alocarea de resurse publice și private ale UE și ale statelor membre în cadrul unui plan de investiții ecologice cuprinzător, axat pe tranziția energetică, mobilitatea durabilă și economia circulară; consideră că fondurile UE, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), fondurile Mecanismului pentru interconectarea Europei și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) oferă o oportunitate majoră de finanțare a acestor investiții; consideră că orientările privind ajutoarele de stat ar trebui să fie mai bine adaptate și folosite pentru adoptarea unor măsuri de politică vizând consolidarea inovării și a sustenabilității;

26.  consideră că schimbările structurale legate de sistemele financiare și fiscale naționale și internaționale, inclusiv politicile de transfer al impozitării de la forța de muncă la resurse, internalizarea costurilor externe, renunțarea la combustibilii fosili și asigurarea funcționării schemei de comercializare a certificatelor de emisii, au un rol esențial pentru crearea unui cadru economic care stimulează investițiile private și publice în contextul unei politici industriale durabile;

27.  se așteaptă ca Comisia să prezinte în 2018 un buget de carbon al Uniunii care să fie în concordanță cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, inclusiv, ca parte a uniunii energetice, măsuri de identificare și de sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de energie din surse regenerabile ale uniunii energetice;

28.  recunoaște importanța și natura specifică a sectorului de echipamente feroviare, care se caracterizează printr-o intensitate mare a capitalului, o dependență semnificativă de achizițiile publice și obligația de a respecta standarde foarte ridicate în materie de siguranță; amintește contribuția fundamentală a transportului feroviar la îndeplinirea obiectivelor privind schimbările climatice și faptul că Europa trebuie să păstreze un avantaj tehnologic și de inovare în acest sector; solicită Comisiei să asigure utilizarea sporită a fondurilor ESI - și, în special, a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) - pentru sprijinirea proiectelor de investiții feroviare la nivel regional și local;

29.  reamintește potențialul ridicat de creare de locuri de muncă și de reducere a costurilor legate de îmbunătățirea eficienței energetice; subliniază că măsurile care includ obiective, standarde și mecanisme de referință care îmbunătățesc eficiența energetică trebuie, prin urmare, să stea la baza inițiativelor din toate sectoarele industriale; subliniază că mai ales industria transporturilor și cea a construcțiilor trebuie să urmeze o politică de economisire activă a energiei și să se diversifice înspre surse energetice durabile, nepoluante și sigure;

30.  solicită o îmbunătățire drastică a modului de punere în aplicare a criteriilor de durabilitate și a criteriilor sociale și de ocupare a forței de muncă în utilizarea fondurilor UE, în special a FEIS, precum și a tuturor instrumentelor financiare gestionate prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI);

31.  solicită sprijinirea investițiilor în cercetare și dezvoltare orientate spre industrie, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a resurselor și eficiența energetică, introducerea surselor regenerabile de energie, precum și sprijin pentru economia circulară și durabilitate; solicită instrumente concrete care să permită statelor membre ale UE să își unească eforturile de cercetare și dezvoltare în aceste domenii prioritare și să permită aplicarea rezultatelor în economia locală și în rețelele de valoare;

Îmbunătățirea competențelor pentru ocuparea forței de muncă orientate spre viitor în sectorul industrial

32.  subliniază că sunt necesare eforturi coordonate ale UE în vederea promovării de noi competențe, precum și a recalificării, a actualizării competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții, astfel cum a susținut Comisia în Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă;

33.  subliniază că trebuie dezvoltat un acces mai pronunțat și mai eficient la formare, la învățare pe tot parcursul vieții, la formare profesională pentru viitor și la studii universitare, cu un accent puternic pe domeniile STIM, sprijin pentru antreprenoriat și o „plasă de siguranță” adecvată însoțită de o politică a celei de-a doua șanse; subliniază faptul că democratizarea locului de muncă trebuie extinsă și că lucrătorii ar trebui să aibă un drept individual la formare;

34.  consideră că, pentru a maximiza potențialul net de creare de locuri de muncă al economiei verzi, este crucial ca forța de muncă actuală să dispună de posibilități adecvate pentru a obține competențe noi pentru economia circulară și a face față tranziției către procese de producție și produse mai durabile; solicită elaborarea unei strategii europene privind formarea și educația, care să susțină societățile, institutele de cercetare și partenerii sociali în demersul comun de analizare a nevoilor în materie de competențe în legătură cu durabilitatea mediului;

35.  subliniază că, în conformitate cu statisticile și studiile disponibile, femeile sunt subreprezentate în cele mai multe posturi științifice, de inginerie și de conducere și la nivelurile ierarhice superioare; subliniază că profesioniștii de sex feminin din industriile prelucrătoare sunt un avantaj pentru UE; invită Comisia să identifice provocările și obstacolele cu care se confruntă femeile când doresc să devină antreprenori, precum și să promoveze și să sprijine rolul de lideri al femeilor;

Impozitare mai echitabilă și investiții în economia reală

36.  regretă financializarea economiei reale, care are la bază o cultură corporatistă orientată către o perspectivă financiară pe termen scurt – și anume, generarea de valoare pentru acționari – și nu către menținerea unui mediu industrial inovator care poate asigura locuri de muncă de calitate și beneficii pe termen lung pentru societate; regretă că această abordare a avut ca rezultat pierderea a numeroase locuri de muncă în sectorul de prelucrare;

37.  deplânge lipsa unei impozitări echitabile la nivelul UE a marilor corporații care își desfășoară activitatea în Europa și la nivel mondial; consideră că soluționarea problemei evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale ar permite reducerea taxelor pentru IMM-uri și completarea viitoare a bugetelor publice locale destinate investițiilor; solicită crearea unei baze fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB) ca resursă proprie în bugetul UE.

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 199 E, 7.7. 2012, p. 131.

(2)

JO C 482, 23.12.2016, p. 89.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0377.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0240.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate