Propunere de rezoluţie - B8-0454/2017Propunere de rezoluţie
B8-0454/2017

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la viitorul Europei și la prioritățile strategice ale programului de lucru al Comisiei pentru 2018

30.6.2017 - (2017/2699(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană

Maria João Rodrigues în numele Grupului S&D

Procedură : 2017/2699(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0454/2017

B8-0454/2017

Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Europei și la prioritățile strategice ale programului de lucru al Comisiei pentru 2018

(2017/2699(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, în special anexa IV din acesta,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la prioritățile strategice ale programului de lucru al Comisiei pentru 2017[1],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2017 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2017 – Construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără” și anexele (COM(2016)0710),

–  având în vedere Declarația comună cu privire la prioritățile legislative ale UE pentru 2017[2],

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și documentele de reflecție referitoare la dimensiunea socială a Europei, la valorificarea globalizării, aprofundarea uniunii economice și monetare, viitorul apărării europene și viitorul finanțelor UE,

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017 a liderilor a 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale[3],

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro[4],

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona[5],

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene[6],

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană[7],

–  având în vedere orientările elaborate de Consiliul European (articolul 50) la 29 aprilie 2017 în urma declanșării de către Regatul Unit a articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 22-23 iunie 2017,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 mai 2017 privind o viitoare strategie pentru politica industrială a UE,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor din 22-23 martie 2017 privind prioritățile Comitetului Regiunilor pentru Programul de lucru al Comisiei Europene pe anul 2018 (RESOL-VI/021),

–  având în vedere studiul său Eurobarometru intitulat „Doi ani până la alegerile din 2019”, realizat în perioada 18-27 martie 2017,

–  având în vedere raportul de sinteză al Conferinței președinților de comisie, care oferă contribuții complementare la prezenta rezoluție din punctul de vedere al comisiilor parlamentare și pe care Comisia ar trebui să le ia în considerare în mod corespunzător când elaborează și adoptă programul său de lucru pentru 2018,

–  având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se confruntă cu o redresare economică susținută, în mare parte datorită ratelor scăzute ale dobânzilor băncilor centrale și unei interpretări mai flexibile și favorabile creșterii a normelor bugetare; întrucât aceste politici economice progresive au fost promovate și apărate de grupurile de centru-stânga împotriva opoziției persistente a grupurilor de centru-dreapta;

B.  întrucât însă redresarea Europei este în continuare inegală în rândul țărilor și există în continuare deficite mari în materie de investiții; întrucât există în continuare mult prea mulți șomeri, șomeri pe termen lung, persoane subocupate sau persoane pentru care nu există îmbunătățiri tangibile în ceea ce privește condițiile lor de trai; întrucât multe regiuni au nevoie de ajutor pentru a ajunge la nivelul regiunilor mai prospere; întrucât sărăcia, excluziunea socială și diferențele de șanse sunt în continuare mult prea pronunțate în Europa; întrucât mulți oameni se simt lăsați în urmă de evoluțiile socioeconomice și insuficient reprezentați de sistemul politic;

C.  întrucât ordinea mondială se schimbă și nimeni nu poate deține controlul deplin în mod unilateral; întrucât cooperarea în cadrul dreptului internațional, al sistemului multilateral și al organizațiilor internaționale este esențială pentru pace, securitate, democrație, drepturile omului și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030;

D.  întrucât Europa s-a confruntat recent cu o intensificare a atitudinilor naționaliste și xenofobe, dar s-a exprimat, de asemenea, mai des susținerea populară pentru integrarea europeană și pentru o colaborare bazată pe respect reciproc pentru a face față cu succes provocărilor comune;

E.  întrucât negocierile pentru retragerea regulamentară a Regatului Unit din Uniunea Europeană sunt în desfășurare, iar UE27 și-au afirmat din nou, în Declarația de la Roma, hotărârea în calitate de entitate politică și economică de a construi împreună un viitor comun care să ofere cetățenilor securitate și noi oportunități;

F.  întrucât retragerea noii administrații a SUA din Acordul de la Paris și demersurile Președintelui Trump către uniformizarea la un nivel inferior a taxelor și a reglementării piețelor financiare obligă UE27 să fie și mai mult un exemplu de urmat;

G.  întrucât deviza Uniunii Europene este „unită în diversitate”; întrucât identitatea europeană și identitățile naționale sunt compatibile și nu contradictorii; întrucât fiecare poate fi un patriot implicat și un susținător al integrării europene în același timp;

H.  întrucât Uniunea Europeană reprezintă pentru statele sale membre o ancoră care contribuie la menținerea pluralismului, respectarea demnității umane, libertate, democrație, egalitate, statul de drept, respectarea drepturilor omului și solidaritate;

I.  întrucât Comisia a prezentat o Carte albă și cinci documente de reflecție tematice ca bază pentru o dezbatere cuprinzătoare pe tema viitorului integrării europene; întrucât se estimează că primele concluzii privind viitorul UE vor fi trase până la sfârșitul lui 2017 și că viitorul cadru financiar multianual (CFM) va fi elaborat pe această bază;

J.  întrucât un număr mare de cetățeni și asociații au prezentat diferite propuneri și inițiative pentru a contribui la viitorul Europei, în special în timpul aniversării a 60 de ani de la Tratatele de la Roma; întrucât aceștia propun să ia în mod activ parte la o Convenție europeană a cetățenilor prin modele de participare inovatoare,

Alegerea noastră pentru viitorul Europei: să obținem rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni

1.  consideră că niciunul din cele cinci scenarii formulate în Cartea albă a Comisiei nu prezintă o viziune convingătoare pentru viitorul Europei; subliniază faptul că scenariile „să continuăm”, „nicio dispoziție, însă piața unică” și „să facem mai puțin în mod mai eficient” sunt deficitare în ceea ce privește obiectivele de creștere a convergenței economice, progres social, coeziune și dezvoltare durabilă; avertizează, în acest context, că mulți dintre cei care declară că Europa ar trebui să facă „mai puțin”, doresc, de fapt, în principal, să stimuleze profiturile societăților prin eliminarea standardelor prin care Europa protejează lucrătorii, consumatorii, sănătatea publică și mediul nostru de viață; consideră că scenariul „cei care doresc mai mult trebuie să facă mai mult” nu dispune de suficiente asigurări că cooperarea consolidată nu ar conduce la o excludere de facto a statelor membre neparticipante de la continuarea integrării; constată, în cele din urmă, că scenariul „să facem mult mai mult împreună” este bine intenționat, însă nu este clar cu privire la priorități atunci când este nevoie de o integrare mai aprofundată în scopul de a răspunde mai bine preocupărilor cetățenilor;

2.  subliniază că, în conformitate cu cel mai recent sondaj Eurobarometru, cetățenii UE, în medie, se așteaptă ca UE să intervină mai mult decât în prezent cu privire la multe aspecte, inclusiv securitatea și lupta împotriva terorismului, șomajul, sănătatea și securitatea socială, protecția mediului, lupta împotriva fraudei fiscale, migrația, precum și luarea unor măsuri în raport cu restul lumii; este însă conștient de faptul că atitudinile față de UE și sprijinul pentru mai multă acțiune din partea UE variază mult de la un stat membru la altul;

3.  subliniază că există o modalitate mai bună de urmat pentru Europa decât cele propuse de Comisie, și anume un al șaselea scenariu care ar trebui să se bucure de consens democratic între statele membre și partidele politice europene: „să obținem rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni”; subliniază faptul că acesta este un scenariu practic, care încearcă să ofere răspunsuri la problemele de care sunt îngrijorați oamenii din întreaga Uniune, într-un spirit democratic și cu scopul de a consolida conceptul de cetățenie europeană; subliniază faptul că este nevoie de o acțiune europeană serioasă - cu mijloace adecvate - în domeniile în care pot fi obținute rezultate efective numai prin acțiuni comune, precum combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea acordurilor comerciale, îmbunătățirea securității, reducerea evaziunii fiscale, asigurarea unor bune standarde sociale și de mediu, promovarea egalității între femei și bărbați și consolidarea convergenței ascendente pe piața unică și în uniunea economică și monetară (UEM);

4.  reiterează mesajul din Declarația de la Roma că Uniunea noastră este unită și indivizibilă și că lucrând împreună ca europeni este șansa noastră cea mai bună de a contura evoluțiile de la nivel mondial; subliniază faptul că construirea unui viitor împreună reprezintă cea mai bună modalitate prin care europenii pot atinge prosperitate la nivel larg cu standarde de viață ridicate, securitate și un mediu curat; consideră că unitatea europeană este, de asemenea, cel mai bun mod de a contribui la pacea, prosperitatea și îmbunătățirea nivelului de trai în alte părți ale lumii;

5.  subliniază că toți cetățenii Europei sunt egali în ordinea juridică a Uniunii și că orice cooperare consolidată în anumite domenii ale integrării europene trebuie să aibă loc într-un mod favorabil incluziunii, UE-27 fiind întotdeauna opțiunea implicită; subliniază faptul că în Declarația de la Roma se precizează că „vom acționa împreună, în ritmuri și intensități diferite acolo unde este necesar, mergând, totodată, în aceeași direcție, așa cum am făcut și în trecut, în conformitate cu tratatele și menținând ușa deschisă celor care doresc să se alăture mai târziu”; subliniază că nu trebuie să existe ținte mobile sau criterii suplimentare pentru cei care doresc să se alăture inițiativelor la o dată ulterioară;

6.  subliniază că este nevoie de legături directe mai puternice între UE și cetățeni; consideră că abordarea „să obținem rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni” este o abordare democratică, ce poate îmbunătăți legitimitatea Uniunii și asigura cetățenii că faptul că punctul lor de vedere contează;

7.  subliniază în această rezoluție principalele priorități strategice pe care UE ar trebui să le abordeze în construirea unui viitor comun, pe termen lung, precum și principalele inițiative concrete pe care Comisia ar trebui să le prezinte în 2018; subliniază raportul de sinteză adoptat de Conferința președinților de comisie, pentru o prezentare detaliată a mesajelor comisiilor cu privire la punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei pentru 2017 și la așteptările lor pentru 2018;

Europa pe care o vrem noi: principalele priorități

O Uniune Europeană care protejează și îmbunătățește condițiile de trai și de muncă ale oamenilor

8.  subliniază cu fermitate faptul că dimensiunea socială a procesului de integrare europeană nu poate fi redusă la aspecte legate de libertatea de circulație; subliniază că, dimpotrivă, „să obținem rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni” înseamnă o acțiune comună mai puternică de îmbunătățire a condițiilor de muncă, de reducere a sărăciei și a inegalităților sociale și dintre sexe, de asigurare a unei educații și formări de înaltă calitate pentru toți, de accelerare a procesului de creștere a convergenței în performanța economică și nivelurile de venit dintre țări și de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE; atrage atenția asupra rezoluției sale privind pilonul european al drepturilor sociale pentru propuneri detaliate privind modalitățile prin care UE-27 pot crea împreună o Europă mai socială și instrumentele suplimentare specifice necesare pentru zona euro în acest sens; salută propunerea Comisiei privind proclamarea comună a principiilor pilonului european al drepturilor sociale și confirmă disponibilitatea sa de a colabora cu Comisia și cu Consiliul în vederea finalizării proclamării comune până la sfârșitul anului 2017; subliniază că principiile pilonului ar trebui să se aplice tuturor persoanelor care trăiesc în UE; face, prin urmare, apel la toate statele membre ale UE-27 să sprijine proclamarea comună la nivelul șefilor de stat sau de guvern;

9.  invită Comisia să prezinte propuneri legislative pentru inițiative europene concrete de îmbunătățire a condițiilor de viață și de muncă, în special:

•  în cazul în care partenerii sociali nu sunt gata să avanseze în cadrul negocierilor referitoare la revizuirea Directivei privind declarația scrisă (91/533/CEE)[8], Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă pentru o directivă-cadru privind condițiile decente de muncă, care să garanteze tuturor lucrătorilor accesul la un set de bază de drepturi de muncă și sociale, inclusiv în economia digitală;

•  o inițiativă privind accesul la protecție socială, ca urmare a consultărilor partenerilor sociali cu propuneri concrete pentru a garanta că toate persoanele în toate formele de muncă acumulează drepturi de securitate socială, inclusiv pentru pensii adecvate;

•  un card european de asigurări sociale pentru a facilita schimbul de informații și pentru a oferi un istoric al propriilor drepturi actuale și anterioare, precum și pentru a împiedica abuzurile;

•  un inspectorat european de muncă care să asigure aplicarea legislației sociale și din domeniul muncii în cadrul pieței unice;

•  o directivă privind instituirea unei garanții pentru copii pentru a atenua efectele negative ale sărăciei în rândul copiilor, prin asigurarea faptului că toți copiii expuși riscului de sărăcie au acces la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, îngrijire gratuită, o locuință decentă și o alimentație adecvată;

•  o directivă-cadru pentru sisteme de venit minim la nivel european care să acopere costurile minime de trai, respectând, în același timp, practicile naționale;

•  cea de a treia categorie de substanțe menționată în Directiva privind expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni (2004/37/CE)[9] ar trebui să fie indicată fără întârziere, iar directiva ar trebui să fie extinsă pentru a include substanțele toxice pentru reproducere;

•  atunci când va avea loc următoarea revizuire a tratatelor, Comisia ar trebui să propună un protocol social în vederea consolidării drepturilor sociale fundamentale în raport cu libertățile economice;

10.  subliniază că Comisia ar trebui să ofere tot sprijinul necesar pentru ca statele membre să pună în aplicare pe deplin Garanția pentru tineret, Garanția de competențe și alte investiții esențiale în oameni, inclusiv educația și serviciile de îngrijire a copiilor, precum și serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă și dependente de calitate, la prețuri rezonabile și accesibile; invită Comisia să asigure o finanțare adecvată pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor până în 2020 și să depună toate eforturile pentru a ajuta statele membre să utilizeze pe deplin resursele puse la dispoziție din fondurile structurale și de investiții europene; solicită Comisiei să protejeze programul Erasmus + și să majoreze substanțial finanțarea acestuia; salută propunerea Comisiei de instituire a unui Corp european de solidaritate menit să recunoască și să promoveze recunoașterea voluntariatului tinerilor și solidaritatea transfrontalieră pe întreg teritoriul Uniunii; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a revizui legislația propusă pentru a asigura faptul că inițiativa privind Corpul european de solidaritate nu influențează în mod negativ alte programe existente, cum ar fi Erasmus +, precum și faptul că voluntariatul nu trebuie utilizat în mod sistematic pentru a înlocui munca remunerată;

11.  salută demersurile Comisiei de a consolida rolul și vizibilitatea indicatorilor sociali în cadrul semestrului european și solicită, în special, ca tabloul de bord al principalilor indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă și viitoarea inițiativă privind accesul la protecția socială să fie luate în considerare în formularea recomandărilor specifice fiecărei țări din zona euro și a recomandării pentru zona euro; invită Comisia să urmeze o strategie integrată de combatere a sărăciei cu scopul de a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 privind reducerea sărăciei și a excluziunii sociale și de a crește rata de angajare a femeilor; reiterează apelul său adresat Comisiei de a promova sistemele de venit minim adecvat pentru a acoperi costurile minime de trai, în toate statele membre, în conformitate cu legislația și practicile naționale, oferind, în același timp, ocazia de a preveni dependența pe termen lung de venitul minim; își reiterează apelul pentru o carte verde privind inegalitățile și efectele lor nocive asupra redresării economice și a potențialului de creștere pe termen lung;

O strategie europeană pentru dezvoltare durabilă

12.  subliniază că abordarea „să obținem rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni” ar trebui să implice punerea bazelor pentru o prosperitate viitoare pe scară largă; consideră că UE are nevoie de o strategie concretă pentru o creștere durabilă, finanțe sustenabile, competitivitate, locuri de muncă de calitate, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în întreaga UE până în 2030 și îndeplinirea angajamentele noastre asumate în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice; subliniază că punerea în practică a unei strategii europene pentru dezvoltare durabilă înseamnă că trebuie să fie actualizate standardele de reglementare și introduse instrumente financiare relevante;

13.  subliniază necesitatea de a menține și de a consolida politica UE pentru coeziunea economică, socială și teritorială ca un domeniu de politică esențial cu un impact direct asupra vieții oamenilor și ca principal mijloc de investiții pe termen lung pentru depășirea inegalităților și contribuind la o convergență și o bunăstare durabile, care să includă toate statele membre drept o expresie concretă a principiului solidarității;

14.  sprijină, în acest context, apelul adresat de Consiliu Comisiei de a furniza o strategie holistă privind politica industrială a UE pentru viitor; consideră că această strategie ar trebui să fie urmată de un plan de acțiune și ar trebui să abordeze prioritățile-cheie, cum ar fi tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere energetic, conectivitatea digitală pentru toți, valorificarea potențialului industriilor culturale și creatoare ale Europei, crearea unor orașe mai durabile și punerea în aplicare a agendei privind economia circulară;

15.  așteaptă din partea Comisiei să prezinte rapid toate celelalte inițiative menite să pună în aplicare strategia pentru uniunea energetică, astfel cum se subliniază în Foaia de parcurs pentru uniunea energetică; îndeamnă Comisia să abordeze problema sărăciei energetice prin elaborarea unui plan de acțiune concret, în vederea eradicării sărăciei energetice, și să asigure accesul la energie la un preț accesibil pentru toți cetățenii UE;

16.  consideră că acest demers este esențial pentru reducerea emisiilor în sectorul transporturilor; îndeamnă Comisia să finalizeze revizuirea deja întârziată a legislației privind emisiile de CO2 provenind de la automobile și camionete și să prezinte propuneri legislative suficient de ambițioase cu un obiectiv mediu pe termen lung al parcului de mașini pentru 2025 și un mandat privind vehiculele cu zero emisii de carbon care impune o creștere treptată a cotei vehiculelor cu zero emisii de carbon în parcul de mașini, cu scopul de a elimina treptat noile autovehicule cu emisii de carbon până în 2035; invită Comisia să prezinte o propunere privind limitele neutre din punct de vedere tehnologic EURO7 aplicabile până în 2025 pentru toate automobilele și camionetele de pe piața Uniunii, în vederea îmbunătățirii calității aerului din Uniune și a îndeplinirii obiectivelor Uniunii privind calitatea aerului, precum și a atingerii nivelurilor recomandate de OMS;

17.  se așteaptă ca propunerile Comisiei pentru o politică agricolă comună după 2020 să se bazeze pe intervenții publice corective în volatilitatea piețelor agricole, în scopul de a asigura o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, de a proteja capacitatea de producție alimentară în Europa prin asigurarea veniturilor agricole, precum și de a crea comunități puternice și de ocupare a forței de muncă în zonele rurale, fiind, în același timp, pe deplin aliniate la obiectivele de dezvoltare durabilă; solicită o concentrare mult mai mare asupra contribuției la obiectivele legate de mediu și de schimbările climatice, inclusiv prin acordarea de prioritate practicilor agricole care permit stocarea unui volum mai mare de carbon în sol, reducerea emisiilor de protoxid de azot și înlocuirea pesticidelor cu soluții alternative;

18.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta propuneri legislative prin care să se abordeze problema rezistenței antimicrobiene, care reprezintă o problemă de sănătate la nivel mondial;

19.  invită Comisia să prezinte o propunere de cadru legislativ în 2018 pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; solicită o evaluare temeinică a angajamentelor UE de combatere a concurenței neloiale la nivel global, în special în ceea ce privește siguranța alimentară, standardele sanitare și fitosanitare, indicațiile geografice, protecția animalelor și sectoarele de produse sensibile; solicită Comisiei să elaboreze opțiuni pentru eventualele măsuri de sprijin pentru agricultorii din UE în cazurile de concurență neloială, prin adaptarea politicii în domeniul concurenței la specificul agriculturii, pentru a proteja situația economică a producătorilor primari din lanțul de aprovizionare cu alimente;

20.  subliniază că UE trebuie să conducă cooperarea de la nivel mondial pentru a îmbunătăți guvernanța internațională a oceanelor, inclusiv în zonele din afara jurisdicțiilor naționale, în scopul de a face față schimbărilor climatice, de a proteja biodiversitatea și de a asigura un viitor sustenabil pentru sectorul pescuitului; invită Comisia să intensifice lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și să se bazeze pe declarația MedFish4Ever de consolidare a stocurilor de pește din Marea Mediterană; solicită ferm Comisiei să reducă întârzierile în ceea ce privește transpunerea măsurilor adoptate de organizațiile de pescuit internaționale și transmiterea de propuneri de acte delegate în ceea ce privește activitățile de pescuit;

21.  solicită Comisiei să efectueze și să finalizeze, în 2018, un studiu privind drepturile de proprietate intelectuală și accesul la medicamente, cu scopul de a încuraja cercetarea în domeniul bolilor neglijate și de a îmbunătăți accesibilitatea medicamentelor în UE și în țările în curs de dezvoltare; se așteaptă ca Comisia să prezinte o propunere legislativă privind un sistem european de evaluare a tehnologiilor medicale;

22.  solicită Comisiei să întreprindă acțiuni concrete pentru a reduce diferențele de calitate dintre produse cu aceeași marcă în cadrul pieței unice; dorește să vadă rezultate inițiale pozitive cu privire la această acțiune până la jumătatea anului 2018;

23.  reiterează solicitarea sa îndelung repetată la adresa Comisiei de a face o propunere legislativă privind recursul colectiv, care i-ar putea ajuta mult pe cetățeni să își exercite drepturile în cazul în care au suferit prejudicii din partea societăților care încalcă normele aplicabile;

24.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți în continuare supravegherea pe piață a produselor în UE și îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a depăși blocajul referitor la pachetul privind siguranța produselor și supravegherea pieței, în special pentru a ajunge la un compromis echitabil privind indicarea obligatorie a originii unui produs („fabricat în”);

25.  invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil o propunere legislativă privind extinderea protecției indicațiilor geografice la produsele neagricole, ceea ce va avea numeroase efecte pozitive pentru cetățeni, consumatori, producători și pentru întreaga economie și societate europeană;

26.  subliniază importanța luării tuturor măsurilor propuse în cadrul Strategiei privind piața unică digitală; se așteaptă ca Comisia să ia măsuri în urma evaluării intermediare a Strategiei privind piața unică digitală prin propuneri legislative concrete, pentru a furniza un cadru legal clar pentru activitățile intermediate prin intermediul platformelor digitale, inclusiv în ceea ce privește furnizarea de servicii profesionale și neprofesionale, regimurile de răspundere, drepturile consumatorilor și protecția minorilor, drepturile lucrătorilor, drepturile de autor, concurența și impozitarea;

27.  solicită Comisiei să privească dincolo de piața unică digitală și să facă progrese în direcția unei veritabile uniuni digitale cu obiective legislative ambițioase și mijloacele financiare necesare; dorește să vadă oportunitățile oferite de digitalizare transformate în beneficii concrete pentru toți europenii, inclusiv pentru cei din zonele rurale cele mai îndepărtate, inclusiv prin utilizarea achizițiilor publice relevante și utilizarea sporită a e-guvernării în servicii publice precum educația, sănătatea și procedurile administrative pentru cetățeni și IMM-uri; subliniază că transformarea digitală în curs ar trebui să aibă ca rezultat o societate mai echitabilă, mai favorabilă incluziunii și mai dinamică, în care drepturile individuale sunt protejate;

28.  solicită realizarea unor investiții ambițioase în competențele digitale și securitatea online pentru toate generațiile și aducerea unor îmbunătățiri în programele de învățământ; solicită punerea în aplicare rapidă a inițiativei Wifi4EU; solicită Comisiei să prezinte un plan pentru a face din Europa un lider mondial în ceea ce privește centrele de date, gestionarea datelor și securitatea datelor prin libera circulație a datelor, pe baza unor reglementări solide la nivelul UE, care să asigure neutralitatea internetului și protecția datelor cu caracter personal; invită Comisia să își intensifice eforturile de promovare a cercetării, dezvoltării și implementării tehnologiei 5G;

29.  se așteaptă ca Comisia să prezinte inițiative planificate privind securitatea cibernetică, inclusiv cu privire la Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA); subliniază că astfel de inițiative ar trebui să vizeze îmbunătățirea securității cibernetice pentru industrie și pentru alte scopuri civile și să includă căi de atac efective;

Instrumente mai bune pentru investiții

30.  subliniază că o strategie europeană credibilă pentru dezvoltarea durabilă necesită o politică economică care să asigure suficiente investiții publice și private la nivel național și la nivel european pentru a completa lacunele în materie de investiții; subliniază faptul că pentru oameni sunt foarte importante oportunitățile economice și creșterea nivelului de trai și că aceștia ar beneficia de pe urma rezultatelor mai bune obținute de statele membre și instituțiile UE prin intermediul unor politici economice care să sprijine crearea mai rapidă a unor locuri de muncă de calitate, consolidarea educației și a competențelor oamenilor și menținerea serviciilor sociale de înaltă calitate care permit cetățenilor să participe pe deplin la viața economică și socială; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze o strategie europeană de consolidare a investițiilor publice și private care să treacă de planul de investiții pentru Europa actual și să fie direct legată de obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice; solicită ca propunerile legislative privind integrarea criteriilor legate de mediu, sociale și de guvernanță în obligațiile de raportare și de luare a deciziilor pentru a stimula investitorii să reorienteze sprijinul către proiecte sustenabile și pe termen lung;

31.  reafirmă că lupta împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale reprezintă o prioritate la nivel european pentru îmbunătățirea echității în cadrul societății și restabilirea unei capacități suficiente pentru investițiile publice; consideră că este esențial ca Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord rapid privind cerințele obligatorii pentru raportarea publică pentru fiecare țară în parte de către companiile multinaționale, care să se bazeze pe propunerea Comisiei din 2016[10]; subliniază importanța realizării de progrese către o bază fiscală corporatistă consolidată comună, pe baza celor două propuneri ale Comisiei[11]; atrage atenția asupra registrelor publice privind proprietatea efectivă ca elemente esențiale care trebuie realizate în negocierile în curs cu privire la Directiva privind combaterea spălării banilor (2015/849)[12]; invită Comisia să stabilească o listă proprie independentă a jurisdicțiilor cu un grad ridicat de risc cu măsuri cu o eficiență scăzută de combatere a spălării de bani și a finanțării terorismului; solicită Comisiei să prezinte urgent o listă neagră a paradisurilor fiscale la nivelul UE, incluzând aplicarea de sancțiuni automate și puternice împotriva țărilor și a jurisdicțiilor enumerate; solicită Comisiei să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că toate societățile de la nivel mondial și tehnologice își plătesc impozitele în mod echitabil în Europa;

32.  reamintește că actualul regim al taxei pe valoarea adăugată (TVA) al UE a fost menit să fie temporar și este în prezent depășit; solicită o propunere de actualizare a acestuia către un regim definitiv bazat pe principiul impozitării la destinație; subliniază necesitatea de a găsi o soluție adecvată pentru fraudele în materie de TVA și deficitele de încasare a TVA; consideră, în acest sens, că Parchetul European ar trebui să facă parte din acest răspuns și invită Comisia să promoveze un acord rapid în cadrul cooperării consolidate;

33.  se așteaptă ca Comisia să pună în practică în mod prompt recomandările Comisiei de anchetă pentru spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA);

34.  invită Comisia să prezinte propuneri ambițioase în ceea ce privește autoritățile europene de supraveghere pentru a realiza progrese către supravegherea unică a UE a uniunii piețelor de capital (UPC); subliniază că acest lucru implică în special consolidarea atât a competențelor Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, cât și a rolului Comitetului european pentru risc sistemic; subliniază că uniunea piețelor de capital ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor finanțe publice durabile, facilitând finanțarea investițiilor pe termen lung printr-un regim de impozitare corespunzător;

35.  se așteaptă din partea Comisiei, având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, să revizuiască Regulamentul privind infrastructura pieței europene (Regulamentul (UE) nr. 648/2012)[13], Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (2011/61/UE)[14] și Directiva privind piețele instrumentelor financiare (2014/65/UE)[15], în scopul de a menține și de a consolida stabilitatea piețelor financiare; îndeamnă Comisia să ia măsuri suplimentare pentru a promova o mai mare contribuție din partea sectorului financiar la dezvoltarea durabilă;

36.  solicită măsuri rapide pentru finalizarea uniunii bancare, cu un mecanism comun de protecție fiscală pentru Fondul unic de rezoluție, de dimensiuni adecvate și care să beneficieze de o linie de credit de la Mecanismul european de stabilitate, și cu un sistem european de asigurare a depozitelor; solicită o evaluare a actualului cadru de redresare și rezoluție; subliniază necesitatea de a reduce în continuare riscurile și dezechilibrele cauzate în principal de o lipsă persistentă a creșterii economice; invită Comisia să propună fără întârziere o strategie europeană privind dezvoltarea unei piețe secundare funcționale privind creditele neperformante, inclusiv prin definirea unui model european pentru societățile de administrare a investițiilor și ajustarea necesară a punerii în aplicare a dispozițiilor privind ajutoarele de stat;

37.  invită Comisia să aibă în vedere crearea unui activ sigur cu adevărat european pentru ca zona euro să emită noi titluri de creanță garantate în comun, evitând, în același timp, soluții artificiale și extrem de complexe care ar putea avea un impact negativ asupra stabilității financiare și a capacității de finanțare a statelor membre;

38.  solicită cu fermitate punerea în aplicare a unei orientări bugetare agregate în favoarea creșterii economice la nivelul zonei euro și instituirea unei capacități fiscale pentru zona euro, împreună cu un cod de convergență, în plus față de folosirea deplină a Fondului european pentru investiții strategice și a fondurilor structurale și de investiții europene; reiterează faptul că o capacitate fiscală a zonei euro ar trebui să promoveze creșterea convergenței socioeconomice și să amortizeze șocurile economice, inclusiv prin intermediul unui sistem european de alocații de șomaj; ia act de faptul că capacitatea bugetară a zonei euro ar trebui să includă noi instrumente în cadrul bugetului UE (peste plafoanele CFM ale UE) și o reformă a mecanismului european de stabilitate inclusă în cadrul juridic al UE și supusă controlului democratic; este de acord cu Comisia că capacitatea fiscală a zonei euro ar trebui să fie deschisă și țărilor din afara zonei euro care doresc să adere la aceasta; este consternat însă de atitudinea delăsătoare a Comisiei, care prevede că o capacitate fiscală a zonei euro ar putea fi creată abia în jurul anului 2025;

39.  solicită introducerea unei „reguli de aur” pentru investiții și pentru încorporarea indicatorilor de dezvoltare durabilă în Pactul de stabilitate și de creștere, pentru a asigura un nivel adecvat de investiții de bună calitate în prosperitatea viitoare a Europei;

40.  așteaptă propuneri legislative privind politica de coeziune după 2020, pentru a asigura cel puțin menținerea nivelului actual de investiții pentru o convergență ascendentă, dezvoltarea durabilă, locuri de muncă de calitate și reducerea inegalităților în cadrul pieței unice; așteaptă, de asemenea, propuneri pentru o politică agricolă comună post-2020 și pentru un nou program-cadru de cercetare, pe baza evaluării intermediare a programului Orizont 2020 și a raportului de punere în aplicare al Parlamentului European; solicită ca toate programele multianuale existente în domeniul educației, tineretului, sportului, culturii, mass-mediei și cetățeniei (Erasmus +, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni) să fie continuate după anul 2020, cu creșteri bugetare substanțiale, având în vedere subfinanțarea cronică a programelor actuale; solicită un raport de punere în aplicare privind Fondul european pentru investiții strategice până la sfârșitul anului 2018, în special în ceea ce privește îmbunătățirile legate de adiționalitate, echilibrul geografic și guvernanță; îndeamnă Comisia să prezinte toate propunerile legislative în temeiul CFM post-2020 suficient de devreme în 2018 pentru ca toate programele să înceapă în timp util;

Securitatea internă

41.  atrage atenția asupra faptului că securitatea în viața de zi cu zi este un aspect foarte important pentru oameni și trebuie să fie posibil ca europenii să obțină rezultate mult mai bune împreună;

42.  invită Comisia să asigure o aplicare eficientă și coordonată a Agendei europene privind securitatea pentru perioada 2015-2020, care acordă prioritate combaterii terorismului, criminalității organizate și criminalității informatice; solicită din nou ca, înainte de a se prezenta noi propuneri legislative, să se realizeze o evaluare aprofundată axată pe eficacitatea operațională a instrumentelor corespunzătoare existente la nivelul UE și pe lacunele rămase în acest domeniu; solicită ca toate noile măsuri în materie de securitate să fie însoțite de evaluări ale impactului;

43.  reamintește faptul că gestionarea adecvată a frontierelor externe ale UE este o chestiune importantă pentru cetățenii europeni, în special pentru ca statele membre să se abțină de la efectuarea controalelor la frontierele interne în interiorul spațiului Schengen; solicită punerea în aplicare deplină a Regulamentului privind paza europeană de frontieră și de coastă [Regulamentul (UE) 2016/1624][16];

44.  invită Comisia să prezinte propuneri cu privire la modul în care să poată face obiectul unei acțiuni nelegislative pentru a îmbunătăți schimbul de informații între entitățile de aplicare a legii, între serviciile de informații și date operative și între entitățile de aplicare a legii și serviciile de informații, pentru a combate în mod eficace crima organizată transnațională și terorismul; reamintește, în acest context, importanța intensificării cooperării operaționale între statele membre, agențiile UE și țările terțe;

45.  subliniază că este necesar să se dezvolte capabilități eficace și adecvate pentru a contracara atacurile cibernetice; subliniază importanța unei coordonări eficace și a nesuprapunerii acțiunilor între toți actorii pertinenți; subliniază, în acest context, importanța cooperării cu NATO și cu sectorul privat;

46.  invită Comisia să mobilizeze expertiza tehnică și financiară și resursele necesare pentru a asigura coordonarea la nivelul UE și schimbul de bune practici în lupta împotriva extremismului violent, a propagandei teroriste și a recrutării și finanțării prin intermediul internetului; consideră că ar trebui pus un accent deosebit pe strategiile de prevenire, integrare și reintegrare cu o perspectivă de gen clară;

47.  subliniază că violența împotriva femeilor este și o chestiune care ține de securitatea internă; invită Comisia să depună eforturi în vederea finalizării rapide a aderării Uniunii la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și să prezinte, cât mai curând posibil, un act legislativ pentru prevenirea și combaterea violenței pe criterii de sex;

Elaborarea unei veritabile politici europene în materie de azil și imigrație

48.  afirmă că este necesar ca europenii să obțină rezultate mult mai bune împreună în scopul de a asigura existența unor căi sigure și legale către Europa pentru solicitanții de protecție internațională, de a asigura că solicitanții de azil care sosesc în Europa își pot exercita drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a solicita protecție internațională, precum și de a îmbunătăți cooperarea cu țările terțe în vederea eliminării cauzelor profunde ale strămutării forțate a populației; subliniază că este necesar să se asigure respectarea drepturilor omului în cadrul cooperării în materie de migrație cu țările partenere;

49.  solicită intensificarea eforturilor pentru a cădea de acord cu privire la o reformă a „sistemului Dublin” în scopul de a institui și implementa o veritabilă politică europeană comună în domeniul azilului, în conformitate cu articolele 78 și 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); subliniază că, între timp, toate statele membre ar trebui să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul deciziilor Consiliului privind transferul solicitanților de azil din Grecia și Italia, acordând prioritate relocării femeilor și a minorilor neînsoțiți, precum și altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap și persoanele LGBTI; solicită eforturi suplimentare pentru a facilita accesul migranților, al refugiaților și solicitanților de azil la sistemele de educație și formare, precum și la piața muncii, și pentru recunoașterea competențelor acestora;

50.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind vizele umanitare drept o cale sigură și legală suplimentară pentru solicitanții de azil, pe lângă relocare, și să protejeze victimele traficului de persoane prezente pe teritoriul UE;

51.  solicită acțiuni coordonate în materie de migrație legală la nivelul Uniunii, dincolo de actuala abordare fragmentară; insistă asupra consolidării parteneriatelor cu țările terțe în ceea ce privește aspectele legate de migrația legală și asupra elaborării unor pachete de mobilitate la nivelul UE, dotate cu garanțiile adecvate privind, între altele, condițiile de muncă;

52.  invită Comisia să examineze respectarea dreptului internațional, inclusiv a Convenției de la Geneva privind refugiații, dreptul umanitar și legislația privind drepturile omului de către toți actorii implicați în protejarea frontierelor externe ale Europei, gestionarea taberelor de refugiați și primirea solicitanților de azil; solicită să se clarifice distincția dintre introducerea ilegală de persoane și acțiunile cetățenilor obișnuiți care ajută persoanele aflate în dificultate;

Democrația, statul de drept și libertățile fundamentale

53.  subliniază că „a obține rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni” înseamnă că UE trebuie să acționeze pentru a proteja drepturile fundamentale și valorile și principiile prevăzute în tratatele sale fondatoare; subliniază că acest lucru înseamnă, de asemenea, adoptarea de măsuri concrete menite să simplifice formalitățile administrative legate de aspectele transfrontaliere ale vieților cetățenilor și protejarea acestora de abuzuri prin eliminarea lacunelor din legislația europeană sau națională;

54.  invită Comisia să prezinte o propunere privind un Pact pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale sub forma unui acord interinstituțional, în conformitate cu recomandările formulate de Parlament în rezoluția sa legislativă din 25 octombrie 2016[17];

55.  invită Comisia să prezinte propuneri pentru acțiuni mai ferme în domeniul integrării și deradicalizării, pe baza politicilor aplicabile existente și a identificării de noi capacități necesare;

56.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei și Consiliului de a depune toate eforturile pentru a debloca propunerea referitoare la o directivă orizontală privind combaterea discriminării[18];

57.  îndeamnă Comisia să întreprindă acțiuni mai ferme în vederea eliminării diferenței persistente de remunerare între femei și bărbați, propunând o directivă bazată pe recomandarea din 2014 a Comisiei privind transparența în materie de remunerare; invită Comisia și Consiliul să își intensifice eforturile în vederea obținerii unui acord politic în ceea ce privește propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă[19];

58.  invită Comisia să prezinte cu promptitudine o propunere legislativă cuprinzătoare care să răspundă rezoluției legislative a Parlamentului din 16 februarie 2017 referitoare la normele de drept civil privind robotica[20], abordând cel puțin aspectele legate de drepturile omului și de etică, principiul precauției și principalele implicații ale roboticii pentru piețele muncii și sistemele de asigurări sociale;

59.  invită Comisia să adopte urgent măsuri și să prezinte o propunere legislativă pentru o legislație la nivelul UE privind protecția avertizorilor de integritate cu un domeniu de aplicare extins și cu un temei juridic adecvat în scopul de a asigura o protecție orizontală care să includă toate categoriile de avertizori;

60.  invită Comisia să își retragă propunerea de directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic; își exprimă profunda preocupare, în lumina dezvăluirilor din „Panama Papers”, cu privire la faptul că această directivă ar crea lacune legislative în Europa din cauza lipsei securității juridice;

61.  subliniază că orice propunere privind înregistrarea online a societăților ar trebui să includă garanții în scopul de a asigura că nu se poate abuza de sistemul în cauză pentru înființarea de societăți de tip „cutie poștală” și pentru eludarea legislației muncii, a legislației fiscale și a legislației privind participarea lucrătorilor și atrage atenția că un sistem european de înregistrare a societăților, fie online, fie în persoană, ar trebui să fie conectat la un registru al întreprinderilor europene sau, cel puțin, la registrele interconectate ale statelor membre cu un set comun de standarde minime pentru informațiile furnizate;

62.  invită Comisia să prezinte, în sfârșit, o propunere referitoarea la cea de a 14-a directivă privind dreptul societăților comerciale cuprinzând norme legate de transferul sediului unei societăți care să asigure faptul că impozitele se plătesc acolo unde se generează profiturile și care să protejeze drepturile lucrătorilor, în special în ceea ce privește reprezentarea în consiliul de administrație, precum și participarea și informarea;

63.  invită Comisia să prezinte o propunere de regulament privind recunoașterea conținutului documentelor publice în urma adoptării regulamentului de promovare a liberei circulații a cetățenilor și întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente publice; insistă asupra necesității de a include parteneriatele înregistrate în domeniul de aplicare al viitorului regulament;

64.  invită Comisia să prezinte o inițiativă pentru protejarea libertății și pluralității mass-mediei, promovarea competențelor digitale, combaterea dezinformării, a discursului de incitare la ură, a sexismului și a hărțuirii online și cultivarea unui discurs democratic bazat pe fapte chiar și în epoca platformelor de comunicare socială;

65.  invită din nou Comisia să prezinte o propunere privind dreptul administrativ european;

Europa ca actor mondial de prim rang

66.  subliniază că UE se bucură de cea mai mare putere și influență în relațiile cu partenerii săi din întreaga lume atunci când este unită și vorbește cu o singură voce; dorește ca UE să fie un actor mondial activ, care să promoveze drepturile omului, democrația, statul de drept și sprijinul pentru democrație în vederea realizării unei ordini internaționale pașnice și cooperante în cadrul unui sistem multilateral, a atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 și a implementării integrale a Acordului de la Paris privind schimbările climatice; consideră că UE ar trebui, de asemenea, să își consolideze profilul de entitate care stabilește standardele pentru piețele financiare mondiale, inclusiv prin reprezentare comună în cadrul organizațiilor financiare internaționale; este de părere că politica externă și de securitate comună (PESC) ar trebui să combine „puterea necoercitivă” cu capacitatea de a utiliza puterea „coercitivă” atunci când este necesar, ținând cont de faptul că nu poate exista dezvoltare fără securitate și nici securitate fără dezvoltare; solicită transpunerea în practică a unei strategii eficace a UE pentru relațiile culturale internaționale;

67.  consideră că politica de securitate și apărare comună (PSAC) ar trebui consolidată, inclusiv prin instituirea unei cooperări structurate permanente (PESCO), dezvoltându-se în același timp în continuare parteneriatul strategic cu NATO; este de părere că apărarea europeană poate și trebuie să avanseze prin creșterea eficienței cheltuielilor de apărare ale statelor membre, prin dezvoltarea capacităților comune și prin stimulente pozitive din Fondul european de apărare care să sprijine o industrie europeană de apărare competitivă, precum și prin sinergii civilo-militare în desfășurarea misiunilor și operațiunilor PSAC; reamintește rolul important pe care UE continuă să îl joace în prevenirea conflictelor, soluționarea conflictelor și consolidarea păcii în întreaga lume, inclusiv în ceea ce privește promovarea implicării femeilor în procesele de pace; solicită un control democratic deplin al PSAC;

68.  invită Comisia să susțină procesul de extindere și de aderare și să reevalueze dacă strategia de extindere – sprijinită de Instrumentul de asistență pentru preaderare – produce rezultatele scontate; subliniază că situația tot mai volatilă din regiunea Balcanilor de Vest necesită o implicare mai mare a UE; consideră că ar trebui să se acorde atenție sporită consolidării relațiilor de bună vecinătate și securității regionale, susținute de o comunicare strategică, care să vizeze îmbunătățirea credibilității UE în calitate de cel mai mare donator din regiunea Balcanilor de Vest; regretă faptul că procesul de extindere cu Turcia trebuie suspendat având în vedere evenimentele care au avut loc în urma tentativei de lovitură de stat din iulie 2016 și referendumul din 16 aprilie 2017;

69.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să ofere sprijinul maxim posibil pentru agenda de reformă urmărită de țările partenere în contextul politicii europene de vecinătate, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției, modernizarea instituțiilor publice, respectarea drepturilor omului, emanciparea femeilor, protejarea minorităților și consolidarea statului de drept; salută prioritățile în materie de parteneriate pe care UE le-a stabilit deja cu o serie de țări în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) reînnoite și observă totodată că politicile UE trebuie să fie adaptate la fiecare context național; consideră că UE ar trebui să își intensifice cooperarea cu țările membre ale Parteneriatului estic în vederea consolidării instituțiilor democratice, a rezilienței și independenței acestora; solicită o cooperare mai strânsă și un rol mai activ al UE în cadrul relațiilor cu țările din vecinătatea sudică, în scopul de a îmbunătăți dialogul politic și de securitate, a intensifica lupta împotriva terorismului, a preveni radicalizarea și a gestiona migrația într-un mod care să protejeze drepturile omului;

70.  este în continuare preocupat de situația din Libia, în special de acțiunile care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea țării și care subminează finalizarea cu succes a tranziției politice a Libiei; solicită un sprijin mai mare din partea UE pentru a însoți tranziția Libiei către o democrație favorabilă incluziunii, precum și adoptarea tuturor măsurilor necesare în scopul de a asigura respectarea drepturilor omului și acordarea ajutorului umanitar de urgență;

71.  solicită transpunerea integrală în practică a strategiei UE pentru Siria și a acțiunilor conexe, astfel cum se prevede în Rezoluția Parlamentului din 18 mai 2017[21]; sprijină Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și trimisul special al Secretarului General al ONU pentru Siria în eforturile lor diplomatice vizând instituirea unui dialog cu actorii regionali implicați și susținerea unei tranziții politice; subliniază că UE ar trebui să fie pregătită să ofere sprijin concret pentru reconciliere politică și reconstrucție în Siria;

72.  solicită UE să ofere o reacție cuprinzătoare la războiul în curs din Yemen, combinând eforturile umanitare sporite cu inițiative de consolidare a păcii active și cu sprijin specific pentru redresare și reconstrucție;

73.  subliniază că UE și statele sale membre constituie împreună cel mai mare donator la nivel mondial, iar obiectivul principal al asistenței pentru dezvoltare acordate de UE este eradicarea sărăciei; subliniază că UE trebuie să dezvolte un plan solid pentru a-și menține statutul de lider la nivel mondial în următorii ani, inclusiv o foaie de parcurs privind modul în care va realiza angajamentul colectiv al UE de a aloca 0,7 % din venitul național brut (VNB) asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD); în acest sens, solicită Comisiei și Consiliului să prezinte periodic rapoarte Parlamentului cu privire la progresele înregistrate de Uniune; reamintește că ajutorul pentru dezvoltare ar trebui să vizeze în primul rând eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile; subliniază că este necesar să se asigure că ajutorul pentru dezvoltare nu este deturnat, redus sau instrumentalizat, precum și că alocarea geografică a ajutorului pentru dezvoltare se realizează în continuare în conformitate cu nevoile țărilor beneficiare; se opune condiționării ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE de gestionarea fluxurilor migratorii și de acordurile de readmisie;

74.  solicită SEAE să promoveze inițiative noi menite să promoveze în mod eficace respectarea legislației umanitare internaționale de către UE, astfel cum prevăd principiile UE aplicabile; subliniază, mai ales, că se impune stricta aplicare de către UE a normelor prevăzute în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind exporturile de arme[22];

75.  este profund preocupat de intensificarea tensiunilor și de riscurile ca situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului Persic să se destabilizeze în continuare, exacerbată de acțiunile unilaterale ale actorilor regionali și internaționali; invită VP/ÎR și SEAE să utilizeze întreaga gamă de instrumente diplomatice de care dispun pentru a intensifica cooperarea UE cu toți actorii regionali în vederea dezamorsării tensiunilor, a demilitarizării conflictelor existente și a pregătirii terenului pentru o arhitectură de securitate regională incluzivă;

76.  felicită VP/ÎR și SEAE pentru angajamentul lor ferm de a susține Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) cu Iranul, care reprezintă o realizare importantă în diplomația UE și în multilateralismul eficient, precum și o oportunitate de a coopera treptat cu Iranul în domenii de interes comun; invită VP/ÎR și SEAE să continue dialogul cu SUA pe tema transpunerii integrale în practică a JCPOA, îndeosebi în ceea ce privește activitatea economică legală din Iran, dar și să fie pregătiți să protejeze în mod eficace interesele agenților economici europeni, opunându-se aplicării extrateritoriale a sancțiunilor impuse de SUA;

77.  solicită un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a noului Consens european privind dezvoltarea; își reiterează apelul pentru coerența politicilor în favoarea dezvoltării, pentru a utiliza toate politicile europene interne și externe în scopul sprijinirii reducerii sărăciei și a transpunerii integrale în practică a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă, inclusiv un cadru transparent și robust de monitorizare și reexaminare;

78.  solicită un nou plan de acțiune pentru punerea în aplicare a consensului european privind ajutorul umanitar; consideră că ar trebui să se țină cont de angajamentele asumate de UE la summitul mondial umanitar din 2016;

79.  invită Comisia să prezinte o inițiativă de îmbunătățire a securității alimentare în țările în curs de dezvoltare, inclusiv sprijinind practicile agricole sensibile la problemele de mediu, în contextul unor legături mai strânse între ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare, precum și prin desprinderea de învățăminte din actualele crize de malnutriție severă legate de schimbările climatice și de foametea iminentă din unele țări africane;

80.  deplânge anunțul făcut de președintele Statelor Unite ale Americii, potrivit căruia SUA nu își vor onora angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice; își reafirmă sprijinul ferm pentru punerea în aplicare a acestui acord istoric, care este esențial pentru a limita dezastrele ecologice și a preveni daune ireversibile pentru clima planetei; apreciază enorm faptul că parteneri din întreaga lume și-au reconfirmat, la rândul lor, angajamentul continuu față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice;

81.  subliniază că sunt necesare măsuri suplimentare pentru alinierea politicilor comerciale ale UE cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și pentru promovarea comerțului mondial echitabil și reglementat în interesul tuturor locuitorilor planetei; solicită, în special:

•  o propunere legislativă privind obligația de diligență a lanțurilor valorice mondiale, pentru a contracara practicile comerciale neloiale, a asigura transparența și trasabilitatea și a susține drepturile omului, drepturile lucrătorilor și drepturile din domeniul mediului;

•  o încheiere rapidă și cu succes a negocierilor privind modernizarea instrumentului de apărare comercială al UE împotriva practicilor comerciale și subvențiilor utilizate de țările terțe, care denaturează concurența;

•  o acțiune a Comisiei vizând reducerea supracapacității mondiale de producție a oțelului în contextul unui sistem comercial multilateral bazat pe norme, inclusiv prin intermediul legislației antidumping și antisubvenții aplicabile;

•  măsuri suplimentare în vederea instituirii unui sistem jurisdicțional multilateral în materie de investiții care să înlocuiască arbitrajul privat în soluționarea litigiilor dintre investitori și stat;

•  propuneri ale Comisiei de reformare a modului în care sunt puse în aplicare capitolele din acordurile comerciale referitoare la „comerț și dezvoltare durabilă”; ar trebui să fie posibilă aplicarea, în ultimă instanță, a unor sancțiuni pentru nerespectarea dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă, după epuizarea tuturor celorlalte mecanisme de cooperare și mediere;

•  propuneri specifice ale Comisiei, pe baza documentului de reflecție privind valorificarea oportunităților globalizării, în vederea creării de noi oportunități viabile pentru cetățenii europeni care au fost afectați de concurența economică la nivel mondial; aceste propuneri ar trebui să facă parte din strategia de investiții a UE pentru dezvoltarea durabilă și ar trebui să implice actualizarea și consolidarea unor instrumente ca Fondul european de ajustare la globalizare;

•  presiune continuă exercitată de Comisie asupra Consiliului pentru a publica mandatele de negociere ale negocierilor comerciale, fiind de părere că acestea ar trebui făcute publice, ca regulă generală, inclusiv cele adoptate anterior; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile pentru a asigura transparența față de publicul larg, pe lângă deputați, care trebuie să fie pe deplin informați în toate etapele ciclului de viață al acordurilor, precum și să sublinieze necesitatea organizării unor dialoguri periodice cu societatea civilă în vederea restabilirii încrederii în politica comercială a UE;

82.  încurajează Comisia să negocieze în continuare acorduri comerciale echilibrate și echitabile, ținând cont în mod corespunzător de aspectele sensibile din domeniul agricol, inclusiv angajamente solide privind standardele de muncă și transparența fiscală, acorduri multilaterale de mediu, dezvoltare durabilă, standarde sanitare și fitosanitare și alte norme privind produsele agricole și alimentare; avertizează că Parlamentul va fi în măsură să aprobe acorduri comerciale noi doar dacă preocupările enumerate anterior vor fi luate în considerare în mod corespunzător;

83.  salută publicarea recentă a Comunicării comune privind un nou impuls pentru parteneriatul UE-Africa; invită Comisia și SEAE să facă parteneriatul să avanseze printr-un dialog deschis și transparent, în care să fie implicați societatea civilă și partenerii sociali din Africa și din Europa, în scopul consolidării relației noastre strategice, acordând o atenție specială construirii unor state și unor societăți mai reziliente și mai sigure, investițiilor în educație și creării de locuri de muncă mai numeroase și mai bune, îndeosebi pentru tineri, precum și respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru a trata cauzele profunde ale migrației neregulamentare;

84.  invită Comisia să prezinte un proiect de mandat pentru negocierile privind un acord post-Cotonou, care să vizeze consolidarea relațiilor strategice dintre Uniunea Europeană și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific, inclusiv propuneri specifice de sprijinire a femeilor și tinerilor;

Soluții financiare pentru un viitor european comun

85.  subliniază că deciziile care trebuie adoptate privind viitorul integrării europene și prioritățile pentru o acțiune comună vor avea efecte directe asupra elaborării CFM-ului UE pentru perioada post-2020; subliniază că statele membre ale UE nu pot să obțină rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni dacă nu dispun de resursele bugetare, financiare și administrative suficiente pentru a asigura transpunerea în practică a politicilor comune;

86.  reiterează că CFM-ul 2014-2020 s-a dovedit a fi prea modest și insuficient de flexibil pentru a asigura capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la provocările comune cu care se confruntă;

87.  subliniază că valoarea adăugată a cheltuielilor la nivel european nu decurge numai din creșterea eficienței investițiilor transfrontaliere sau din posibilități de specializare mai numeroase, ci și din dezvoltarea unei piețe interne de mari dimensiuni și a unei UEM caracterizate prin convergență economică ascendentă, precum și din punerea în aplicare comună a politicilor comune cum sunt cele privind securitatea, schimbările climatice, agricultura și pescuitul ecologice și coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază că, din toate aceste perspective, bugetul UE reprezintă un angajament reciproc avantajos fără de care integrarea europeană nu ar fi posibilă;

88.  subliniază importanța unor sisteme de control robuste care să apere justiția financiară și să combată activ fraudele și neregulile, pentru a asigura protecția intereselor financiare ale cetățenilor UE și resurse proprii corespunzătoare; subliniază că este nevoie de un buget UE responsabil, pentru a garanta eficiența sistemelor de control și transparența;

89.  atrage atenția asupra faptului că, în numeroase domenii care îi preocupă foarte mult pe cetățeni, UE obține rezultate limitate deoarece alocările bugetare insuficiente fac foarte dificilă planificarea și întreprinderea unor acțiuni mai ferme, așa cum este cazul Garanției pentru tineret, care și-a dovedit în mod clar viabilitatea politică, dar care a reușit să ajungă la doar aproximativ 40 % din populația-țintă din cauza alocărilor bugetare modeste de care beneficiază;

90.  îndeamnă Comisia și statele membre să se abțină de la a stabili plafoane arbitrare în ceea ce privește CFM-ul post-2020 și să se bazeze, în schimb, la elaborarea acestuia pe evaluarea nevoilor comune ale UE, a deciziilor comune și a valorii adăugate a unei acțiuni pe scară largă; subliniază că plafonul actual scăzut al creditelor de plată a constituit un impediment continuu pentru credibilitatea și capacitatea de acțiune a Uniunii; subliniază că este necesară mai multă flexibilitate pentru CFM-ul post-2020;

91.  subliniază că politica de coeziune este o politică de investiții a UE esențială și extrem de importantă, care ar trebui completată, dar care nu poate fi înlocuită prin instrumente gestionate de Banca Europeană de Investiții; reamintește că instrumentele financiare inovatoare sunt adecvate doar pentru anumite tipuri de proiecte și că finanțarea prin granturi rămâne esențială pentru menținerea și dezvoltarea a numeroase bunuri publice; îndeamnă Comisia să pună la dispoziție instrumentele potrivite la locurile potrivite atunci când va elabora CFM-ul post-2020;

92.  atrage atenția că incertitudinea legată de contribuția Regatului Unit la politicile UE în contextul unei viitoare relații dintre Marea Britanie și UE reprezintă o provocare pentru CFM-ul post-2020, dar și o oportunitate de a raționaliza partea aferentă veniturilor din bugetul UE și de a o așeza pe o bază mai solidă printr-o consolidare substanțială a resurselor proprii;

93.  invită Comisia să prezinte propuneri ambițioase pentru a da curs documentului de reflecție privind viitorul finanțelor UE, plecând de la raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

94.  consideră că o parte din impozitarea societăților comerciale colectată în UE ar trebui să constituie o resursă proprie a bugetului UE, reflectând astfel avantajele pe care le reprezintă pentru societățile în cauză posibilitatea de a-și desfășura activitatea pe piața internă de mari dimensiuni a Uniunii;

95.  consideră că bugetul UE post-2020 ar trebui să contribuie semnificativ la transpunerea în practică a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, atât prin componenta de venituri, cât și prin cea de cheltuieli; consideră, în special, că un sistem reformat de impozitare a surselor de gaze cu efect de seră ar trebui să aducă venituri la bugetul UE, iar UE ar trebui să își majoreze investițiile menite să sprijine tranziția către o economie mai ecologică;

96.  consideră că, în măsura în care vor fi în continuare necesare contribuții naționale la bugetul UE după consolidarea resurselor proprii ale Uniunii, acestea ar trebui să fie excluse din calculul deficitului realizat în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, deoarece bugetul UE finanțează cu precădere investiții în prosperitatea viitoare;

Cum ar trebui Europa să funcționeze mai bine împreună?

97.  este convins că o abordare practică, axată pe găsirea unor soluții eficace la prioritățile care contează pentru oameni, poate contribui în mod semnificativ la obținerea unui sprijin mai puternic din partea opiniei publice în favoarea integrării europene; consideră că progresele concrete în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, creșterea investițiilor, crearea de oportunități pentru toți cei care se simt abandonați, reducerea evitării obligațiilor fiscale și controlul asupra globalizării vor face ca UE să fie mai puțin vulnerabilă la tentațiile naționaliste;

98.  constată că Cartea albă a Comisiei a fost utilă pentru inițierea unei dezbateri deschise pe baza mai multor scenarii pentru viitorul Europei; se așteaptă însă ca discursul privind starea Uniunii să stabilească o viziune clară a modului în care UE poate să obțină rezultate mult mai bune împreună cu privire la prioritățile care contează pentru oameni;

99.  constată, de asemenea, că, în timp ce documentele Comisiei privind dimensiunea socială a Europei, valorificarea oportunităților globalizării, aprofundarea UEM, viitorul sistemului european de apărare și viitorul resurselor financiare ale UE au fost utile pentru o reflecție preliminară, Programul de lucru al Comisiei pentru 2018 trebuie să descrie măsuri concrete pentru a înregistra progrese cu privire la aceste aspecte și la alte chestiuni vizate de prezenta rezoluție;

100.  îndeamnă cele 27 de state membre ale UE să colaboreze între ele și cu instituțiile UE, cu bună-credință, pentru a realiza progrese comune; insistă că cea mai bună cale înspre obținerea de rezultate concrete se bazează pe deciziile democratice, adoptate cu o majoritate de voturi, în cadrul tratatelor; în schimb, cea mai bună cale înspre paralizie și eșec constă în a fi luat ostatic de unii actori care fac uz de dreptul lor de veto;

101.  subliniază că obținerea unor rezultate mult mai bune împreună în cadrul unei democrații europene necesită o mai bună înțelegere reciprocă; solicită, prin urmare, consolidarea programelor care promovează dialogul intercultural și schimburile culturale în rândul cetățenilor europeni; sprijină inițiativele menite să facă cunoscut patrimoniul cultural european pe o scară mai largă, printre altele, profitând de toate oportunitățile pe care le oferă Anul European al Patrimoniului Cultural 2018; consideră că dialogul dintre instituțiile europene și cetățeni trebuie să se intensifice în continuare; consideră, în acest sens, că petițiile adresate Parlamentului de către cetățeni și cooperarea ulterioară cu Comisia și cu statele membre ar putea deveni mai vizibile și mai dinamice; consideră, de asemenea, că este esențial ca instrumentul „Inițiativa cetățenească europeană” să devină mai accesibil și mai ușor de utilizat, pentru a-i încuraja pe cetățeni să se implice în procesul de elaborare a politicilor UE; consideră că informațiile referitoare la politicile și politica UE trebuie să devină mai accesibile și mai ușor de înțeles pentru cetățenii de pe întreg teritoriul Uniunii; solicită inițiative pertinente în domeniile educației și mass-mediei pentru a ajuta cetățenii să ia decizii în cunoștință de cauză la alegerile europene din 2019;

102.  reiterează faptul că funcționarea UE poate fi îmbunătățită în mod semnificativ, pe baza Tratatului de la Lisabona, în special prin utilizarea deplină a procedurii legislative ordinare și a votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului; reamintește că mecanismul de cooperare consolidată poate fi, de asemenea, utilizat, în special pentru aprofundarea UEM, pentru a face mai multe în domeniul politicii externe și de securitate comună și pentru a ajunge la o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și al afacerilor interne;

103.  subliniază faptul că mecanismul de cooperare consolidată, cu implicarea Parlamentului, a Comisiei și a Curții de Justiție, este de preferat în mod clar soluțiilor interguvernamentale în afara cadrului juridic al Uniunii; reiterează faptul că orice aprofundare a integrării trebuie realizată într-un mod favorabil incluziunii, cu o deschidere reală către alte state membre pentru a se alătura ulterior;

104.  reiterează faptul că capacitatea fiscală a zonei euro, care funcționează printr-un MES reformat și/sau prin instrumente integrate în bugetul UE, pe lângă instrumentele care servesc UE-27, trebuie să fie supusă controlului democratic deplin al Parlamentului European; solicită, înainte de orice revizuire a tratatului, negocierea unui acord interinstituțional privind guvernanța economică a zonei euro;

105.  reiterează faptul că încrederea opiniei publice în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE ar putea fi îmbunătățită printr-o transparență crescută în ceea ce privește deliberările Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire; solicită, din nou, îmbunătățirea semnificativă a accesului public la documentele Consiliului; solicită crearea unui sistem legislativ bicameral care este mai ușor de înțeles de către cetățeni;

106.  consideră că CFM-ul pentru perioada post-2020 ar trebui să aibă o durată de 5+5 ani, legată de punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și reflectând necesitatea programării pe termen lung a investițiilor, dar ținând totodată cont de faptul că alegerile europene au loc o dată la cinci ani; este de părere că alegerile europene din 2019 ar trebui să confere un mandat pentru deciziile finale privind prioritățile pentru venituri și cheltuieli ale CFM post-2020, precum și că alegerile europene din 2024 ar trebui să confere un mandat pentru revizuirea acestuia la jumătatea perioadei;

107.  solicită măsuri care să permită o vizibilitate puternică a partidelor politice europene și a candidaților lor principali în toate statele membre în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019;

108.  invită Comisia ca, împreună cu Parlamentul, să sprijine și să reunească mișcările și inițiativele cetățenești europene de reflecție pe tema viitorului Europei;

109.  invită Comisia și Consiliul să se angajeze într-un dialog interinstituțional aprofundat în pregătirea declarației comune privind prioritățile pentru 2018 și a Consiliului European din decembrie;

°

°  °

110.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.